Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Estera

Estera, 1


1:1 Era pe vremea lui Ahasveros, al acelui Ahasveros care domnea de la India pana in Etiopia peste o suta douazeci si sapte de tinuturi.

Ahasveros. Ebr. 'Achashwerosh, o transliterare a persanului Khshayarsha. Pe unele tablite babiloniene, ortografierea este Achshiyarshu. In alfabetul consonantic al papirusurilor elefantine, numele apare Chshy'rsh si Chshyrsh. Insemnatatea cuvantului nu este cunoscuta. In greceste, Khshayarsha a devenit Xerxe, iar in latina, Assuerus. Numele Xerxe si Ahasuerus [Ahasveros] sunt deci echivalente, unul venind din persana prin limba greaca si celalalt, atat prin ebraica, cat si prin latina (vezi PK 598).

Al acelui. [Acesta este, KJV.] Scriitorul cartii Estera pare sa fi cunoscut mai multi carmuitori cu numele Ahasveros. Ahasveros din Estera nu trebuie sa fie confundat cu Ahasveros din Daniel 9,1, care a trait cu o jumatate de secol inainte. Cu privire la Ahasveros din Ezra 4,6, vezi nota suplimentara de la Ezra 4.



1:2 Imparatul Ahasveros sedea atunci pe scaunul lui imparatesc la Susa, in capitala.

Scaunul lui imparatesc. Monarhul persan isi avea resedinta o parte din an la Ecbatana si uneori vizita Persepolis si Babilon, dar Susan (Susa) era la vremea aceasta sediul guvernarii (vezi Daniel 8,2; Estera 9,12).

La Susa, in capitala. [Susan, palatul, KJV.] Susan (Susa) era in provincia Elam (vezi Daniel 8,2), cam la 161 km nord de vechiul tarm al Golfului Persic si cu putin mai mult de 322 km est de Babilon. Initial, capitala Elamului, cu sute de ani inainte de vremea Esterei, cetatea era situata la capatul rasaritean al vaii Tigrului, acolo unde acesta urca pentru a intalni dealurile iraniene. In mijlocul

intinselor daramaturi care acopera o suprafata de peste 4.8 km2, se poate vedea ce a ramas din palatul maret in care a avut loc cea mai mare parte din dramatica relatare a cartii Estera. Palatul acesta, ridicat pe locul fostei fortarete elamite, fusese la origine construit de Dariu Histaspe, predecesor al lui Xerxe. Pentru o scurta scurta descriere a acestuia, vezi la v. 5.6.



1:3 In al treilea an al domniei lui, a dat un ospat tuturor domnitorilor si slujitorilor sai. Capeteniile ostirii Persilor si Mezilor, mai marii si capii tinuturilor, s-au strans inaintea lui.

Al treilea an. Anul acesta a inceput la 14 aprilie 483 i.Hr. si s-a incheiat la 2 aprilie 482 i.Hr. Poate ca "ospatul" care a tinut sase luni, a inceput in primele zilei ale primaverii acelui anului, cand ploile trecusera si calatoria ar fi fost mai usoara si mai placuta.

Un ospat. Sau "banchet". Cuvantul original insemna "intrecere la bautura". Avand in vedere faptul ca Ahasveros a parasit Susa la un an sau doi dupa aceea pentru a navali in Grecia (vezi introducerea la Estera), s-a sugerat ca domnitorii, guvernatorii si capeteniile ostirii au fost convocati din toate partile imparatiei pentru a participa la ceea ce se dorea sa fie o campanie total stralucita si reusita. Herodot (vii. 8) raporteaza ca Xerxe a convocat un astfel de consiliu. Poate ca slujitorii au fost convocati in serii, pe parcursul celor sase luni, fiecare cu scopul de a discuta cu imparatul despre raspunderea speciala legata campanie. Asadar, ar fi aproape imposibil sa-i gasim pe toti slujbasii de seama ai vastului imperiu adunati laolalta decat cu scopul specific al unor discutii politice si militare.

Domnitorilor. Sau "slujbasilor [numiti]".

Slujitorilor. Adica "curtenilor".

Capeteniilor ostirii. Ebr. Chayil, "oastea" (Exod 14,4), "ostirea" (v. 9), "om tare" (1 Samuel 16,18) etc. Daca unul dintre obiectivele ospatului a fost, asa cum a fost sugerat, stabilirea planurilor privind campania greceasca viitoare, Ahasveros i-ar fi chemat cu siguranta si pe capeteniilor ostirii sale.

Persilor si mezilor. Ordinea aceasta, inversul celei din Daniel (cap. 5,28; 6,8.12.15; 8,20) apare de repetate ori in relatarile Esterei (cap. 1,3.14.18.19) si da de inteles ca raportul apartine timpului cand Persia inlocuise Media ca partener principal in imperiul dualist (vezi Daniel 7,5; 8,3). In Estera 10,2 este data ordinea initiala, poate din cauza ca in "Cronici", imparatii mezi veneau primii.

Mai marii. [Nobilii, KJV.] De la un cuvant persan adoptat in limba ebraica, insemnand "cei dintai [oameni]".

Capii tinuturilor. [Principii provinciilor, KJV.] Adica guvernatorii sau satrapii care erau in fruntea teritoriilor cucerite. Istoria atesta prezenta satrapilor la o mare adunare, inainte de campania dezastruoasa impotriva Greciei.



1:4 El le-a aratat bogatia stralucita a imparatiei lui si slava minunata a marimii lui, in multe zile, timp de o suta optzeci de zile.

S-a aratat bogatia. Laudarosia era o caracteristica a lui Xerxe. Etalarea vanitoasa a caracterizat uriasa ostire cu care el a invadat Grecia. Bogatia fabuloasa a Persiei este comentata de scriitorii contemporani de diferite nationalitati. Printre maretiile palatului persan erau zidurile imbracate in aur, stalpii de marmura si draperiile bogate, un platan de aur si o vita de vie de aur. Sapaturile facute la Susa (Susan) au dovedit ca scriitorul cartii Estera cunostea bine palatul, obiceiurile si randuielile curtii persane, intrucat descrierile facute de el concorda pana la ultimul detaliu cu rezultatele cercetarii arheologice. Impresionati de faptul acesta, cercetatorii afirma ca numai cineva care cunostea palatul imparatesc in mod personal, sau care cunostea pe cineva care-l cunoscuse, ar fi putut sa dea istorisirii cadrul ei exact.

O suta optzeci de zile. Nu e nevoie sa se presupuna ca aceste persoane au fost ospatate pe parcursul intregii perioade. Ar fi greu de crezut ca guvernatorii de provincii si-au parasit toti teritoriile in acelasi timp si au ramas departe pentru o perioada atat de lunga. Probabil ca Ahasveros i-a ospatat pe invitati in mod succes, pe parcursul celor sase luni, cat a tinut "ospatul".



1:5 Dupa ce au trecut aceste zile, imparatul a dat intregului popor care se afla in capitala Susa, de la cel mai mare pana la cel mai mic, un ospat, care a tinut sapte zile, in curtea gradinii casei imparatesti.

Un ospat. Poate ca scopul lui Ahasveros era de a asigura loialitatea supusilor capitalei sale, pe timpul indelungatei sale absente datorate plecarii in Grecia. Daca lucrurile au stat asa, acesta a fost un gest politic iscusit. Natural, au fost primiti numai barbati, deoarece imparateasa Vasti a dat un banchet separat pentru femei (v. 9).

Curtea gradinii. Ruinele palatului lui Xerxe sunt suficient de bine pastrate pentru a putea realiza o descriere a unora din partile lui. Poarta imparatului la care sedea Mardoheu, curtea unde Estera s-a prezentat neinvitata - acestea si alte cateva parti ale palatului au fost identificate.

Palatul ocupa un spatiu de aproximativ 270 m pe fiecare latura. Poarta principala se afla la sud.

Spre partea de nord-est a palatului propriu-zis se afla spatioasa apadana sau sala tronului. La aceasta imensa cladire, cu latura de 99 m, se ajungea probabil pe scari de dimensiuni gigantice. Acoperisul plat al partii centrale era sprijinit pe 36 de coloane zvelte, ornamentate cu capiteluri sculptate si aranjate in 6 siruri de cate 6 coloane fiecare. Partea din fata a cladirii era probabil deschisa, in timp ce zidul din spate si cele laterale erau din caramida, avand fata emailata si cu figuri. Aurul, argintul si pietrele pretioase au fost folosite cu risipa la decorarea salii tronului. Scriitorii greci povestesc despre un platan de aur si o vita de vie de aur, care se aflau in curtea aceasta. Spre nord-vestul palatului propriu-zis, se crede ca era "gradina" sau parcul. Multe din intamplarile povestite in cartea Estera au avut loc in interiorul si in preajma spatiului numit apadana.



1:6 Covoare albe, verzi si albastre, erau legate cu funii de in subtire si de purpura de niste verigi de argint si de niste stalpi de marmura. Paturi de aur si de argint stateau pe o podea de porfir, de marmura, de sidef si de pietre negre.

Covoare albe, verzi si albastre. Literal "stamba alba si [material] violet". Cuvantul tradus "verde" in KJV deriva din cuvantul sanscrit care inseamna stamba. Observati ca cuvantul "covoare" este adaugat. Aceste "covoare" sau prelate erau probabil facute din stamba alba sau violeta. Violetul si albul erau culorile imperiale.

Funii de in subtire si de purpura. Era nevoie de "funii" tari ca sa sustina prelata, daca era intinsa, asa cum au considerat unii, din sala centrala cu stalpi peste curtea pavata cu mozaic, un spatiu de aproape 18.3 m.

Stalpi de marmura. Stalpii de la Susa erau din calcar de culoare albastru inchis. Cuvantul ebraic shesh, "marmura", se refera probabil la acest calcar sau alabastru si nu la ceea ce consideram noi astazi de obicei "marmura".

Podeala. Cele patru cuvinte ebraice traduse [in KJV] prin "rosu", "albastru", "alb" si "negru" nu reprezinta culori, ci diferite feluri de pietre si alte materiale din mozac. Calcarul albastru inchis este amintit ca fiind folosit atat la pavaj, cat si la stalpi.



1:7 Iar de baut turnau in vase de aur, de felurite soiuri. Era belsug de vin imparatesc, multumita darniciei imparatului.

Vase de aur. Grecii victoriosi au gasit un numar considerabil de cupe mari de aur in tabara persana din apropiere de Plataea.

De felurite soiuri. [Deosebite unul de altul, KJV.] Amanuntul acesta trebuie sa fi venit de la un martor ocular sau de la cineva care primise un raport al banchetului de la un astfel de martor ocular.

Vin imparatesc. Sau "vin al imparatiei", din pivnita imparateasca.



1:8 Dar nimeni nu era silit sa bea, caci imparatul poruncise tuturor oamenilor din casa lui sa faca dupa voia fiecaruia.

Dupa voia fiecaruia. [Dupa lege, KJV.] S-ar parea ca imparatul a poruncit ca fiecare sa bea atat cat dorea si sa nu se ia la intrecere in ce priveste bautura.



1:9 Imparateasa Vasti a dat si ea un ospat femeilor, in casa imparateasca a imparatului Ahasveros.

Imparateasa Vasti. Singura sotie a lui Xerxe despre care au scris grecii a fost Amestris. Xerxe a luat-o de sotie inainte de a ajunge pe tron, cand a ajuns la varsta casatoriei. Herodot si Ctesias vorbesc despre cruzimea si purtarile ei dezmatate. Totusi nu se poate dovedi ca Amestris si Vasti au fost una si aceeasi persoana. Ca si Estera (vezi cap. 2,7), imparateasa s-ar fi putut sa fie cunoscuta sub mai multe nume.



1:10 A saptea zi, pe cand inima imparatului era vesela de vin, a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona Bigta, Abagta, Zetar si Carcas, cei sapte fameni care slujeau inaintea imparatului Ahasveros,

Fameni. Literal, "eunuci", singurii care ar fi avut intrare in apartamentele femeilor. Provenienta si insemnatatea numelor acestor eunuci sunt indoielnice. Eunucii erau adesea sclavi straini, anume mutilati pentru vanzare pe piata persana. Persii considerau numarul sapte ca fiind sacru.



1:11 sa aduca in fata lui pe imparateasa Vasti, cu cununa imparateasca, pentru ca sa arate frumusetea ei popoarelor si mai marilor sai, caci era frumoasa la chip.

Sa aduca... pe imparateasa Vasti. Dupa ce isi etalase bogatia si slava imparatiei sale, gandurile lui Ahasveros s-au indreptat in cele din urma spre frumoasa lui imparateasa. Expunerea frumusetii ei, gandea el, ar fi fost punctul culminant al tuturor celor etalate.



1:12 Dar imparateasa Vasti n-a vrut sa vina, cand a primit prin fameni porunca imparatului. Si imparatul s-a suparat foarte tare, s-a aprins de manie.

Vasti n-a vrut sa vina. Motivul refuzului imparatesei nu e clar. Unii au sugerat ca Ahasveros intentiona o etalare nerusinata a frumusetii lui Vasti, dar contextul nu ofera nici un indiciu ca aceasta ar fi fost intentia lui. Targumurile iudaice sustin, totusi, ca motivul refuzul de a se arata a fost dorinta ei de a evita o astfel de expunere. Iosif Flavius atribuie in mod gresit refuzul ei unui asa-zis obicei persan, care se presupune ca interzicea femeilor casatorite sa stea in societatea persoanelor straine. Alti scriitori vechi iudei prezinta tot felul de explicatii imaginare sau absurde, nici una neputand fi considerata justificata.

Ordinul lui Ahasveros, care preciza ca Vasti sa poarte coroana imparateasca (v. 11), da de inteles ca el o considera nu numai o femeie frumoasa, ci si prima doamna a tarii. Faptul ca totusi era permis ca femeile persane sa apara la masa banchetului, unde erau si straini, reiese din Estera 5,4. De asemenea, sotiile si concubinele caldeene participau cu sotii lor la petrecerile udate cu vin din belsug (Daniel 5,2). Conform Neemia 2,1-6, imparateasa fiului succesorului lui Ahasveros, Artaxerxs I, il insotea pe domnul ei la petreceri cu vin. Mai multi scriitori greci confirma prezenta femeilor persane la petreceri. Herodot, un contemporan al lui Ahasveros, vorbeste despre Amestris (vezi la Estera 1,9) ca participand la petrecerea zilei de nastere a imparatului (ix. 110). Nu exista motiv ca sa se considere ca obiceiul persan contemporan le tinea pe femei separat si ca deci nu s-ar fi cuvenit ca Vasti sa se arate cand a fost chemata, in ciuda faptului ca barbatii beau (vezi cap. 7,7).

Faptul ca Vasti a tinut un banchet pentru femeile din Susa, odata cu acela al lui Ahasveros pentru barbati, lasa se inteleaga conlucrarea cu politica lui de a promova loialitatea populara fata de tron. Nimic din raport nu da un indiciu al refuzului lui Vasti de a asculta de porunca imparatului.

S-a aprins de manie. Vezi la Genesa 4,5.



1:13 Atunci imparatul a vorbit cu inteleptii care cunosteau obiceiurile vremii. Caci asa se puneau la cale treburile imparatului: inaintea tuturor celor ce cunosteau legile si dreptul.

Inteleptii. Adica sfetnicii imparatului. Oricat este de furios, Ahasveros cauta sfat. In prezenta intregii sale curti, ar fi fost nepotrivit pentru el sa dea frau liber pasiunii sale in cuvinte si amenintari violente. In loc sa dea o porunca pripita, el procedeaza cumpanit la cercetarea masurilor care trebuie luate. Se pare ca Ahasveros se sprijinea temeinic pe consilierii sai (vezi cap. 3,8-10; 8,1-8; 9,12-14), iar acum solicita parerea "inteleptilor" sai cu privire la felul cum sa procedeze cu Vasti.

Cunosteau obiceiurile vremii. [Cunosteau vreme, KJV.] Persoane invatate si pline de experienta care aveau cunostinta de precedente si care stiau ce se cuvenea sa se faca in orice anume imprejurare.

Asa se puneau la cale treburile imparatului. [Felul imparatului, KJV.] Adica metoda lui de a proceda. Orice chestiune care il privea pe imparat, el o supunea oamenilor invatati ca acestia sa-si spuna parerea inainte de a lua decizia sa. Probabil aici scriitorul face referire la o metoda general folosita de monarhia persana, si nu numai o practica lui Ahasveros.



1:14 Avea langa el pe Carsena, pe Setar, pe Admata, pe Tarsis, pe Meres, pe Marsena, pe Memucan, sapte domnitori ai Persiei si Mediei, care vedeau fata imparatului si care aveau locul intai in imparatie.

Sapte domnitori. [Cei sapte principi, KJV.] Si Ezra ii atribuie monarhului persan sapte sfetnici speciali (vezi Ezra 7,14), care ar fi putut fi socotiti cabinetul imparatului. Herodot observa ca erau sapte familii conducatoare in Persia, ai caror capi aveau privilegii speciale.

Vedea fata imparatului. Printre privilegiile speciale ale acestor barbati, unul dintre cele mai pretuite era acela al liberei intrari la monarh la orice vreme.



1:15 Ce trebuie, a zis el, sa se faca imparatesei Vasti, dupa lege, pentru ca n-a implinit ce i-a poruncit imparatul Ahasveros prin fameni?

Dupa lege. Imparatul nu dorea sa apara razbunator. In plus, carmuitorii Persiei erau intr-un anumit sens monarhi ingraditi (vezi Estera 1,19; 8,8; cf. Daniel 6,8-16). E ca si cum imparatul spunea: sa lasam sentimentele la o parte si sa vedem doar ce cere legea. Daca o imparateasa nu asculta de imparat in mod deschis, inaintea curtii, potrivit procedurii legale, ce trebuie sa se faca cu ea? In spatele acestei evidentieri a legii se afla fala carmuirii medo-persane ca legile medo-persane sunt de neschimbat.



1:16 Memucan a raspuns inaintea imparatului si domnitorilor: Nu numai fata de imparat s-a purtat rau imparateasa Vasti; ci si fata de toti domnitorii si toate popoarele care sunt in toate tinuturile imparatului Ahasveros.

Memucan a raspuns. Memucan e purtatorul cuvantului al intregului grup de sapte consilieri speciali. In raspunsul sau, el da de inteles ca legea persana nu prevede nici o pedeapsa pentru cazul de fata. De fapt nu fusese prevazut un caz de felul acesta. Nu exista precedent.

Nu numai fata de imparat. In numele celor sapte consilieri, Memucan muta chestiunea de pe planul unei nemultumiri personale din partea imparatului la nivelul unei probleme de stat. In acest fel, il exonereaza pe imparat de dorinta de razbunare si procura o baza din dreptul civil pentru tratarea cazului.



1:17 Caci fapta imparatesei va ajunge la cunostinta tuturor femeilor, si le va face sa-si nesocoteasca barbatii. Ele vor zice: Imparatul Ahasveros a poruncit sa i se aduca inainte imparateasa Vasti, si ea nu s-a dus.

Sa-si nesocoteasca barbatii. Literal "va face sa fie dispretuiti domnii lor in ochii lor". Memucan lasa aici sa se inteleaga ca Vasti il dispretuia pe Ahasveros. Nu e clar daca el se refera la motivul lui Vasti de a refuza sa asculte de porunca imparatului sau doar la fapt in sine.



1:18 Si in ziua aceasta craiesele Persiei si Mediei, care vor afla de fapta imparatesei, vor vorbi tot asa tuturor capeteniilor imparatului: de aici va veni mult dispret si manie.

Craiesele. Ebr. śaroth, pluralul de la śarah, "printesa" (vezi la Genesa 17,15). "Craiesele" ar fi vorbit nepoliticos fata de sotii lor, printii. Scriitorul are grija sa se refere la Persia inainte de Media (vezi la Estera 1,3).

Mult dispret si manie. Sau "dispret si manie din plin" (RSV), adica dispret din partea sotiilor si manie din partea sotilor.

1:19 Daca imparatul gaseste cu cale, sa se dea porunca din partea lui si sa se scrie in legile Persilor si Mezilor, cu aratare ca nu trebuie sa se calce, o porunca imparateasca, dupa care Vasti sa nu se mai arate inaintea imparatului Ahasveros. Iar imparatul sa dea vrednicia de imparateasa alteia, mai buna decat ea.

O porunca din partea lui. [Porunca imparateasca, KJV.] Literal, "o porunca a imparatiei". In circumstante obisnuite, o astfel de chestiune a dispretului unei sotii favorite ar fi fost rezolvata in intimitatea haremului, fara a atrage atentia generala asupra ei. Dupa parerea lui Memucan, caracterul public al neascultarii lui Vasti a facut necesara rezolvarea ei in mod public.

Sa se scrie. Un edict cu privire la o persoana nu era deloc potrivit sa fie adaugat la un cod national de legi, dar decrete de natura temporara erau uneori atasate codului, se pare cu scopul explicit de a le imprima forta, facandu-le neschimbatoare (Daniel 6,8.9).

Sa nu se mai arate. Vasti urma sa fie indepartata nu de la palat, ci de la fata imparatului. Aceasta, impreuna cu pierderea pozitiei ei favorite, ca imparateasa, urma sa aduca suprema dezonoare. Frumusetea singura n-a putut s-o salveze (vezi la v. 12).



1:20 Porunca imparatului se va vesti astfel in toata imparatia lui, caci este mare si toate femeile vor da cinste barbatilor lor, de la mare pana la mic.

Porunca imparatului. [Decretul imparatului, KJV.] Aici "porunca" din versetul anterior este numita "decret" in KJV. Caci este mare. Sau "atat de intinsa cat este" (RSV).



1:21 Parerea aceasta a fost primita de imparat si de domnitori, si imparatul a lucrat dupa cuvantul lui Memucan.

Imparatul a lucrat. Vasti a fost separata, dar nu divortata de imparat. Motivele acestui act au fost vestite in toate provinciile, astfel incat nimeni sa nu inteleaga gresit. Grija lui Ahasveros in tratarea cazului sugereaza ideea ca Vasti era fiica unui persan de frunte, pe al carui sprijin imparatul cauta sa-l pastreze, sau poate fiica unui print al unuia dintre popoarele supuse.



1:22 A trimis scrisori tuturor tinuturilor din imparatia lui, fiecarui tinut dupa scrierea lui, si fiecarui popor dupa limba lui; ele spuneau ca orice barbat trebuie sa fie stapan in casa lui, si ca va vorbi limba poporului sau.

A trimis. Pe langa publicarea decretului, Xerxe a trimis o scrisoare insotitoare, urmarind sa apere imparatia de primejdia aratata de Memucan (vezi v. 18).