English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Efeseni

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Efeseni, 6


6:1 Copii, ascultati in Domnul de parintii vostri, caci este drept.

Copiii. Apostolul face o trecere naturala de la soti si sotii la copii (vezi Col. 3,20).

Ascultati. Acesta este un cuvant mai puternic decat ,,supuneti-va”, care este folosit pentru a exprima relatia sotiei cu sotul (cap. 5,22) si arata o relatie diferita. In toata Scriptura, neascultarea de parinti e tratata ca unul dintre cele mai mari rele (cf. Rom. 1,30; 2 Tim. 3,2). Ascultarea din partea copiilor e rationala si justa. Dintre toate fapturile care se nasc, un copil e cel mai neajutorat si ani de zile e cu totul dependent de bunatatea si iubirea parintilor. Nu poate sa fie viata de familie ordonata fara ascultare din partea copiilor, deoarece copilul nu e competent sa judece cauza anumitor lucruri. Dar lucru si mai important este ca un copil neascultator de parinti cu siguranta va fi neascultator si fata de Dumnezeu, deoarece el nu va sti nimic despre acele discipline si restrictii care sunt absolut esentiale cresterii crestine. Cuvantul ,,ascultare” nu suna placut unor anumite urechi moderne, dar aceia care au un resentiment fata de el ca ,,inregimentare” trebuie sa-si ia partea din ocara pentru cresterea alarmanta a delincventei juvenile din ultimii ani.

In Domnul. Expresia acesta califica pe ,,ascultati” si nu pe ,,parinti”, astfel stabilind ca copii in capacitatea lor spirituala, ar trebui sa asculte din principiu si nu de sila. A asculta in Domnul inseamna a da acel fel de ascultare care se dezvolta prin a fi ,,in Hristos” (vezi cap. 1,1). Ar putea de asemenea, sa arate limitarile care sunt inerente in orice porunci omenesti, chiar si acelea ale parintilor fata de copii. Cerintele parintesti ar trebui sa fie in armonie cu voia lui Dumnezeu (Fapte 5,29). Parinti trebuie sa ia asupra lor raspunderea pentru orice gresita indrumare morala a copilului. Trezirea constiintei copilului trebuie sa fie respectata de parinti, numai in felul acesta ar putea ascultarea sa fie ,,in Domnul”.

Drept. Sau ,,just”. Acesta este motivul principal dar suficient pentru ascultare. In insasi natura lucrurilor ascultarea este corespunzatoare, deoarece Dumnezeu o porunceste, parintii sunt indreptatiti la ea si e pentru binele copiilor. In Col. 3,20 se spune ca ascultarea, ,,place Domnului”. Domnia legii in legaturile dintre oameni e tot atat de esentiala cum e si in lumea naturala; altminteri ar fi anarhie si haos. Ca ascultarea de parinti in ceea ce cer in mod legal e dreapta, e dovedit in mod negativ in istoria familiilor unde controlul parintesc lipseste.



6:2 Sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta este cea dintai porunca insotita de o fagaduinta

Sa cinstesti. [,,Cinsteste”, KJV]. Vezi la Ex. 20,12. Onoarea de care se vorbeste aici nu e un respect sentimental, ci ascultare faptica. Un comentariu divin asupra acestui principiu este dat in Mat. 15,4-8. Onoarea poate fi considerata ca atitudinea din care izvoraste ascultarea si trebuie sa se observe ca aceasta onoare e datorata atat tatalui, cat si mamei. Unul nu trebuie sa fie asezat mai pe sus de altul in ce priveste stima. Onoarea aceasta este aratata pe diferite cai. Ea cuprinde micile atentii pe care tinerii ar trebui sa le manifeste fata de cei mai varstnici, incredere in cuvantul si judecata parintilor si loialitatea si cinste fata de numele familiei.

Cea dintai porunca. Nu numai ca e natural ca sa se dea ascultare parintilor, dar e si voia expresa a lui Dumnezeu. Ea e cea dintai porunca din Decalog la care e atasata in mod specific o fagaduinta; intr-adevar, e cu totul unica in privinta acesta. Fagaduinta data in porunca a doua (Ex.20,3) este de natura generala si se aplica la tinerea tuturor poruncilor, dar o binecuvantare speciala si e fagaduita celor care asculta de parinti.



6:3 ca sa fii fericit, si sa traiesti multa vreme pe pamant.

Sa fii fericit. [,,Sa-ti mearga bine”, KJV]. Porunca a cincea asa cum e raportata in Deut. 5,16 s-ar putea sa procure baza pentru aceasta afirmatie, desi Pavel nu citeaza fagaduinta literal. Copiii sunt mai fericiti cand au deprins ascultarea fata de parinti si toti sunt mai fericiti cand au deprins ascultarea fata de Dumnezeu.

Sa traiesti multi ani. Porunca a cincea spune: ,,ca sa ai multe zile in tara pe care ti-o da Domnul Dumnezeul tau”, cu aparenta prima aplicatie la venirea lui Israel in tara Canaan. Aici Pavel enunta fagaduinta mai generala pentru toti oamenii. Viata este un dar de la Dumnezeu (Fapte 17,25) si viata indelungata este o binecuvantare. O viata care castiga binecuvantarea lui Dumnezeu pe acest pamant are fagaduinta vietii vesnice.

S-a recunoaste in deobste ca o viata sanatoasa de familie, din care ascultarea face parte, tinde spre binele societatii si al natiunii. Ascultarea de parintii crestini inseamna cumpatare, harnicie, stapanire de sine si toate celelalte virtuti care aduc sanatate atat fizica, cat si spirituala. Pavel enunta o lege naturala si in acelasi timp prezinta binecuvantari speciale ale lui Dumnezeu asupra ascultarii. Viciile care scurteaza viata nu vor fi gasite in caminul crestin.



