Printable ModeExod, 19
|
19:1 In luna a treia dupa iesirea lor din tara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns in ziua aceea in pustia Sinai. In luna a treia. Adica, Sivan, corespunzator cu sfarsitul lui mai al nostru, sau inceputul lui iunie. Versetele 1 si 2 se ocupa cu ultima parte a calatoriei izraelitilor spre muntele Sinai. La muntele Sinai a avut loc unul din cele mai mari evenimente din istoria iudaica, incorporarea lui Israel ca biserica si natiune sub teocratie (PP 303). Forma aceasta de guvernare a continuat, pana cand, prin cuvintele ,,Noi n-avem alt imparat decat pe Cezarul” (Ioan 19,15), iudeii s-au lepadat de ea (DA 738). Procesul de organizare de la Sinai a cuprins proclamarea celor Zece Porunci, ratificarea legamantului, construirea sanctuarului, darea legilor ceremoniale si civile si perfectarea diferitelor proceduri militare si civile. A fost facuta o legatura unica intre Domnul si urmasii lui Avraam, una in care n-avea sa intre niciodata, nici o alta natiune. Scopul ei a fost sa pregateasca o cale pentru venirea lui Hristos ca Mantuitor al omului. In ziua aceea. Literal, ,,chiar in acea zi”, poate ca prima zi a lui Sivan, sau a 15-a. Traditia iudaica asaza evenimentul acesta pe prima zi a lunii a treia din anul iudaic. Daca este asa, probabil ca de la Ramses la Sinai calatoria a durat 45 de zile. Pustia Sinai. Se considera, in general, ca aceasta este campia el-Raha, o campie sau desert aproape neted, acoperit cu tufisuri pe o lungime aproximativa de 3? km si latime de 0,9 km (vezi comentariul pentru cap. 3,1). Acesta era un loc potrivit ca sa se adune evreii sa primeasca Legea pe care Dumnezeu avea s-o proclame in curand, inconjurat cum era de muntii care formau un amfiteatru natural. La capatul de sud-est al lui se inalta o stanca de granit aproape perpendiculara, care constituie un amvon inalt, sau altar, de unde putea fi auzit glasul lui Dumnezeu. La picioarele acestei stanci era o serie de movile scunde care au putut sa hotarasca ,,marginile” (v.12) destinate sa opreasca poporul de a atinge muntele. Legea a fost data lui Israel intr-o astfel de ambianta maiestuoasa, inspiratoare. S-a observat, pe drept, ca nici un loc din lume nu poate fi indicat care sa intruneasca intr-un fel mai remarcabil conditiile unei inaltimi dominante si a unei campii in care in orice parte vederea si sunetul descrise in Exod sa ajunga la multimea adunata. Era un loc al singuratatii, unde poporul putea sa fie intru totul singur cu Dumnezeu, departe de orice ar fi putut atrage gandirea si atentia lor de la lucrurile divine. Israel avea sa ramana la Sinai mai bine de 11 luni. Aici, in afara de primirea legii si ratificarea legamantului, aveau sa aiba timp pentru construirea sanctuarului si pentru dezvoltarea in continuare a organizarii lor. Aceasta avea sa le ofere o ocazie pentru reflectare linistita cu privire la raspunderea lor fata de Dumnezeu. Poporul lui Dumnezeu are nevoie de o astfel de odihna, cum a sfatuit si Hristos pe ucenici (vezi Marcu 6,31). Avem exemplul lui Pavel, care el insusi ,,a mers in Arabia”, poate chiar in acest loc (vezi Galateni 1,17). Fiecare din noi are nevoie de un Sinai, unde, in liniste si singuratate, Dumnezeu sa poata sa faca pentru noi ce a facut si pentru Israel, descoperindu-si vointa Sa, instruindu-ne si impresionandu-ne din nou cu maiestatea Sa. Sinai era un loc atat de solemn, incat gandurile poporului aveau sa fie in mod irezistibil inaltate in comuniune spre Cel nemarginit. Chiar asprimea si grandoarea lucrurilor inconjuratoare erau un comentariu potrivit cu privire la sfintenia Legii. Ca un pustiu neproductiv si desert, Sinai mai este un puternic aducator aminte ca prin noi insine nu putem aduce nici un rod spiritual spre slava lui Dumnezeu si nici nu putem lucra propria noastra mantuire. N-a spus insusi Hristos: ,,Fara Mine nu puteti face nimic” (Ioan 15,5)? 