13:2 Pune-Mi deoparte ca sfant pe orice intai-nascut, pe orice intai nascut dintre copiii lui Israel, atat dintre oameni cat si dintre dobitoace: este al Meu.
Orice intai nascut. Porunca aceasta a fost data chiar in ziua Exodului (vezi cap. 12,51). Cuvantul ebraic folosit aici limiteaza porunca la intaiul nascut de parte barbateasca, singurul care fusese in pericol din cauza plagii a zecea. Explicatia aditionala ,,oricare care deschide pantecele”, arata ca era vorba numai de acei fii intai nascuti, care in acelasi timp erau si intaii nascuti ai mamelor lor. Consacrarea lor era strans legata de Paste. Avand in vedere ca Domnul eliberase pe intaii nascuti ai lui Israel, ei au devenit proprietatea speciala a Lui si trebuiau sa-I fie consacrati.