6:4 Si voi, parintilor, nu intaratati la manie pe copiii vostri, ci cresteti-i, in mustrarea si invatatura Domnului.

Parintilor. Termenul poate fi folosit in mod general pentru a cuprinde atat pe tati, cat si pe mame. Totusi cea dintai raspundere pentru disciplina de obicei revine tatalui, si in plus, tatii de obicei au nevoie de sfatul acesta mai mult decat mamele. Daca mamele tind sa fie peste masura de indulgente tatii tind sa devina severi.

Nu intaratati. Sfatul acesta negativ este esential daca ascultarea ceruta de la copii trebuie sa se intemeieze pe o baza morala. Pasajul paralel din Coloseni da motivul acestui indemn: ,,Ca sa nu-si piarda nadejdea”, [ca sa nu se descurajeze, KJV] (Col. 3,21). Nivelul actual scazut al autoritatii parintesti porneste uneori din cereri nedrepte si iritante sau chiar brutale adresate copiilor de parinti. Prea adesea copiii sunt socotiti ca ,,tulburatori ai linistii” caminului. O alta cauza producatoare de resentiment la copii sunt cererile capricioase, inconsecvente ale unora dintre parinti. Chiar daca ascultarea din afara e obtinuta prin mijloace violente, aceasta este in dauna onoarei si respectului.

Cresteti-i. Gr. ektrepho, ,,vezi la cap. 5,29).

Mustrarea. Gr. paideia, ,,disciplina”, ,,invatatura”, ,,mustrarea”. Paideia e folosit in Evrei 12,5-11 pentru a descrie ,,mustrarea Domnului” care aduce ,,roada datatoare de pace a neprihanirii [dreptatii]”. Comparati folosirea verbului paideno, din 1 Cor. 11,32; 2 Cor. 6,9. Mustrarea, instruirea si disciplina Domnului sunt un semn al iubirii Sale (Apoc. 3,19) si asa ar trebui sa fie ale parintilor.

Invatatura. [,,Indemnul”, KJV; ,,inteleptirea”, G. Gal.]. Gr. nouthesia, ,,a pune in minte”. Cuvantul implica instructiunea sau disciplina prin cuvant, in forma de avertizare. Nouthesia apare in alta parte in NT numai in 1 Cor. 10,11 si Tit 3,10. Verbul inrudit nouthete e gasit in Rom. 15,14; Col. 1,28; 2 Tes. 3,15, etc. Exista un loc pentru avertizare in orice sistem de educatie, pentru oricare scop. Acordarea atentiei incurajeaza pe copil cand face bine si-l avertizeaza cand e gresit.

S-a sugerat in mod serios de anumiti educatori ca un copil ar trebui sa fie lasat sa-si formeze propriile sale idei si convingeri religioase, intrucat este necinstit a i le impune cand el este neinstare sa gandeasca singur. Argumentul acesta este gresit, deoarece este imposibil ca un copil sa creasca fara conceptii religioase de vreun fel oarecare. Daca parintii si tutorii nu-i invata pe copii adevarul, un altul ii va invata ratacirea. In privinta aceasta nu exista neutralitate.

Domnului. Daca copiii urmeaza sa creasca in temerea Domnului, ,,mustrarea si invatatura” date de parinti trebuie sa vina de la Domnul si sa aiba aprobarea Lui. Parintele tine locul lui Dumnezeu in fata copilului sau imatur – o raspundere cat se poate de serioasa pentru tata si pentru mama.



6:5 Robilor, ascultati de stapanii vostri pamantesti, cu frica si cutremur, in curatie de inima, ca de Hristos.

Robilor. [,,Servi”, KJV]. Gr. douloi, ,,sclavi”, ,,robi” (vezi Rom. 1,1). Expresia aceasta e folosita adesea de Pavel atat pentru a descrie propria sa legatura cu Hristos, cat si pentru a da sfat cu privire la sclavia care exista in lumea romana (vezi 1 Cor. 7,21.22; Col. 3,22-25; 1 Tim. 6,1.2; Filimon 1 Petru; 1 Petru 2,18-25). Sclavia era practicata in vechime, nu numai de pagani, dar si de crestini in biserica primara. Nicaieri in Scripturi practica aceasta nefireasca nu e specific condamnata, dar, atat in Vechiul, cat si in Noul Testament sunt enuntate principii care ar fi tins cu timpul sa o desfiinteze (vezi la Deut. 14,26; 1 Cor. 7,20-24; Filimon).

Ascultati. [,,Fiti ascultatori”, KJV]. Urmand instructiunea lui Pavel cu privire la legaturile lor cu stapanii, marele numar de sclavi crestini din imperiu ar fi avut o puternica influenta asupra clasei superioare a stapanilor de sclavi. In felul acesta, marele numar de sclavi ar fi format organizatie misionara a carei putere ar fi fost simtita in intreaga societate. In mod inevitabil, sclavii si stapanii, fiind adevarati frati, s-ar fi pornit o revolutie sociala si religioasa.

Pamantesti. [,,Dupa trup”, KJV]. Expresia aceasta care apare si in Col. 3,22 face deosebire intre servitutea lor fizica fata de stapanii lor si supunerea lor spirituala fata de Hristos. Sclavia omeneasca ar putea sa intemniteze trupul, dar nicidecum nu poate sa incarcereze duhul. Pavel declara aici intamplator limitarile sclaviei omenesti, care putea sa ceara serviciul trupului dar nu putea sa porunceasca spiritului.

Frica si cutremur. Aceasta este o expresie tipica paulina (cf. 1 Cor. 2,3; 2 Cor. 7,15; Fil. 2,12) lasand a se intelege multa grija si seriozitate. Ea e folosita cand se prescrie o raspundere importanta inaintea lui Dumnezeu. In cazul de fata este vorba despre raspunderea servilor de a avea orice preocupare cu putinta pentru a placea stapanilor lor. Ei nu erau eliberati de catre crestinism de obligatiile lor fata de stapanii lor legali, si ar fi trebuit sa aiba un adanc simt al datoriei.

