2:3 Ne mai putand sa-l ascunda, a luat un sicrias de papura, pe care l-a uns cu lut si cu smoala; a pus copilul in el, si l-a asezat intre trestii, pe malul raului.
Un sicrias. Dupa ce sicriasul fusese ascuns timp de trei luni, pentru unele motive necunoscute noua, s-a parut practic imposibil sa-l mai tina ascuns. Crezand ca Dumnezeu va interveni pentru pastrarea vietii lui, mama lui a nascocit un plan prin care sa se poata supune fata de litera poruncii regelui, si totusi sa nu ia viata copilului. Ea avea sa faca tot ce putea si pentru rest sa se increada in Dumnezeu.
Cele doua cuvinte traduse ,,sicrias” si ,,papura” sunt amandoua egiptene si impreuna cu multe altele aflate in Pentateuc dovedesc ca scriitorul era un indeaproape cunoscator al limbii egiptene. Cuvantul tebah, ,,sicrias”, era derivat din egipteanul tebet si este folosit in Biblie numai aici si in Geneza 6 si 7, pentru arca lui Noe. Insemnand literal o ,,cutie”, el poate descrie orice recipient in forma de cutie.
Cuvantul gome, ,,papura” este din egipteanul qama. El indica planta papirus, renumita in vechime ca principal material din care era facuta vechea hartie de scris. Planta papirus este o trestie viguroasa cu o tulpina triunghiulara, inalta de 3-41/2 metri. Desi obisnuita in Egipt, acolo ea nu se mai gaseste. Papirusul mai era intrebuintat in scopuri de constructie si la facerea de vase usoare pentru rau. Astfel de vase sunt zugravite pe multe monumente egiptene vechi si poate ca a asigurat lui Iochebed un model la facerea cosuletului lui Moise.
Smoala. Acelasi cuvant ca si cel folosit in Geneza 11,3 pentru asfalt sau bitum, care era importat in Egipt din regiunea Marii Moarte. La egipteni, ea era folosita pe scara larga la imbalsamarea mortilor.
Intre trestii. Suph, din egipteanul tjufi, insemnand ,,trestie”, este al doilea cuvant in acest verset imprumutat din acea limba. In apele statatoare ale Nilului si in intinderea mlastinoasa unita cu el abunda tot felul de plante de apa. Scopul lui Iochebed, cand a pus cosuletul in desisul de trestii, a fost probabil de a-l preveni sa fie dus de apa. Unii comentatori au sugerat ca Iochebed cunostea locul unde printesa egipteana obisnuia sa vina si l-a asezat acolo cu speranta ca mila ei putea sa fie starnita la vederea copilasului frumos si neputincios (vezi PP 243).