19:2 Dupa ce au plecat de la Refidim, au ajuns in pustia Sinai, si au tabarat in pustie. Israel a tabarat acolo, in fata muntelui. Au tabarat in fata muntelui. De la Refidim, evreii au inaintat intr-o directie sud-estica spre muntele Sinai. Probabil ca cea mai mare parte din popor si-au intins corturile in fata campiei amintite, dar unii poate ca le-au asezat prin vaile invecinate spre nord-est si vest, de unde putea fi vazut chiar si muntele Sinai. 19:3 Moise s-a suit la Dumnezeu. Si Domnul l-a chemat de pe munte, zicand: Asa sa vorbesti casei lui Iacov, si sa spui copiilor lui Israel: Moise s-a suit. Versetele 3-9 prezinta primul legamant dintre Dumnezeu si Israel. Moise era obisnuit cu regiunea aceasta, pentru ca acest era locul unde I se descoperise Dumnezeu in rugul aprins. Dumnezeu avea sa se descopere servului Sau in acelasi loc, acum fara sa mai fie un fugitiv singuratic, ci inaltat sa fie conducatorul poporului lui Dumnezeu. Mintea lui Moise trebuie ca a fost napadita de un potop de amintiri in timp ce urca muntele. Trebuie ca credinta lui a fost puternic intarita pentru sarcina cea grea de conducator, pentru ca fagaduinta lui Dumnezeu, ca el si fratii lui izraeliti aveau sa se inchine lui Dumnezeu in locul acesta, era aproape de implinire (vezi Exod 3,12). Putem fi siguri ca Moise a urcat muntele cu pas increzator, si reverentios. Casei lui Iacov. Aceasta referire la stramosul lor era o aducere aminte a fagaduintei care i-a fost facuta lui (vezi Geneza 28,13.14; 35,11). Mentionarea numelui sau avea sa aminteasca binecuvantarile revarsate cu atata indurare asupra lui si acestea erau o garantie a binecuvantarilor oferite lor acum de Dumnezeu. Era inevitabil ca Dumnezeu sa ia initiativa de a propune un legamant, pentru ca omul nu este in situatia de a pune Cerului conditii. Totusi, legamantul nu este numai o expresie a suveranitatii lui Dumnezeu, ci si a harului si indurarii Sale. El este acela care cauta pe om – nu omul pe Dumnezeu (vezi 1 Ioan 4,10.19). 19:4 Ati vazut ce am facut Egiptului, si cum v-am purtat pe aripi de vultur si v-am adus aici la Mine. Egiptului. Faptul ca Dumnezeu atrage atentia la dovezile iubirii Sale din trecut, inainte de a descoperi Legea Sa, este vrednic de luat in seama. In felul acesta, El avea sa castige increderea lor, sa intareasca credinta lor in El si sa-i incurajeze sa faca voia Sa. El avea sa confirme binecuvantarile viitorului prin binecuvantarile de care s-au bucurat in trecut. Ceea ce facuse Dumnezeu pentru Israel, eliberandu-i din Egipt, conducandu-i in siguranta prin Marea Rosie, si dandu-le mana, era o garantie despre ce avea sa faca El pentru ei daca aveau sa ramana credinciosi fata de El. Fara aceasta asigurare, groaza Sinaiului putea fi cu greu suportata. Aripi de vultur. Dupa cum pasarea ia puiul de vultur din cuibul lui, il invata sa zboare, si-l ocroteste prin propria lui viata, tot asa a luat Domnul pe poporul Sau din robia egipteana, ca sa-l poata duce in tara Canaanului. El avea sa-i poarte pe ,,aripile” Lui si sa-i ocroteasca de primejdie. Ca puiul de vultur cel slab si neajutorat, care, plin de teama in pericol, avea incredere in puterea ocrotire a parintelui sau, tot asa si Israel, slab, neajutorat si fricos de ceea ce-i mai sta in fata, putea sa aiba credinta in puterea divina (Deuteronom 32,11.12). 19:5 Acum, daca veti asculta glasul meu, si daca veti pazi legamantul Meu, veti fi ai Mei dintre toate popoarele, caci tot pamantul este al Meu; Daca veti asculta. Mai degraba decat sa le porunceasca evreilor sa respecte legamantul Sau, dupa cum si era dreptul Sau suveran, Dumnezeu, in mod binevoitor, l-a invitat pe poporul Sau sa faca ceva ce avea sa fie spre folosul lor. Singura cale pe are putem umbla cu Dumnezeu este aceea a ascultarii. Dumnezeu nu putea consimti sa fie Dumnezeul lor, sau ei sa fie poporul Lui ales, decat cu conditia ascultarii. Harul Evangheliei lui Isus Hristos care aduce mantuire pentru toti oamenii (Tit 2,11) nu-i dezlega de obligatia de a asculta de legea divina (Romani 3,31). Credinta in Hristos care mantuieste este unita inseparabil de puterea lui Hristos care locuieste inauntru si il face pe om in stare sa respecte cele Zece Porunci (Romani 8,1-4). Isus si apostolii au afirmat in modul cel mai accentuat principiul ascultarii de Legea divina (Matei 5,17.18; 19,16.17; 1 Corinteni 7,19; Iacov 1,25; 2,10-12; 1 Ioan 2,3.4). Legamantul meu. Legamantul pe care l-a facut Dumnezeu cu Israel la Sinai este numit de obicei ,,vechiul legamant” (Evrei 8,13). Datorita neputintei poporului de a aprecia pe deplin scopul lui Dumnezeu si de a intra in adevaratul spirit al legamantului, el se afla in contrast fata de cel nou, sau legamantul Evangheliei, dupa cum urmeaza: (1) Acesta era mai simplu (Galateni 4,1-5). (2) Era mai strans legat de rituri si ceremonii exterioare (Evrei 9,1). (3) Prevederile lui erau in mare masura pedepse si rasplatiri, deoarece fiind niste ,,copii” acestea erau singurele stimulente pe care Israel era pregatit sa le priceapa (Galateni 4,3; PP 371). (4) Binecuvantarile lui erau in mare masura vremelnice. (5) Se intemeia pe implinire omeneasca si pe fapte bune, mai degraba decat pe har divin si Mantuitor din pacat (vezi comentariul pentru Exod 19,8). Binecuvantarea principala a noului legamant este ca prin credinta in Hristos, credinciosului ii este impartasita puterea de a implini ,,dreptatea Legii” (Romani 8,1-4; compara cu Fapte 13,37-39) Dumnezeu i-a ingaduit lui Israel sa incerce sa respecte legea, ca astfel sa-si poata da seama de neputinta lor de a face ceva ce, in mod gresit, considerau ca sunt in stare sa faca. In felul acesta, aveau sa fie calauziti de la increderea in ei insisi la increderea in Dumnezeu, de la increderea in propriile straduinte la credinta in implinirea divina. Astfel, Legea avea sa devina mijlocul de a-i conduce la Hristos ca singurul lor Mantuitor din pacat (Galateni 3,23-26). Astfel a fost pregatita calea pentru legatura noului legamant, Evanghelia harului divin, Legea respectata in si prin Hristos (Ieremia 31,31-34; Romani 3,21-31; 8,1-4; Evrei 8,7-11). Cum declara si Pavel, aceasta relatie a noului legamant nu desfiinteaza prin credinta legea” (Romani 3,31). Legea ramane standardul datoriei, norma practicei sfinte. Noul legamant statorniceste Legea ca vesnicul cod al dreptatii fara de care nu poate fi nici un fel de conduita sfanta. Veti fi ai mei. Mai degraba ,,avutul meu” (RSV; vezi si Psalmi 135,4; Isaia 43,1-4). In fata lui Dumnezeu, nici o alta natiune nu era egala cu Israel. Fiecare copil al lui Dumnezeu, fiecare crestin consacrat este un giuvaer in coroana Domnului nostru, si asa si este considerat de El (Maleahi 3,17; vezi comentariul pentru 1 Petru 2,9). 