Curatie. [,,Sinceritate”, KJV]. Gr. haplotes (vezi la Rom. 12,8) singura tinta ar trebui sa fie de a face placere lui Hristos in indeplinirea datoriei fata de proprietarul de sclavi. ,,Nesinceritatea” inimii ar insemna cautarea de a placea pe din afara, in timp ce se cauta a se evita o buna servire ori de cate ori e cu putinta. Un sclav ar fi putut sa fie ispitit sa judece ca, intrucat sclavia lui era nedreapta, era numai drept ca el sa caute sa-si castige drepturile prin subterfugiu daca era necesar. A face ce e drept pentru ca e drept este un inalt principiu crestin.

Ca de Hristos. [,,Ca lui Hristos”, KJV]. Servii trebuiau sa priveasca la serviciul lor fata de stapanii lor ca parte din serviciul lor pentru Hristos.



6:6 Slujiti-le nu numai cand sunteti sub ochii lor, ca si cum ati vrea sa placeti oamenilor, ci ca niste robi ai lui Hristos, care fac din inima voia lui Dumnezeu.

Slujiti-le nu numai cand sunteti sub ochii lor. [,,Nu slujind numai in fata”, KJV]. Cuvantul tradus in felul acesta, mai aparte numai in Col. 3,22. E numai de la sine inteles ca sclavii ar fi fost deosebit de susceptibili la ispita de a face serviciu stapanilor lor numai cand erau urmariti cu privirea, adica serviciu care e savarsit numai cand antreprenorul sau stapanul supravegheaza.

Indiferent de cauza, un astfel de serviciu corupe caracterul lucratorului. De unde porunca de fidelitate si integritate (cf. 2 Cron. 16,9).

Ca si cum ati vrea sa placeti oamenilor. In opunere cu a fi oameni care cauta sa placa lui Hristos (vezi Gal. 1,10; 1 Tes. 2,3.4). Unui stapan de pe pamant poate ca i-ar placea si serviciu facut numai cand este el de fata, pentru ca nu-l recunoaste drept ceea ce este, dar crestinul lucreaza si pentru Cineva care vede fara gres motivele inimii. Nu e rau de a dori sa placi oamenilor; intr-adevar e o datorie crestina de a te stradui sa faci asa, dar a fi pe placul oamenilor cu orice pret, adesea folosind mijloace ca lingusirea si inselaciunea, este ceva nevrednic de orice persoana care se respecta, crestina sau nu.

Robi ai lui Hristos. [,,servi ai lui Hristos”, KJV]. Sau ,,sclavi ai lui Hristos” (vezi la Rom. 1,1). Voia lui Dumnezeu. Cand cineva face voia lui Dumnezeu, serviciile cele mai marunte sunt umplute de demnitate, cu conditia ca ele sa fie facute, ,,din inima” (cf. 3,23).



6:7 Slujiti-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor,

Cu bucurie. [,,Cu bunavointa”, KJV]. Aceasta ar putea sa implice o calitate si mai inalta de serviciu decat ,,curatia inimii”. Servul care da pe fata un interes sincer fata de binele stapanului sau si de treburile lui a scapat deja de greutatea poverii sale si se apropie de starea omului liber. Intr-adevar un sclav, cand e chemat in slujba Domnului, este ,,un slobozit al Domnului” (vezi la 1 Cor. 7,22). Principii de felul acesta, integrate in Evanghelia lui Hristos, cu timpul au distrus sclavia si, intre timp a dat alinare sclavilor crestini in decursul veacurilor. Daca e bunavointa, aproape orice bariera dintre oameni poate fi doborata.

Ca Domnului. Convingerea ca cineva e condus de Dumnezeu este un indemn cat se poate de puternic pentru viata multumita, dupa cum e cunostinta ca eforturile cuiva sunt primite de Dumnezeu. Martirul dadea fata cu rugul in convingerea aceasta, iar sclavul suporta cu rabdare amarnicile sale nedreptatirii datorita ei. Totusi, curajul martirului si rabdarea sclavului nu justifica nedreptatile savarsite si de stapan. Ei trebuie sa dea socoteala lui Dumnezeu pentru nedreptatile lor.



6:8 caci stiti ca fiecare, fie rob, fie slobod, va primi rasplata de la Domnul, dupa binele pe care-l va fi facut.

Stiti. [,,Stiind”, KJV]. Sclavul poate avea siguranta ca viata si faptele lui sunt observate de Providenta, si ca rasplatirile pe care le vor avea alti oameni ii vor reveni si lui. Marile certitudini spirituale sunt mostenirea tuturor credinciosilor.

Fie rob, fie slobod. Comparati expresia acesta din 1 Cor. 12,13; Gal. 3,28; Col. 3,11. Harul lui Dumnezeu nu face nici o deosebire intre oameni, deoarece ,,Dumnezeu nu este partinitor” (Fapte 10,34). Si nici judecatile Lui nu sunt partinitoare (Ps. 98,9). Dar subiectul de mangaiere pentru sclav ar fi nu atat de mult ca toti erau la fel servi ai lui Dumnezeu, cat ca toti primesc la fel de la El rasplatirile imparatiei.



6:9 Si voi, stapanilor, purtati-va la fel cu ei; feriti-va de amenintari, ca unii care stiti ca Stapanul lor si al vostru este in cer, si ca inaintea Lui nu se are in vedere fata omului.

Staruitor. Aici este clar aratat ca erau proprietari de sclavi in biserica crestina, oameni convertiti, care traiau potrivit cu masura lor de cunostinta spirituala si aveau un simt de raspundere crestina. Unul ca acesta fara indoiala era Filimon (vezi comentarii la carte). Ocupandu-se de datoriile stapanilor, Pavel nu-i supune la condamnare, ci le atrage atentia asupra binelelui si nevoilor sclavilor lor. El stabileste principii care, in decursul timpului la vremea cuvenita, ar fi remediat raul sclaviei. (vezi la Deut. 14,26).

Purtati-va la fel. Aceasta este versiunea lui Pavel a regulei de aur. Stapanii trebuie sa aiba acelasi spirit fata de servi cum sfatuise pe servi sa aiba fata de stapani; si nici un stapan nu ar fi putut sa se planga ca sfatul lui Pavel fata de servi ar fi incurajat revolta. Apostolul insistase ca servii sa actioneze constiincios si cu fidelitate, cunoscand ca privirea lui Dumnezeu era indreptata asupra lor; stapanii trebuiau sa procedeze la fel. Interesul servilor lor urma sa fie la loc de frunte in mintea stapanilor si tratandu-i bine, ei ar fi servit pe Dumnezeu (cf. cu 1 Cor. 4,1). Desi Pavel se ocupa in primul rand de sclavie, tot ce are el de spus poate fi aplicat si relatiilor dintre sefi si subalterni in societatea noastra moderna.

Feriti-va de amenintari. Evreilor li se dadusera instructiuni speciale cu privire la tratarea sclavilor (Lev. 25,39-43; Deut. 15,12-14; Ier. 34,14) iar de la crestini se astepta cu mult mai mult, pentru ca ei aveau o mai deplina revelatie a lui Dumnezeu in Hristos Isus in ce priveste legaturile omenesti. Amenintarea implica teama si forta in timp ce metoda Evangheliei este guvernata de iubire. Amenintarea este de obicei inceputul cruzimii si trebuie sa fie cu totul eliminata. E o solicitare grozava pentru orice administrator de a-si exercita autoritatea prin iubire si nu prin putere si forta. Nu inseamna ca el sa nu astepte a actiune promta, dar avertizarile si disciplina lui trebuie sa fie exercitate cu stapanire de sine si iubire crestina. Respectul pentru ceilalti este una dintre cele dintai dovezi de viata convertita.

Stapanul lor si al vostru. [,,Stapanul vostru”, KJV]. Dovezi textuale atesta (cf. p. 10) exprimarea ,,Stapanul si al lor si al vostru”. Si unii si altii, indiferent de pozitia sociala, datoreaza spunere Unuia si aceluiasi Stapan. Faptul acesta ar fi trebuit sa influenteze pe stapani in felul cum tratau pe servii lor.Oricum, orice nedreptate urma sa fie supusa judecatii divine si toti cei care au unul si acelasi Domn sunt impreuna slujitori.

Nu se are in vedere fata omului. [,,Cautare la fata”, KJV]. Gr. prosopolepsia, literal ,,primita pe fata” (vezi la Rom. 2,11; cf. Col. 3,25). Dumnezeu nu va fi influentat de lucrurile exterioare, de rang sau pozitie.



6:10 Incolo, fratilor, intariti-va in Domnul si in puterea tariei Lui.

Incolo. [,,In cele din urma”, KJV]. Sau, ,,cat despre rest”, sau ,,in privinta restului” (cf. Fil. 3,1; 4,8; 2 Tes. 3,1). Pavel ajunge la incheierea epistolei sale. El enuntase temeiul teologic si spiritual de unitate. El daduse instructiuni cu privire la realizarea practica a acestei unitati in legaturile din biserica, familie si societate. Acum el este pe punctul de a raspunde la intrebarea care se iveste cu privire la posibilitatea de a trai potrivit unei asemenea marturisiri. Cum putem ajunge la aceste virtuti?

Fratilor. [,,Fratii mei”]. Dovezi textuale importante pot fi citate (cf. p. 10) pentru omiterea acestor cuvinte.

In Domnul. Aceasta expresie-tema apare in diferite forme cam de 30 de ori in aceasta epistola (vezi la cap. 1,1). Aici sta secretul biruintei. Noi, ori ramanem in El, ori altminteri ramanem fara putere (Ioan 15,4-7); insa harul Lui ne este indestulator (2 Cor. 12,9).

Putere. Apostolul este pe punctul de a zugravi vaste ostiri ale raului adunate pentru a coplesi biserica. Lupta este disperat de neegala, afara de cazul ca biserica face o alianta, prin credinta cu izvoarele Atotputerniciei.

6:11 Imbracati-va cu toata armatura lui Dumnezeu, ca sa puteti tine piept impotriva uneltirilor diavolului.

Imbracati-va. Pavel foloseste deseori figura ,,imbracarii” (Rom. 13,12; 14,1; 1 Cor. 15,53.54; 2 Cor. 5,3; Gal. 3,27; Col. 3,10; 1 Tes. 5,8). Aici ideea este aceea de a imbraca o armatura protectoare pentru credincios.

Toata armatura. Gr. panoplia, ,,armura deplina”. Cuvantul acesta este folosit in NT in alta parte numai in vers. 13 si in Luca 11,22. O paralela la ideea lui Pavel se gaseste in Isa. 59,16.1. Unii sugereaza ca acest pasaj ar fi sursa metaforei sale. Altii atrag atentia la cunostintele sale privind armura ostasului roman, deoarece fusese legat cu lanturi de unul dintre ei timp de ani de zile. Armura este a lui Dumnezeu, deoarece El este cel care procura fiecare piesa in parte a echipamentului (Ef. 6,14-17). Suntem indemnati sa o imbracam si sa luptam vitejeste. Cel care a

faurit armura garanteaza eficacitatea ei.

Sa puteti. Numai in armura divina, vom fi in stare sa ,,tinem piept” [,,stam”].

Uneltirilor. Gr. methodeiai, ,,uneltire”, ,,inselaciune”.

Diavolului. Gr. diabolos (vezi la cap. 4,7). Daca conflictul nostru ar fi numai cu omul, nevoia de armura nu ar fi atat de evidenta, dar noi avem de a face cu stratagemele si viclenia diavolului. Ispitirea lui Hristos descopera subtilitatea metodei diavolului, o metoda totdeauna indreptata catre punctul cel mai slab al omului (Mat. 4,1-11; cf. 2 Cor. 2,11; Ef. 2,2; 4,27; 1 Petru 2,11; 5,8). E mult mai usor de a avea de a face cu o dusmanie pe fata decat cu inselaciunea. Armura lui Dumnezeu e calculata pentru a apara fata de atacuri viclene care altminteri ar nimici pe luptatorul crestin.



6:12 Caci noi n-avem de luptat impotriva carnii si sangelui, ci impotriva capeteniilor, impotriva domniilor, impotriva stapanitorilor intunericului acestui veac, impotriva duhurilor rautatii care sunt in locurile ceresti.

Nu avem de luptat. [,,Luptam”, KV]. Pasajul zice literal: ,,Lupta noastra nu este contra sangelui si a carnii”.

Carnii si sangelui. Literal, ,,sange si carne”, ca si in Evrei 2,14. Aceasta este opusul ordinii date in Mat. 16,17; 1 Cor. 15,50; Gal. 1,16. Pavel nu vrea sa spuna ca suntem scutiti de vrajmasi printre oameni, deoarece biserica a avut totdeauna de suferit de pe urma celor nelegiuiti. El se refera la acele duhuri si acele puteri care sunt superioare omului in inteligenta ca si in uneltire, fortele satanice asociate in rebeliunea fatisa impotriva lui Dumnezeu si impotriva copiilor Lui. Lupta dintre Hristos si Satana nu e numai de interes local sau pamantesc; ea e de insemnatate cosmica, cuprinzand intregul univers al lui Dumnezeu.

Capeteniilor... domniilor. Vezi la Rom. 8,38; Ef. 1,21; cf. Ef. 3,10; Col. 2,15.

Stapanitorilor... acestui veac. [,,Stapanitorilor... acestei lumi”, KJV]. Literal ,,stapanitorilor lumii intunericului acestui veac”. Dovezi textuale atesta (cf. p. 10) redarea ,,stapanitorilor lumii acestui intuneric”. Vezi la Rom. 8,38. Pavel se refera clar la duhurile rele, care exercita o masura de autoritate asupra lumii. Comparati expresia ,,stapanitorul lumii acesteia”, descriind pe Satana din Ioan 12,31; 14,30; 16,11. Faptul ca diavolul e o persoana era clar si pentru scriitorul Apocalipsei (Apoc. 2,10; 12,10).

Duhurilor rautatii. [,,Nelegiuirea spirituala”, KJV]. Mai bine, ,,ostile spirituale [sau ,,elementele”, sau ,,fortele”] ale nelegiuirii”.

In locurile ceresti. [,,In locurile inalte”, KJV]. Vezi la cap. 1,3. Dovezi textuale pot fi citate (cf.

p. 10) pentru omiterea acestei expresii.



6:13 De aceea, luati toata armatura lui Dumnezeu, ca sa va puteti impotrivi in ziua cea rea, si sa ramaneti in picioare, dupa ce veti fi biruit totul.

De aceea. Adica, din cauza naturii conflictului descris si in vers. 12.

Luati. Intreaga armura a lui Dumnezeu e la indemana pentru folosire, si crestinul este indemnat sa o imbrace. Dupa cum o armata trebuie sa fie pe deplin echipata inainte de a intra in campul de lupta, tot asa crestinul trebuie sa fie pregatit cu fiecare aparare spirituala inainte de a da lupta cu diavolului; altminteri el ar suferi o infrangere sigura.

Toata armatura. Vezi vers. 11. Un soldat pe jumatate inarmat pe buna dreptate va plati pentru imprudenta sa. El iese la lupta cu un fals simtamant de siguranta si vrajmasul cu mai mult ca sigur va tinti partile lui neprotejate. Crestinul este vulnerabil in multe puncte si adesea acea caracteristica despre care el socoteste ca e cea mai tare se dovedeste, sub ispita, a fi cea mai slaba. Dupa cum un lant nu e mai tare decat cea mai slaba veriga a sa, tot asa crestinul nu e mai tare decat cel mai slab element din caracterul sau. In vederea varietatii vrajmasilor care trebuie sa fie intampinati si a diferitelor slabiciuni ale trupului, se impune a lua intreaga armatura si nimic mai putin.

In ziua cea rea. Unii au aplicat acesta la marea lupta finala a bisericii cu puterile raului. Articolul definit da sprijin acestei idei. Altii aplica termenul ,,ziua cea rea” mai general la orice zi cand lupta e deosebit de crancena.

Sa ramaneti in picioare. Crestinul poate fi in siguranta numai daca a facut tot ce a putut mai bine, prin harul lui Dumnezeu.

Dupa ce veti fi biruit toate. Probabilitatea aceasta se refera la a fi facut totul in ce priveste pregatirea pentru lupta. Unii o aplica la faptul ca crestinul a facut tot ce a putut mai bine in cursul luptei. Increderea in Dumnezeu niciodata nu lipseste pe cineva de privilegiul de a exercita pana la extrem propriile sale puteri date de Dumnezeu. Desi este adevarat ca lupta niciodata nu va fi castigata fara armura si puterea lui Dumnezeu, ea nu va fi castigata fara conlucrarea a ceea ce este omenesc cu aceea ce este dumnezeiesc (vezi MB 142).



6:14 Stati gata dar, avand mijlocul incins cu adevarul, imbracati cu platosa neprihanirii,

Fiti gata dar. Ordinea in care sunt date piesele armurii e probabil ordinea in care le-ar fi imbracat un ostas roman; astfel exista o succesiune logica a ideilor. Metafora e o culminare magnifica a uneia din cele mai profunde scrieri redactate vreodata.

Incins. Cureaua incinsa pe la mijloc tinea laolalta hainele ostasului care altfel i-ar fi putut impiedica miscarile.

Adevarul. Adevarul abstract, asa cum e indicat de lipsa articolului in textul grecesc. Adevarul despre care se vorbeste aici e mai mult decat onestitatea personala; este adevarul lui Dumnezeu salasluit in inima, insusit si potrivit caruia se actioneaza. Comparati un inteles asemanator al cuvantului in 1 Cor. 5,8; 2 Cor. 7,14; 11,10; Fil. 1,18 si mai inainte in aceasta epistola in cap. 5,9. Nesinceritatea fariseilor a fost ceea ce a atras asupra-le vina denuntarii lui Isus (Mat. 23). Daca adevarul si integritatea atat intelectuale, cat si morale, nu predomina in domeniul religiei, atunci unde?

Plaosa. Comparati Israel. 59,17; 1 Tes. 5,8. Dupa cum platosa acopera inima soldatului, tot asa dreptatea [neprihanirea] ocroteste viata credinciosului si protejeaza ,,organele vitale” ale vietii spirituale.

Neprihanirii. [,,Dreptatii”, KJV]. Unii aplica aceasta la dreptatea lui Hristos care acopera pe copilul lui Dumnezeu; altii la credinciosia personala a crestinului fata de principii. Ambele sunt necesare pentru lupta cu succes, si Pavel probabil le are pe amandoua in minte. In ce priveste o definitie a neprihanirii, vezi Rom. 1,17.



6:15 avand picioarele incaltate cu ravna Evangheliei pacii.

Picioarele incaltate. Picioarele soldatului roman erau bine acoperite cu armuri ti incaltate cu sandale. Lucrul acesta era necesar pentru ca miscarile lui pe teren accidentat sa fie sigure. Daca trebuia sa aiba stabilitate la asalt, trebuia sa aiba picioarele bine aparate.

Ravna. [,,Pregatirea”, KJV; ,,gata fiind”, G. Gal.]. Sau ,,deplina pregatire”. In figura de stil a lui Pavel sandalele pare ca serveau pentru a inlesni purtatorului sa stea tare si nu pentru a fugi. Tabloul deci nu este paralel cu acela din Isaia. 52,7.

Evanghelia pacii. In Isaia. 52,7 si Rom 10,15 ,,picioarele” si proclamarea ,,Evangheliei pacii” sunt strans legate, sugerand actiune, ducerea unei solii cu vesti bune. In versetul acesta, insa, ideea pare sa fie aceea a statorniciei in lupta crestina, de unde evanghelia in cazul acesta, nu e atat de mult Evanghelia ce trebuie sa fie proclamata, cat evanghelia care si-a gasit salas in inima crestinului. E un gand frumos si incurajator ca razboinicul in mijlocul luptei spirituale poate sa stea tare si in pace. El are pace cu Dumnezeu (Rom. 5,1). Esential, Evanghelia este vestea buna ca omul nu trebuie sa moara, si ca e un cuvant bine primit pentru luptatorul care are sa dea piept cu vrajmasi neobositi. El sta tare intemeiat pe cunoasterea lui Hristos intrupat rastignit, inviat si inaltat la cer, iar aceasta este esenta Evangheliei si izvorul pacii sale.



6:16 Pe deasupra tuturor acestora, luati scutul credintei, cu care veti putea stinge toate sagetile arzatoare ale celui rau.

Pe deasupra tuturor. Mai curand, ,,pe langa toate acestea”. Dovezi textuale importante sunt impartite (cf. p. 10) intre exprimarea aceasta si ,,in toate”.

Scutul. Scutul roman era un scut mare oval din lemn si acoperit cu piele, de 1,30 X 0,80 m, destul de mare pentru a proteja bine corpul.

Credintei. ,,Ceea ce castiga biruinta asupra lumii, este credinta noastra” (1 Ioan 5,4). Credinta este activa, ca si scutul care e ridicat pentru a respinge sagetile arzatoare; e si pasiva in aceea ca se increde in Dumnezeu pentru eliberare. Sub presiunea ispitei de orice fel, credinta este ceea ce reface increderea si face pe om sa duca lupta mai departe. In plus ,,fara credinta este cu neputinta de a-I fi placuti” (Evrei 11,6).

Stinge. Credinta opreste sagetile ispitei inainte ca ele sa devina pacat in suflet. Ispitele si toate asalturile vrajmasului trebuie sa fie intampinate inainte de a atinge partile vulnerabile ale trupului spiritual.

Sagetile arzatoare. Sagetile din vechime uneori aveau materiale combustibile ca de pilda calti si smoala, aprinse la capatul sagetii asa ca sa dea foc la tot ce atingeau. Aceasta este o imagine corespunzatoare pentru ispitele arzatoare care se reped asupra copilului lui Dumnezeu. Ele pot lua infatisarea de temere, descurajare, nerabdare, ganduri nesfinte, invidie, manie si orice alt viciu. Dar credinta in Dumnezeu, tinuta sus, le opreste, le stinge flacara si le face sa cada nevatamatoare la pamant.

Celui rau. Adica, cel nelegiuit, cel rau, diavolul, care este conducatorul ostirilor care dau asalt.



6:17 Luati si coiful mantuirii si sabia Duhului, care este Cuvantul lui Dumnezeu.

Coiful. Capul are nevoie de o protectie speciala ca fiind o parte extrem de vitala, sediul vointei si inteligentei. Mantuirii. In 1 Tes. 5,8 coiful este numit nadejdea mantuirii. Mantuirea este prezenta, trecuta si viitoare (vezi la Rom. 8,24). Sabia Duhului. Celelalte parti ale armaturii sunt numai defensive in timp ce aceasta este atat defensiva, cat si ofensiva.

Cuvantul. Gr. rhema, indicand ceva rostit sau vorbit (vezi la cap. 5,26). Expresia ,,cuvantul lui Dumnezeu” nu trebuie sa fie limitata la cuvintele Scripturii care exista atunci. Cand epistola aceasta a fost scrisa Scripturile NT erau in curs de producere. Tocmai cu ajutorul sabiei Duhului, Cuvantul lui Dumnezeu, crestinul isi deschide drumul prin toate imprejurarile.



6:18 Faceti in toata vremea, prin Duhul, tot felul de rugaciuni si cereri. Vegheati la aceasta, cu toata staruinta, si rugaciune pentru toti sfintii,

Faceti in toata vremea... rugaciuni. [,,Rugandu-va totdeauna”, KJV]. Literal ,,rugandu-va in orice vreme” sau ,,la orice ocazie”. Comparati indemnul de a se ruga ,,fara incetare” [neincetat] (1 Tes. 5,17). Rugaciunea nu este o arma in plus, ci este spiritul, felul in care trebuie sa fie purtata toata armatura si lupta. Pavel o recomanda staruitor ca o stare perpetua a minti, o atitudine continua de comuniune cu Dumnezeu (vezi Luca 18,1; Fil. 4,6; Evrei 4,16).

Prin Duhul. [,,In Duhul”, KJV]. Vezi la Rom. 8,26.27). Chiar daca avem cele mai bune intentii, rugaciunile noastre dau la iveala adesa slaba noastra judecata, necredinta ascunsa si ignoranta pura in legatura cu ceea ce este cel mai bine pentru noi. Sunt putini aceia care privind in urma sa un multumeasca lui Dumnezeu ca Duhul Sfant le-a revizuit rugaciunile si le-a prezentat lui Dumnezeu in asa fel incat sa le poata da raspuns. Cat de adesea a dat timpul la iveala lipsa noastra crasa de intelepciune in rugaciunile noastre si cat de recunoscatori ar trebui sa fim ca nu am primit unele lucruri pe care le-am cerut!

Tot felul de rugaciuni si cereri. Aceste doua cuvinte mai apar impreuna in Fil. 4,6; 1 Tim. 2,1; 5,5; In Fil. 4,6 multumirea si cererea sunt adaugate la rugaciune. Recunostinta si multumirea sunt doua elemente extrem de importante in rugaciunea care biruie.

Vegheati. [,,veghind”, KJV]. Vezi la Mat. 24,42; cf. cap. 26,41.

Staruinta. Staruinta in rugaciune nu are scopul de a determina pe Dumnezeu sa-Si schimbe gandul, cam in felul cum un copil care se roaga reuseste in sfarsit sa obtina ceea ce doreste de la un parinte lipsit de bunavointa. Staruinta in rugaciune, insa, arata clar din partea solicitantului o stare de spirit care da lui Dumnezeu prilej de a face lucruri pe care altfel nu le-ar putea face (vezi la Luca 18,1-8).

Pentru toti sfintii. Literal ,,cu privire la toti sfintii”. Sfintii urmeaza sa se sustina unii pe altii prin rugaciune si comuniune. E imposibil pentru cineva sa fie ,,in Hristos” (vezi la cap. 1,1) fara a impartasi suferintele sfintilor si a-i sustine in rugaciune (vezi 1 Petru 5,9). Poate ca apostolul inaintand in varsta, in lanturi la Roma, se gandeste cu mai multa urgenta la compasiunea sfintilor in vederea cererii pe care e pe punctul de a o face (Ef. 6,19).



6:19 si pentru mine, ca, ori de cate ori imi deschid gura, sa mi se dea cuvant, ca sa fac cunoscut cu indrazneala taina Evangheliei,

Pentru mine. Literal ,,in favoarea mea”. Aceasta miscatoare referire din partea viteazului razboinic la propriile sale nevoi descopera umilinta sa si sprijinirea lui pe altii pentru intelegere si sustinere. El avea nevoie de rugaciune de mijlocire pentru sine, si adesea exprima nevoia aceea (Rom. 15,30; 2 Cor. 1,1; Fil. 1,19; Col. 4,3 etc.).

Deschid gura... cu indrazneala. Vezi la cap. 3,12. Isus ,,Si-a deschis gura” [,,a inceput sa vorbeasca”] si cu multa autoritate a vestit principiile imparatiei Sale (Mat. 5,2) si Pavel dorea o putere asemanatoare. Avea nevoie de indrazneala deoarece solia lui era luata in ras de unii si era urata de altii.

Dea. Pavel ca si altii era dependent de un dar ceresc (vezi la 1 Cor. 12,8).

Cuvant. [,,Exprimare”, KJV]. Gr. Logos, literal ,,cuvant”, ,,solie” (vezi Mat. 10,19.20; Ioan 1,1; 1 Cor. 12,8).

Taina. Aceasta este a sase oara cand cuvantul acesta apare in epistola catre Efeseni (cap. 1,9; 3,3.4.9; 5,32; vezi cap. 1,9). Pavel se refera la harul lui Dumnezeu, care candva fusese ascuns pentru neamuri, dar acum este descoperit (vezi 1 Tim. 3,16).



6:20 al carei sol in lanturi sunt; pentru ca, zic, sa vorbesc cu indrazneala, cum trebuie sa vorbesc.

Al carei. [,,Pentru care”, KJV]. Adica, in favoarea careia.

Sol. [,,Sunt un ambasador”, KJV]. Gr. presbeno (vezi la 2 Cor. 5,20).

In lanturi. [,,In legatura”, KJV]. Literal, ,,intr-un lant”. Aluzia fara indoiala este la obiceiul de a lega un detinut de incheietura mainii sale drepte cu un lant de incheietura mainii stangi a unui soldat. In anumite cazuri, detinutilor le era ingaduit sa-si gaseasca locuinta in afara de inchisoare. Evident Petru a dormit intre doi soldati incatusat de amandoi (Fapte 12,6) si un incident similar e relatat despre Pavel (cap, 21,33).

Sa vorbesc... fara sfiala. [,,Sa vorbesc cu indrazneala”, KJV]. Vezi la vers. 19.



6:21 Acum, ca sa stiti si voi despre mine, Tihic, preaiubitul frate si slujitor credincios in Domnul, va va face cunoscut totul.

Despre mine. [,,treburile mele”, KJV; g. Gal.]. El isi inchipuie ca cititorii acestei epistole ar fi interesati sa afle mai multe despre situatia sa in inchisoare (cf. 4,7).

Tihic. El e numit si in Fapte 3,12. El apartinea provinciei Asia (Fapte 20,4) si era probabil un efesean. Apostolul pare sa fi avut mare incredere in el, incredintandu-i sarcini deosebit de importante tot timpul activitatii sale. Evident intre ei se dezvoltase o adanca afectiune. Tihic, fiind un ,,slujitor credincios” in tot decursul ultimilor ani de suferinta dar gloriosi, ai lui Pavel. In decursul celei de-a doua intemnitari, Pavel din nou a trimis pe Tihic la Efes (2 Tim. 4,12).

Slujitor. Gr diakonos, ,,ospatar”, ,,servitor”, ,,diacon”, dar probabil nefiind folosit aici tehnic ca despre un diacon (vezi Ef. 3,7; cf. cele de la Marcu 9,35).



6:22 Vi l-am trimis inadins, ca sa luati cunostinta despre starea noastra, si sa va imbarbateze inimile.

Trimis. Vezi p. 994; cf. cele de la Col. 4,8.

Starea noastra. [,,Treburile noastre”, KJV]. In vers. 21, Pavel vorbea de propria sa stare; aici el include pe ceilalti crestini din Roma.

Imbarbateze. Pavel stia cat de preocupati erau cititorii lui de starea sa si el dorea sa le usureze gandul de orice neliniste fara rost cum si sa le arate cum poate un crestin sa-si suporte bucuros suferintele.



6:23 Pace fratilor, si dragoste impreuna cu credinta, din partea lui Dumnezeu Tatal, si din partea Domnului Isus Hristos!

Pace. In binecuvantarea lui, apostolul reaminteste cuvintele rugaciunii sale de la inceput (vezi la cap. 1,2). Fratilor. Adica, comunitatea credinciosilor ziditi laolalta in ,,trupul lui Hristos” (cap. 4,12).

Dragoste impreuna cu credinta. Aceasta este iubire in intelesul ei cel mai larg, unita cu credinta, ambele venind de la Dumnezeu. Duhul Sfant este cel care o toarna in inimile noastre (Rom. 5,5).

Dumnezeu Tatal ... Hristos. Vezi la ef. 1,2; cf. 2 Tim. 1,2; Tit 1,4.



6:24 Harul sa fie cu toti cei ce iubesc pe Domnul nostru Isus Hristos in curatie. Amin.

Harul. O semnatura caracteristica a lui Pavel (vezi 2 Cor. 13,14; Gal. 6,18 etc.).

In curatie. [,,In sinceritate”, KJV]. Literal, ,,in nestricaciune” (cf. 1 Cor. 15,42). In cuvintele sale finale, Pavel indreapta atentia la realitatile vesnice.

Amin. Dovezi textuale (cf. p. 10) favorizeaza omiterea acestui cuvant. Totusi el este in acord cu sentimentele atat ale scriitorului, cat si ale cititorului.

Postcriptul urmand vers. 24 [in KJV] nu apare in nici un manuscris timpuriu si nu facea parte din raportul originar, inspirat.

COMENTARII ELLLEN G. WHITE

AH 199; FE 101; MYP 444

1-3 1T 497

2 PP 308; 2T 80

4 AH 168, 183, 204, 317, 318; CG 259; CT 109, 159, 196, 501; FE 67, 268; MM 180; PK 245; 2T 95, 224, 361; 5T 29, 564; 4T 627, 629; 5T 329, 425; 6T 199

6 AA 460; MYP 228; 3T 192

10 COL 47; Ev 98; PK 175; 8T 300

10, 11 TM 163

10-17 8T 42

10-18 EW 26; 2T 515

11 AH 232; CH 586; CM 32; CT 182; EW 46, 63, 273; FE 299; GW 308; MM 93; MYP 33; 3T 325; 4T 212, 439; 5T 112, 309; 7T 190; 8T 298

11, 12 GC 510; ML 309; Te 110; 6T 41; 9T 219

11-13 EW 60

11-17 MM 113

12 AA 29, 219; CM 115; CT 424, 538; DA 352, 508; GC 208, 510; MH 131; ML 98, 308; MYP 55; PK 111, 142, 176, 489; PP 917; SL 91; SR 398; Te 110; TM 51, 162; 1T 345; 3T 240, 327; 5T 132, 143; 6T 140; 7T 213; 9T 220

12, 13 FE 218

12-18 1T 182

13 EW 60; TH 163, 327; 4T 556

13, 14 ML 310

14 AA 76; ML 311; 1T 588; 4T 123; 9T 61

14-17 AA 502

15 CM 90; Ev 114, 174, 564, 639; GW 305; ML 312; 7T 237; 8T 211, 295; 9T 48; WM 100

16 CT 182; EW 60, 63, 73; ML 313; MYP 61; 4T 213; 5T 281, 294

16, 17 AA 307; 1T 407

17 FE 125; ML 61, 315; Te 276; 1T 469; 4T 441; 5T 104, 426

18 CT 479; FE 490; 2T 321; 5T 190

19 SL 84.


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: