6:2 Sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta este cea dintai porunca insotita de o fagaduinta
Sa cinstesti. [,,Cinsteste”, KJV]. Vezi la Ex. 20,12. Onoarea de care se vorbeste aici nu e un respect sentimental, ci ascultare faptica. Un comentariu divin asupra acestui principiu este dat in Mat. 15,4-8. Onoarea poate fi considerata ca atitudinea din care izvoraste ascultarea si trebuie sa se observe ca aceasta onoare e datorata atat tatalui, cat si mamei. Unul nu trebuie sa fie asezat mai pe sus de altul in ce priveste stima. Onoarea aceasta este aratata pe diferite cai. Ea cuprinde micile atentii pe care tinerii ar trebui sa le manifeste fata de cei mai varstnici, incredere in cuvantul si judecata parintilor si loialitatea si cinste fata de numele familiei.
Cea dintai porunca. Nu numai ca e natural ca sa se dea ascultare parintilor, dar e si voia expresa a lui Dumnezeu. Ea e cea dintai porunca din Decalog la care e atasata in mod specific o fagaduinta; intr-adevar, e cu totul unica in privinta acesta. Fagaduinta data in porunca a doua (Ex.20,3) este de natura generala si se aplica la tinerea tuturor poruncilor, dar o binecuvantare speciala si e fagaduita celor care asculta de parinti.