17:1 Toata adunarea copiilor lui Israel a plecat din pustia Sin, dupa calatoriile zilnice, pe care poruncise Domnul sa le faca; si au tabarat la Refidim. Acolo poporul n-a gasit apa de baut.
Au tabarat la Refidim. Intre pustia Sin, unde a inceput sa cada mana si Refidim, se aflau locuri de tabara, Dafca si Alus (Numeri 33,12.13). Localizarea acestor opriri, ca aceea de la Refidim, este necunoscuta. Cei mai multi comentatori biblici au cautat Refidim-ul in Wadi Feiran, care duce in sus spre traditionalul munte Sinai. Altii l-au identificat cu Wadi Refayid, in primul rand din cauza asemanarii numelui lui cu Refidim. Wadi Refayid se afla la numai cateva ceasuri de mers de la muntele Sinai. Faptul acesta favorizeaza identificarea sa cu Refidim, deoarece in mai multe texte muntele Horeb este folosit aproape in mod sinonim cu muntele Sinai (vezi Exod 17,6; 33,6; Psalmi 106,19; etc.).
N-a gasit apa. Calatorind primavara timpuriu, poporul se astepta sa afle apa in vai. Probabil ca aceasta explica faptul ca n-a fost luata apa suficienta. Albia uscata a raului de la Refidim s-a dovedit a fi cauza mai serioasa a consternarii, decat oricare alta pe care ei o incercasera mai inainte.