20:15 Sa nu furi.
Sa nu furi. Aici este stabilit dreptul la proprietate, drept care trebuie sa fie respectat de altii. Pentru ca societatea sa existe in general, principiul acesta trebuie sa fie aparat, altfel nu exista nici
o siguranta si nici o protectie. Totul ar fi anarhie. Porunca aceasta interzice orice fapta prin care, direct sau indirect, obtinem bunurile altuia pe cale necinstita. Mai ales in aceste zile, cand taisul ascutit al moralitatii devine ingrijorator de tocit, este bine sa amintim ca falsificarea, tainuirea defectelor, falsa prezentare a calitatii si folosirea de greutati, sau masuri false, sunt toate fapte ale unui hot de buzunare sau spargator de magazin.
Angajatii fura cand iau un ,,comision” necunoscut superiorilor lor, sau isi insusesc ceva asupra caruia nu s-a cazut de acord in mod expres, sau neglijeaza sa faca orice lucrare pe care s-au inteles s-o faca, ori o aduc la indeplinire in mod neglijent, sau pagubesc bunul proprietarului prin lipsa de atentie, ori il micsoreaza prin risipa.
Patronii fura cand retin de la angajatii lor beneficiile pe care le-au fagaduit, sau ingaduie ca salariile lor sa fie platite cu intarziere, ori ii obliga sa lucreze peste timpul de lucru fara a fi remunerati cum trebuie, sau ii priveaza de orice alta recompensa la care au dreptul rezonabil sa se astepte. Fura acela care ascunde lucruri de un inspector vamal, sau le prezinta intr-un fel oarecum gresit, ori falsifica sau inseala la darea restului, sau cel care inseala pe negustori, contractand o datorie pe care n-o poate plati niciodata, sau cel care, avand in vedere un faliment iminent, transfera proprietatea lui asupra unui prieten, cu intelegerea ca mai tarziu sa fie restituita, sau recurge la vreun asa numit siretlic comercial.
Cu exceptia celor care sunt stapaniti de spiritul de cinste, care iubesc dreptatea, echitatea si umblarea cinstita, cei care au ca lege a vietii sa le faca altora asa cum ar dori ca altii sa le faca lor vor insela, intr-un fel sau altul, pe ,,aproapele” lor. Putem fura de la altii intr-un fel mai subtil, jefuindu-le credinta in Dumnezeu prin indoiala si critica, prin efectul nimicitor al unui exemplu rau cand aveau incredere, incurcandu-i si lasandu-i perplecsi prin afirmatii pe care ei nu sunt pregatiti sa le inteleaga, prin vorbaria nimicitoare si barfitoare care ii poate lipsi de numele si caracterul lor bun. Orice lucru retinut de la altul, fiind pe drept al lui, sau este insusit pentru folosinta proprie ceva ce apartine altcuiva – constituie furt. A obtine credit pentru lucrarile sau ideile altora, a folosi ceva ce nu ii apartine fara permisiunea proprietarului, sau a profita de un altul in orice fel – inseamna furt.
Numele bun al barbatului si femeii, o Doamne
Este bijuteria cea mai mare a sufletului lor:
Cine fura punga mea, fura ceva fara valoare; este ceva si nimic;
A fost a mea, este a lui si sclava pentru mii;
Dar cel ce-mi fura numele meu cel bun,
Fura ceva ce nu-l imbogateste,
Dar pe mine ma saraceste cu adevarat.