19:6 Imi veti fi o imparatie de preoti si un neam sfant. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel. Imparatie de preoti. In conformitate cu planul si scopul divin, izraelitii aveau sa fie atat un neam imparatesc, cat si preotesc. Intr-o lume rea, ei trebuiau sa fie regi, morali si spirituali, in care ei trebuiau sa stapaneasca asupra imparatiei pacatului (Apocalipsa 20,6). Ca preoti, ei trebuiau sa se apropie de Domnul cu rugaciune, laude si jertfe. Ca mijlocitori intre Dumnezeu si pagani, ei trebuiau sa slujeasca de instructori, predicatori si profeti, si sa fie pilde de vietuire sfanta – exponenti ai Cerului, ai adevaratei religii. In Imparatia Sa care vine, Dumnezeu are un loc imparatesc pentru copiii Sai (Matei 19,28; Luca 19,17-19; Ioan 14,1-3; Apocalipsa 1,6; 2,26; 3,21; compara cu Zaharia 6,13). Un neam sfant. Ca popor inchinat in slujba lui Dumnezeu, ei trebuiau sa fie altfel decat celelalte natiuni. Acest lucru trebui sa fie exteriorizat prin circumciziune (Geneza 17,9-14), iar inauntru prin evlavie (2 Corinteni 7,1; 1 Petru 2,9). Un Dumnezeu sfant cerea un popor sfant (Matei 5,48; 1 Petru 1,16). 19:7 Moise a venit de a chemat pe batranii poporului, si le-a pus inainte toate cuvintele acestea, cum ii poruncise Domnul. Batranii. Nu era nevoie de cuvinte multe spre a prezenta subiectul important sau pentru a raspunde la imperioasa intrebare daca poporul va accepta legamantul in conditiile cerute de Dumnezeu. Totusi, inainte de a prezenta aceste conditii poporului, Moise a adunat batranii (cap. 24,3; PP 303). 19:8 Tot poporul a raspuns: Vom face tot ce a zis Domnul! Moise a spus Domnului cuvintele poporului. Tot ce a zis Domnul. Fiind convinsi si siguri in inimile lor ca prevederile legamantului aveau sa fie drepte si bune si doritori de a-si asigura pentru ei insisi si pentru urmasii lor binecuvantarile pe care le fagaduise Domnul, batranii au acceptat de indata legamantul, inainte de a cunoaste care aveau sa fie conditiile lui exacte. Era de dorit ca poporul sa exprime bunavointa de a intra intr-un astfel de legamant propus de Dumnezeu si sa se aiba timp de cugetare asupra problemei, inainte de a fi chemat sa faca ratificarea formala a acestuia. Daca erau dispusi sa asculte de Dumnezeu, amanuntele legamantului aveau sa urmeze. Cu toate acestea, in timp ce nu exista nici o indoiala in ce priveste dorinta nobila a izraelitilor de a raspunde la chemarea la ascultare a lui Dumnezeu, ei au intrat in legamant, cunoscandu-se prea putin pe ei insisi si fara nici o apreciere a capacitatii lor de a respecta preceptele divine si a implini astfel partea lor de legamant. Ca atatea suflete inselate, ei au crezut ca n-aveau decat sa incerce sa faca. Dumnezeu a ingaduit incercarea cu scopul ca ei sa poata descoperi neputinta lor si astfel sa fie calauziti a-si pune nadejdea in Dumnezeu. Propria experienta a lui Pavel este un potrivit caz in acest sens (vezi Romani 7). Strigatul spontan: ,,Vom face tot ce a zis Domnul”, a fost fara indoiala o demonstratie de entuziasm religios superficial, o reactie de moment fata de un adevar maret si sublim. Lipsea spiritul de convertire adanca, dorinta serioasa de a indeplini cerintele lui Dumnezeu (Deuteronom 5,29). Nu este de mirare ca poporul a apostaziat curand si s-a inchinat la vitelul de aur (Exod 32). 