Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Estera

Estera, 4


4:1 Mardoheu, afland tot ce se petrecea, si-a sfasiat hainele, s-a imbracat cu un sac si s-a presarat cu cenusa. Apoi s-a dus in mijlocul cetatii, scotand cu putere strigate amare,

Si-a sfasiat hainele. Sfasierea hainelor era un semn de adanca intristare, necaz, groaza sau indignare. Scripturile noteaza multe cazuri in care emotia s-a manifestat in felul acesta (Genesa 37,34; 44,13; Iosua 7,6; Judecatori 11,35; 2 Samuel 1,11 etc.). Insemnatatea gestului lui Mardoheu era probabil bine inteleasa si de persani, ca si de iudei.

Cu un sac si s-a presarat cu cenusa. Purtarea unui sac si presararea cu cenusa erau un alt simbol al durerii adanci. Biblia vorbeste despre numeroase ocazii cand oamenii au purtat asemenea embleme ale intristarii (vezi Genesa 37,34; 1 Regi 20,32; Isaia 37,2; Daniel 9,3; Iona 3,6 etc.). Cand a citit decretul, Mardoheu trebuie sa-si fi dat indata seama de unde porneste si ce motiv il produsese. Primul lui impuls ar fi fost, fireste, acela de a-si sfasia hainele si a se imbraca in sac si cenusa. Dar palatul nu era socotit un loc potrivit pentru manifestarea unei dureri personale. De fapt, Mardoheu nu era singurul cuprins de durere si consternare. In Susa si pretutindeni prin provincii, natiunea sortita nimicirii se jelea. Se pare ca nimeni nu mai nadajduia ca exista scapare de decretul de moarte.



4:2 si a mers pana la poarta imparatului, a carei intrare era oprita oricui era imbracat cu un sac.

La poarta imparatului. Se pare ca Mardoheu nu simtea nici un indemn sa-si ascunda durerea. Acum a venit la palat cu scopul clar de a o informa pe Estera cu privire la decret.

4:3 In fiecare tinut unde ajungea porunca imparatului si hotararea lui, a fost o mare jale printre Iudei; posteau, plangeau si se boceau, si multi se culcau in sac si cenusa.

o mare jale printre Iudei; posteau, plangeau si se boceau, si multi se culcau in sac si cenusa.

In fiecare tinut. Scriptura lasa sa se inteleaga ca pe vremea aceea iudeii erau imprastiati pretutindeni in toata lumea civilizata. Multi. De fapt, "cei mai multi".



4:4 Slujnicele Esterei si famenii ei au venit si i-au spus lucrul acesta. Si imparateasa a ramas ingrozita. A trimis haine lui Mardoheu ca sa-l imbrace, si sa ia sacul de pe el, dar el nu le-a primit.

Slujnicele Esterei. Pe langa suita ei de slujnice, o imparateasa orientala avea la dispozitie un grup numeros de eunuci, care aduceau la indeplinire diverse porunci ale ei si pastrau legatura cu lumea din afara palatului. Profund intristata, Estera si-a manifestat ingrijorarea trimitand haine tatalui ei adoptiv pentru a inlocui sacul. Estera urmarea poate sa faca posibila intrarea lui Mardoheu in palat.

El nu le-a primit. Mardoheu nu purta sac pentru ca nu avea haine mai bune. El nu simtea nevoia sa o vada fata catre fata pe Estera si probabil ca a socotit ca nu e bine sa faca lucrul acesta in circumstantele de fata.



4:5 Atunci Estera a chemat pe Hatac, unul din famenii pe care-i pusese imparatul in slujba ei, si l-a insarcinat sa se duca sa intrebe pe Mardoheu ce inseamna lucrul acesta si de unde vine.

Hatac. Imparatul poruncise ca eunucul principal sa fie langa imparateasa, pe de o parte pentru a o servi si pe de alta parte pentru a urmari purtarea ei. Nici un despot nu e lipsit de temeri inrudite cu gelozia si banuiala.



4:6 Hatac s-a dus la Mardoheu in locul deschis al cetatii, inaintea portii imparatului.

Hatac s-a dus. Mardoheu a refuzat sa intre in palat. Estera nu putea sa-l paraseasca si de aceea a recurs la o procedura tipic orientala, la un intermediar.



4:7 Si Mardoheu i-a istorisit tot ce i se intamplase, si i-a spus suma de argint pe care fagaduise Haman ca o va da vistieriei imparatului in schimbul macelaririi Iudeilor.

Suma de argint. Vezi la cap. 3;9. Nu se spune cum a stiut Mardoheu de suma pe care Haman se oferise sa o plateasca lui Xerxe ca recompensa pentru pierderea veniturilor care urma sa rezulte din exterminare iudeilor. Ea nu putea fi stipulata in decret, chiar daca Ahasveros ar fi acceptat-o, ceea ce este putin probabil (vezi la cap. 3,11).



4:8 I-a dat si cuprinsul poruncii vestite in Susa in vederea nimicirii lor, ca s-o arate Esterei si sa-i spuna totul. Si a poruncit ca Estera sa se duca la imparat sa-l roage si sa staruie de el pentru poporul sau.

Sa staruiasca de el. Slujnicele si eunucii Esterei cunosteau cu siguranta interesul ei fata de Mardoheu (vezi cap. 2,10-22) si poate ca aflasera nationalitatea ei (vezi cap. 3,4). Ca aparare fata de refuzul lui de a-si pleca genunchiul inaintea lui Haman, Mardoheu fusese deja constrans sa-si declare nationalitatea (cap. 3,4). Acum, circumstantele cer ca Estera sa faca la fel (vezi cap. 2,10); ea trebuie sa se duca la imparat si sa intervina pentru poporul ei. Dar ea nu poate pleda pentru iudei ca fiind poporul ei fara sa nu le impartaseasca soarta, asa cum era decretat in decretul lui Haman. Nu exista alternativa. In bine sau in rau si indiferent de propria ei alegere, soarta ei personala era inevitabil legata de aceea a poporului ei, iar ambele atarnau de afectiunea lui Ahasveros fata de ea. Ea era imparateasa de mai bine de patru ani. Totul depindea de marturia tacuta data de viata ei in timpul celor patru ani si de tactul, rabdarea si discernamantul ei de acum.

4:9 Hatac a venit si a spus Esterei cuvintele lui Mardoheu.

Verset ce nu a fost comentat.

4:10 Estera a insarcinat pe Hatac sa se duca sa spuna lui Mardoheu:

Verset ce nu a fost comentat.

4:11 Toti slujitorii imparatului si poporul din tinuturile imparatului stiu ca este o lege care pedepseste cu moartea pe oricine, fie barbat fie femeie, care intra la imparat, in curtea dinauntru, fara sa fie chemat. Numai acele scapa cu viata, caruia ii intinde imparatul toiagul lui imparatesc de aur. Si eu n-am fost chemata la imparat de treizeci de zile.

o lege care pedepseste cu moartea pe oricine, fie barbat fie femeie, care intra la imparat, in curtea dinlauntru, fara sa fie chemat. Numai acela scapa cu viata, caruia ii intinde imparatul toiagul lui imparatesc de aur. Si eu n-am fost chemata la imparat de treizeci de zile."

O lege. O atare lege nu era cu totul arbitrara. De cate ori presupusi prieteni sau straini in aparenta pasnici s-au apropiat de conducatori cu scopul de a-i ucide. Legea aceasta era probabil o masura pentru a-l feri pe imparat de rau, de petitionari suparatori si de amestec in exercitarea carmuirii lui despotice.

N-am fost chemata. Pentru moment se parea ca imparatul o uitase. S-ar fi putut ca sa treaca saptamani sau luni pana sa fie chemata inaintea lui. Urmarind cursul normal al lucrurilor, ea nu se putea astepta la o ocazie favorabila in viitorul apropiat.



4:12 Cand s-au spus cuvintele Esterei lui Mardoheu,

Verset ce nu a fost comentat.

4:13 Mardoheu a trimis urmatorul raspuns Esterei: Sa nu-ti inchipui ca numai tu vei scapa dintre toti Iudeii, pentru ca esti in casa imparatului.

Sa nu-ti inchipui. Pozitia ei favorabila n-ar fi protejat-o de mania lui Haman. Identitatea ei nationala era cunoscuta cel putin catorva din palat (vezi la v. 8) si cei care-l informasera pe Haman cu privire la Mardoheu era de asteptat sa faca acelasi lucru cu Estera. Haman nu s-ar fi putut simti in siguranta cata vreme un singur iudeu ar mai fi fost in viata, indeosebi unul care era atat de aproape de imparat si atat de favorizat ca Estera.



4:14 Caci, daca vei tacea acum, ajutorul si izbavirea vor veni din alta parte pentru Iudei, si tu si casa tatalui tau veti pieri. Si cine stie daca nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la imparatie?

Ajutorul. Literal, "o incetare momentana a ceva" sau "scapare", din aceeasi radacina ca si cuvantul "respiratie", "rasuflare". Mardoheu isi afirma increderea in fagaduintele milostive ale lui Dumnezeu si convingerea ca scopurile lui Haman vor fi zadarnicite. El nu stie cum, dar e convins ca intr-un fel sau in altul scaparea va veni.

Casa tatalui tau. Daca Estera se gandea doar sa isi scape propria viata, avea sa si-o piarda (vezi Matei 10,39). Lipsa dorintei de a fi gata sa moara insemna moarte sigura. Viata trebuia sa fie cumparata cu bunavointa de a fi gata sa o piarda. Referirea lui Mardoheu la pieirea familiei Esterei lasa sa se inteleaga ca ea era unicul copil al tatalui ei. Faptul ca Mardoheu, varul Esterei, a devenit tatal sau adoptiv sustine aceasta implicatie. Daca Estera ar fi avut un frate sau o sora mai mare, n-ar fi fost nevoie ca Mardoheu sa o adopteze. Se pare ca Mardoheu era singura ruda apropiata si in viata a Esterei.

Ajuns la imparatie. Mardoheu a inteles lucrarea puternica a Providentei. Poate ca nici un alt reprezentant al imparatiei Cerului nu a fost confruntat sa raspunda provocarii atat de dramatic aratand curaj, loialitate si jertfire de sine. Dar provocarea cu care ne confruntam noi astazi nu este mai putin urgenta si mai putin reala.

Constienta ca fara increderea sustinuta in Dumnezeu, interventia ei se va dovedi zadarnica, Eva avea nevoie de rugaciunile poporului ei. Ceea ce urma sa faca ea era in favoarea vietii lor, ca si a ei personale. Niciodata nu au datorat atat de multi atat de multe curajului, tactului si jerfirii de sine a unei tinere femei.



4:15 Estera a trimis sa spuna lui Mardoheu:

Verset ce nu a fost comentat.

4:16 Du-te, strange pe toti Iudeii care se afla in Susa, si postiti pentru mine, fara sa mancati nici sa beti, trei zile, nici noaptea, nici ziua. Si eu voi posti o data cu slujnicele mele; apoi voi intra la imparat, in ciuda legii; si, daca va fi sa per, voi pieri.

Postiti pentru mine. Estera simtea personal nevoia de a stii ca poporul ei impartea cu ea povara care ii revenea in primul rand ei s-o poarte.

Trei zile. Unii au admis ca Estera nu vorbea despre o abstinenta totala atat in mancare, cat si in bautura pentru o perioada de timp atat de lunga. Timpul avut in vedere poate sa fi fost numai din seara zilei intai pana in dimineata zilei a treia, o perioada care nu ar fi depasit 36 de ore (vezi cap. 5,1; vol. II, p. 136. 137).

Si eu. Limpezimea gandirii care venea in urma postului avea sa o pregateasca sa inteleaga voia lui Dumnezeu si sa stie cum sa conlucreze in mod inteligent cu ea.

Daca va fi sa pier. Estera vrea sa spuna: "daca imi voi pierde viata in aceasta incercare de a salva poporul meu, o voi pierde bucuros; inteleg ca e datoria mea sa fac incercarea aceasta; intample-se orice, sunt hotarata sa fac tot ce pot mai bine".

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 3 �

PP 601

14 �

Ed 263; ML 64; PK 601; 5T 321

16 �

PK 601; 1T 16



4:17 Mardoheu a plecat, si a facut tot ce-i poruncise Estera.

Verset ce nu a fost comentat.