19:9 Si Domnul a zis lui Moise: Iata, voi veni la tine intr-un nor gros, pentru ca sa auda poporul cand iti voi vorbi, si sa aiba totdeauna incredere in tine. Moise a spus Domnului cuvintele poporului. Intr-un nor gros. Intotdeauna cand le vorbeste oamenilor, Dumnezeu trebuie sa-Si acopere slava, pentru ca oamenii pacatosi nu pot s-o suporte (Exod 33,20; Ioan 1,18; 1 Ioan 4,12). Daca Dumnezeu Insusi se imbraca in natura omeneasca, valul este forma omeneasca. Daca apare intr-un rug aprins, valul este focul insusi. Aici, la Sinai, deoarece multi din popor erau neevlaviosi si nepocaiti, era cu atat mai necesar ca El sa Se acopere. Norul din care a vorbit Dumnezeu era stalpul de nor care i-a insotit pe izraeliti la iesirea din Egipt si a indrumat marsul lor (Exod 13,21, 22; Numeri 11,25; 12,15; PP 301). Sa aiba intotdeauna incredere in tine. Unul dintre scopurile pentru care Dumnezeu i-a aparut in mod vizibil la Moise a fost ca sa-i dea poporului o dovada de netagaduit ca Moise statea inaintea lor ca reprezentant al lui Dumnezeu. 19:10 Si Domnul a zis lui Moise: Du-te la popor, sfinteste-i azi si maine, si pune-i sa-si spele hainele. Sfinteste-i. Domnul era gata sa proclame personal sfanta Sa Lege, cu scopul de a indeparta orice suspiciune ca Moise ar avea ceva de-a face cu alcatuirea ei. Prezenta lui Dumnezeu cerea sfintire, fara de care nimeni nu-L poate vedea (Evrei 12,14). Sfintirea este prin excelenta o problema a spiritului, a fi ,,curat cu inima” (Matei 5.8), Faptele exterioare de pregatire aveau ca scop sa imprime asupra poporului nevoia de pregatire a inimilor lor in vederea intalnirii cu Dumnezeu (1 Tesaloniceni 5,23; 1 Ioan 3,3). Desi pentru egipteni curatirea insemna spalarea corpului, cuprinzand taierea parului de pe cap, si uneori de pe corpul intreg, se pare ca izraelitii s-au curatit numai prin spalare. Sfintenia trebuie sa fie considerata in mod serios de fiecare data cand ne apropiem de Dumnezeu. Cei care sunt nesfinti nu vor fi respinsi de El, daca vin cu pocainta si accepta harul lui Hristos. El il primeste pe cel pacatos ca sa-l poata face sfant, si astfel sa-l califice pentru partasia cu Dumnezeu (Efeseni 1,4; 5,25-27; Tit 2,11-14). Deoarece Legea care avea sa fie data in curand este o expresie a sfinteniei lui Dumnezeu, era numai potrivit ca poporul sa se pregateasca s-o primeasca, sfintindu-se ei insisi. Daca izraelitii aveau sa fie poporul lui Dumnezeu, era imperios ca ei sa aprecieze sfintenia acestei legaturi. De aceea, putem intelege de ce a facut Dumnezeu din darea legii o ocazie de a impresiona adanc si in mod dramatic poporul cu convingerea sfinteniei si importantei ei. Acest lucru a fost in mod deosebit necesar, deoarece evreii oprimati de stapanii lor egipteni pierdusera in mare masura cunostinta caracterului si maiestatii lui Dumnezeu Azi si maine. Dupa traditia iudaica, aceasta ar fi ziua a patra si a cincia a lunii Sivan, Decalogul fiind dat in ziua a sasea. Cele doua zile de pregatire trebuiau sa scoata in evidenta sfintenia evenimentului. Spele. Cei bogati isi puteau schimba hainele cand era necesar, dar cei din popor, in general din clasele mai sarace, neavand haine de schimb, trebuiau sa le spele pe acelea pe care le purtau (Levitic 15,5). 19:11 Sa fie gata pentru a treia zi; caci a treia zi Domnul Se va pogori, in fata intregului popor, pe muntele Sinai. Se va pogori. In general, Dumnezeu este prezentat in Biblie ca locuind sus in ceruri (1 Regi 8,30.49; Ioan 8,23). De aceea, cand apare pe pamant, se spune despre El ca Se ,,pogoara” (Geneza 11,5-7; 18,21; Exod 3,8). 19:12 Sa hotarasti poporului anumite margini de jur imprejur, si sa spui: Sa nu cumva sa va suiti pe munte sau sa va atingeti de poalele lui. Oricine se va atinge de munte, va fi pedepsit cu moartea. Sa hotarasti margini. Moise trebuia sa ridice o bariera la poalele muntelui. Aceasta poate ca s-a intins de-a lungul liniei de movile joase de la poalele stancii. Atata timp cat s-a abtinut sa treaca de aceste ,,margini”, poporul a fost in siguranta. S-a observat pe drept ca Sinai, cu toate grozaviile lui descrise, n-a fost un Vezuviu. Poporul de la poalele lui nu era adunat intr-un Herculane sau Pompei blestemat. Scopul Domnului a fost doar sa manifeste realitatea, intinderea si apropierea puterii Sale de nimicire. Oamenii au fost facuti sa simta ce era in stare sa produca acea putere, daca erau atat de prezumtiosi, sau neglijenti, incat sa vina inlauntrul limitelor exercitiului ei. Oricine se va atinge. Pentru ca stanca se ridica brusc din campie, unii puteau foarte usor sa vina in contact cu ea fie din neglijenta, fie din curiozitate. Va fi pedepsit cu moartea. Aceasta pedeapsa severa a fost anuntata in mod deosebit de Dumnezeu spre a imprima asupra poporului in termeni siguri cu privire la ce inseamna a fi in prezenta unui Dumnezeu sfant. Pedeapsa era in deplina concordanta cu solemnitatea teribila a ocaziei. Mai mult, nu trebuie sa uitam ca numai prin serioase amenintari cu pedeapsa, izraelitii, inclinati uneori sa fie infumurati si rebeli contra vointei divine, puteau sa fie respectuosi (vezi 2 Samuel 6,6.7). Nu poate exista un adevarat simtamant religios fara un profund simt de respect. Spre a intipari o astfel de atitudine printre izraeliti, era imperios se imprime lectia intr-un fel uimitor si dramatic. 19:13 Nici o mana sa nu se atinga de el; ci pe oricine se va atinge, sa-l omoare cu pietre, sau sa-l strapunga cu sageti: dobitoc sau om, nu va trai. Cand va suna trambita, ei vor inainta spre munte. Nici o mana sa nu se atinga de el. Sau ,,Nici o mana nu-l va atinge” (RSV). Cel care calca porunca divina nu trebuia sa fie prins, pentru ca cel care urma sa-l aresteze ar fi trebuit sa treaca de ,,margini” spre a face acest lucru. In schimb, infractorul trebuia sa fie omorat cu pietre, sau sageti trase in interiorul ,,marginilor”. Acelasi lucru trebuia sa fie facut cu oricare animal care se ratacea in regiunea oprita, ca sa nu fie cineva ispitit sa intre in spre a readuce animalul sau ratacit. Totul era facut spre a-i impresiona pe izraeliti cu maiestatea cea infricosatoare a lui Dumnezeu si spiritul de solemnitate care trebuia sa umple inima cuiva, cand se apropia de prezenta divina. Dumnezeu este vesnic prezent (Psalmi 139,1-12), dar El Isi ascunde prezenta. Desi El este cu noi, noi nu ne dam seama (de prezenta Lui, n.trad.) (Iov 23,8.9). Dar cand Isi descopera prezenta, toti tremura inaintea Lui (Geneza 28,16.17; Iov 42,5.6; Habacuc 3,16). Slabiciunea tremura inaintea puterii, micimea se da inapoi in fata marimii, omul marginit devine neinsemnat in prezenta Celui Nemarginit. Ceea ce il face pe om sa tremure in fata unui Dumnezeu sfant este constienta pacatului (Geneza 3,10). Stricaciunea tremura in fata neprihanirii, depravarea morala in fata curateniei absolute. Ei vor inainta spre munte. Pronumele ,,ei” nu se poate referi la popor, pentru ca acest fapt ar fi contrazis porunca din versetul anterior. Poporul n-a urcat niciodata pe munte, ci Moise, Aaron, Nadab, Abihu si cei 70 de batrani (vezi Exod 24,1.2) si probabil ca ei sunt aceia la care se refera aici. 19:14 Moise s-a pogorat de pe munte la popor: a sfintit poporul, si ei si-au spalat hainele. Moise s-a pogorat. Intorcandu-se la poalele muntelui Sinai, ascultand de porunca din versetul 10, Moise a instruit poporul cu privire la pregatirea pentru darea Legii. In acelasi timp trebuie ca a poruncit sa fie facut gardul care urma sa retina poporul departe de munte si la care face aluzie in v.23. 19:15 Si a zis poporului: Fiti gata in trei zile; sa nu va apropiati de vreo femeie. Verset ce nu a fost comentat. 19:16 A treia zi dimineata, au fost tunete, fulgere, si un nor gros pe munte; trambita rasuna cu putere, si tot poporul din tabara a fost apucat de spaima. Tunete. Versetele 16-20 se ocupa cu manifestarile prezentei divine de pe Sinai. Descoperindu-Se omului, Domnul foloseste diferite metode. La Ilie, El a venit ca ,,un susur bland si subtire (1 Regi 19,12), la profetul Daniel si apostolul Ioan, El a folosit vedenii, ucenicilor El le-a vorbit direct prin Fiul Sau. Lui Pavel, Dumnezeu i-a aparut in viziune extatica, apostolul auzind ,,cuvinte care nu se pot spune, si pe care nu-i este ingaduit unui om sa le rosteasca” (2 Cor 12,1-5). Aici, cand Dumnezeu vrea sa-i impresioneze pe toti cu importanta si maiestatea Legii Sale in calitate de Constitutie a Imparatiei Sale spirituale, El apare in grandoare infricosatoare (Evrei 12,18-21). 19:17 Moise a scos poporul din tabara, spre intampinarea lui Dumnezeu, si s-au asezat la poalele muntelui. A scos poporul. Este evident ca tabara insasi trebuie sa fi fost mai in urma, la o oarecare distanta de poalele muntelui, cu un spatiu liber intre primele corturi si bariera pusa de Moise aproape de munte. Moise a condus poporul in acest loc liber, aducandu-l astfel asa de aproape, incat au indraznit sa intre in contact cu prezenta divina. 19:18 Muntele Sinai era tot numai fum, pentru ca Domnul Se pogorase pe el in mijlocul focului. Fumul acesta se inalta ca fumul unui cuptor, si tot muntele se cutremura cu putere. Verset ce nu a fost comentat. 19:19 Trambita rasuna tot mai puternic. Moise vorbea, si Dumnezeu ii raspundea cu glas tare. Moise vorbea. Privelistea era atat de infricosatoare, muntele fiind acoperit de fum (v.18), si atat de inspaimantator sunetul trambitei (v.16), incat Moise n-a putut ramane linistit. Pentru a slabi tensiunea, el a izbucnit in cuvinte, poate acelea care sunt raportate in Evrei 12,21. Se sugereaza un sens profund in cuvintele: ,,Moise vorbea si Dumnezeu ii raspundea”, fapt ce ofera o remarcabila definitie a naturii legii divine. Toate poruncile lui Dumnezeu sunt, ca sa zicem asa, raspunsuri la adancile noastre nevoi sufletesti. Ele izvorasc din actiunea reciproca a lui Dumnezeu si a inimii omenesti. In Romani 7, Pavel ilustreaza acest lucru. Fiind chiar de la creatiune dupa chipul lui Dumnezeu (Geneza 1,27), omul nu poate gasi niciodata satisfactia, pana ce viata lui nu este in armonie cu Creatorul sau. Decalogul este instrumentul care realizeaza aceasta armonie. El nu este doar un cod care exprima vointa si suveranitatea lui Dumnezeu. El mai este si un instrument de instruire spirituala, ca sa ne ajute sa traim asa cum intentioneaza Dumnezeu sa traim (Psalmi 19,7.8; 119,97.98; Matei 19,16.17). 19:20 Domnul S-a pogorat pe muntele Sinai, si anume pe varful muntelui. Domnul a chemat pe Moise pe varful muntelui. Si Moise s-a suit sus. Varful muntelui. Probabil ca nu Jebel Musa, (vezi harta Sinaiului p. 5.9.9) care nu se vedea din campia unde era adunat poporul, ci Ras es-Safsaf, cea mai inalta culme a muntilor Sinai in fata campiei (vezi comentariul pentru v.1 si cap. 3,1). A chemat pe Moise. Contextul ne-ar conduce sa credem ca Aaron s-a urcat cu Moise, pentru ca Aaron era prezent acolo (v.24) si este inclus probabil in ,,ne-” din v.23. 19:21 Domnul a zis lui Moise: Pogoara-te si porunceste poporului cu tot dinadinsul sa nu dea buzna spre Domnul, ca sa se uite, pentru ca nu cumva sa piara un mare numar dintre ei. Porunceste poporului. In versetele de incheiere a acestui capitol, poporul si preotii sunt avertizati din nou sa nu treaca de ,,margini”. Aceasta repetare ar sugera ca erau unii care nu luasera in serios restrictia, si erau gata sa ,,dea buzna” peste ,,margini”, sa priveasca in mod nereverentios slava lui Dumnezeu (vezi Numeri 4,20; 1 Samuel 6,19; 2 Samuel 6,6.7). 19:22 Preotii, care se apropie de Domnul, sa se sfinteasca si ei, ca nu cumva sa-i loveasca Domnul cu moartea. Preotii. Mentionarea speciala a preotilor ar arata ca dorinta de a trece era puternica mai ales printre ei. Instruiti spre a exercita functiuni sfinte, poate ca ei s-au considerat egali cu Moise si Aaron. Poate ca ei s-au suparat din cauza excluderii lor de la prezenta divina. Nu erau ei mijlocitori numiti intre Dumnezeu si om? Sa se sfinteasca. Din aceasta porunca ar reiesi ca preotii nu tinusera seama de porunca din versetul 10 ca aplicandu-li-se lor, astfel ca nu s-au supus fata de ea. De aceea, porunca de a face asa a fost indreptata in special spre ei. Sfintenia slujbei nu inseamna in mod necesar sfintenia persoanei care o detine. Slujitorilor lui Dumnezeu nu le este acordata nici o imunitate speciala fata de dreptate, dupa cum demonstreaza adesea Scriptura (vezi Levitic 10,1.2; 1 Samuel 2,12-17; 4,17). Versetul acesta si Exod 24,5 arata ca erau din cei pusi deoparte pentru slujbele preotesti inainte de instituirea ordinului levitic (vezi PP 350). 19:23 Moise a zis Domnului: Poporul nu va putea sa se suie pe muntele Sinai, caci ne-ai oprit cu tot dinadinsul, zicand: Hotaraste anumite margini in jurul muntelui, si sfinteste-l. Nu va putea sa se suie. Deoarece porunca lui Dumnezeu din v.12 fusese adusa la indeplinire, Moise Il asigura pe Dumnezeu ca poporul nu va putea trece nepremeditat peste marginile teritoriului delimitat ale sfantului munte. 19:24 Domnul i-a zis: Du-te, pogoara-te, si suie-te apoi iarasi cu Aaron; dar preotii si poporul sa nu dea buzna sa se suie la Domnul, ca nu cumva sa-i loveasca cu moartea. Pogoara-te. Dumnezeu respinge pledoaria lui Moise, care spusese ca nu mai era nevoie sa fie avertizat poporul. Dumnezeu stia ceva ce slujitorul Sau nu stia si, spre a preveni necazul, a insistat asupra unei noi avertizari. Cu Aaron. Cu toate ca aceasta este prima mentiune expresa a lui Aaron ca fiind numit sa se suie pe munte cu Moise, se pare veridic faptul ca el se suise si mai inainte (vezi v.3, 20.23; compara cu cap. 10,1.3). 19:25 Moise s-a pogorat la popor, si i-a spus aceste lucruri. Moise s-a pogorat. Supus fata de mustrarea divina, Moise s-a intors in tabara spre a-i avertiza atat pe preoti, cat si pe popor. Comentariile lui Ellen G. White 1-25 Ev 232; PP 301-304 1, 2 PP 301 1-5 FE 505 2-8 SR 137 3,4 PP 303 5 PK 293 5,6 PP 303, 371; 2T 450 6 PK 426 7 FE 506; PP 303 8 FE 506; PK 293; PP 303 9 PP 303; SR 137 10 2T 611 10,11 MH 279; PP 304; SR 138 11 FE 506 12,13 DA 156; PP 304; SR 138 16 MB 73; PP 339; SL 54 16,17 PP 304 16-22 SR 139 18,19 PP 304 20 FE 237, 287, 506; PP 366; SR 148 21 PP 339 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: