English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Efeseni

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Efeseni, 5


5:1 Urmati dar pilda lui Dumnezeu ca niste copii preaiubiti.

Urmati. [,,Urmati”, KJV]. Gr. mimetai, ,,imitatori” versetul acesta este o continuare si o extindere a cap. 4,32. Apostolul daduse indemnul ca exemplul lui Dumnezeu sa fie urmat in deosebi in spiritul iertarii, Dumnezeu este modelul, idealul pe care noi ne straduim sa-l atingem, in cazul acesta cu referire speciala la duhul iertarii. Cu siguranta credinciosul serios prin insusi harul lui Dumnezeu, se poate deprinde sa ierte chiar asa cum a iertat Dumnezeu.

Copilasi iubiti. [,,Scumpi copii”, KJV]. Sau ,,iubiti copii”. Cunostinta ca Dumnezeu ne iubeste este cea dintai sursa a capacitatii de a-L imita (1 Ioan 4,19). Intelegerea faptului ca El ne este Parinte ne incurajeaza sa ne iubim unii pe altii (1 Ioan 4,11). Aceia care in mod sincer cheama pe Dumnezeu Tatal lor trebuie in chip inevitabil sa priveasca alte fiinte omenesti ca frati si surori.



5:2 Traiti in dragoste, dupa cum si Hristos ne-a iubit, si S-a dat pe Sine pentru noi ca un prinos si ca o jertfa de bun miros, lui Dumnezeu.

Traiti in dragoste. [,,Umblati in iubire”, KV]. Sau ,,staruiti in a umbla in iubire”, ,,faceti-va o deprindere de a vorbi in iubire”. Viata omului trebuie petrecuta intr-o atmosfera de iubire. In ce priveste o definitie a iubirii (agape) vezi la 1 Cor. 13,1.

Si Hristos ne-a iubit. Dovezi textuale importante pot fi de asemenea citate (cf. p. 10) pentru exprimarea ,,v-a” in loc de ,,ne-a” (cf. cele de la cap. 4,32).

S-a dat pe Sine. Hristos a aratat iubirea Sa dandu-Se pe Sine si noi nu putem face mai putin. Taria iubirii lui Hristos a fost atat de mare incat El S-a oferit de bunavoie ca sacrificiu. Unul dintre scopurile intruparii Lui a fost de a da pe fata iubirea Sa si a Tatalui Sau, deoarece ,,Dumnezeu era in Hristos, impacand lumea cu Sine Insusi” (2 Cor. 5,19). ,,Nu este mai mare dragoste decat aceasta” (Ioan 15,13).

Ca un prinos si ca o jertfa. Slujba lui Hristos si actul Lui de sacrificiu erau prefigurate in serviciile sanctuarului. Daruirea de bunavoie a lui Hristos era preinchipuita in ritualul ceremonial al vechiului Israel. Unii au sugerat o deosebire intre cuvantul ,,prinos” ca insemnand un dar fara sange, si cuvantul ,,jertfa” ca o jertfa junghiata. Cuvintele grecesti astfel traduse nu implica in mod necesar o astfel de deosebire. Pavel poate a imprumutat expresia din Ps. 40,6).

Bun miros. [,,Miros cu buna mireasma”, G. Gal.]. Literal, ,,miros cu mireasma placuta”. Lui Dumnezeu Tatal I-a bineplacut jertfa lui Hristos ca si duhul in care a fost facuta, nu, insa in sensul ca El avea nevoie sa fie potolit sau impacat (vezi Rom. 5,10). In ce priveste expresia ,,mirosul cu buna mireasma” vezi 2 Cor. 215 (cf. Fil. 4,18).



5:3 Curvia, sau orice altfel de necuratie, sau lacomia de avere, nici sa nu fie pomenite intre voi, asa cum se cuvine unor sfinti.

[,,Dar”, KJV; ,,iar”, G. Gal.]. Unul din contrastele izbitoare pe care Pavel adesea le foloseste pentru a spori efectul soliei sale. Ceea ce el prezinta acum este in contrastul cel mai odios cu ,,mirosul cu buna mireasma” al jertfei lui Hristos (vers. 2).

Curvia. [,,desfrinarea”, KJV]. Gr. porneia, un termen general pentru legaturi sexuale nelegitime de toate felurile (vezi la 1 Cor. 6,18).

Necuratie. Sau ,,impuritate”. Curvia si necuratia sunt adesea mentionate impreuna ca in 2 Cor. 12,21; Gal. 5,19; Col. 3,5. Apostolul trecuse de la considerarea iubirii sfinte la aceea a iubirii nesfinte, pentru a arata cum sentimentele cele mai sacre pot fi corupte.

Lacomia. Gr. pleonexia, ,,dorinta de a avea mai mult”. Asocierea acestui pacat cu acela al curviei si al necuratiei este plina de insemnatate (cf. 1 Cor. 5,11; Ef. 5,5; Col. 3,5). Lacomia este a fi ahtiat dupa mai mult, si acesta este si semnul tuturor pacatelor senzuale. Lacomia atat in patima, cat si in zgarcenie, trebuie sa fie considerata printre pacatele cele mai josnice si sa fie detestata de toti cei care poarta numele de crestin. Cat de multi crestini sunt gata sa puna pacatul avaritei in aceeasi categorie rea cu curvia? Lacomia este un pacat omorator care adesea e trecut neobservat in cele mai respectabile cercuri; intr-adevar, el e ascuns adesea sub termeni ca ,,competitie” si ,,succes”.

Sa nu se pomeneasca. Atat de inspaimantatoare si aducatoare de spaima erau pacatele amintite incat nu erau nici corespunzatoare pentru discutie intre sfinti. Ele trebuie sa fie numite pentru scopul de a fi mustrate, dar nu ar trebui sa fie necesar de a le discuta, deoarece ele nu ar trebui sa existe printre sfinti.

Sfinti. Gr. hagioi, ,,cei sfinti” (vezi la Rom. 1,7).



5:4 Sa nu se auda nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase; ci mai degraba cuvinte de multumire.

Cuvinte murdare. [,,Murdarie”, kJV]. Gr.aischrotes, ,,purtare revoltatoare, rusinoasa”, probabil incluzand vorbire murdara, obscena. Cuvantul nu mai apare in alta parte in NT.

Vorbe nechibzuite. [,,Vorbire neinteleapta”, KJV]. Vorbire fara rost, stupida, fara folos sau ne ziditoare. Orice cuvant nefolositor urmeaza sa fie adus la judecata (Mat. 12,36) si vorbirea nechibzuita cuprinde mai mult decat simpla goliciune.

Glume proaste. Gr. eutrapelia, de la doua radacini insemnand ,,bine”, si ,,a intoarce”; de unde ,,cuvinte de spirit”, dar aici folosit in sensul de rand de bufonerie, obscenitati, sau usuratate. Apostolul nu vorbeste de jocul umorului inocent, ci impotriva glumelor proaste, necuviincioase si grosolane.

Nu sunt cuviincioase. [,,Necorespunzatoare”, KJV]. Adica, nepotrivite sau necuviincioase. Cuvinte de multumire. [,,Aducerea de multumire”, KJV]. Spiritul de recunostinta si de voie buna este cel mai bun antidot fata de spiritul necuviincios si usuratic (cf. Iac. 5,13).



5:5 Caci stiti bine ca nici un curvar, nici un stricat, nici un lacom de avere, care este un inchinator la idoli, n-are parte de mostenire in Imparatia lui Hristos si a lui Dumnezeu.

Caci stiti. [,,Aceasta o stiti”, KJV]. O expresie accentuata insemnand ca orice altceva ar fi indoielnic, aceasta e ceva sigur. Se face un apel la constiinta.

Curvar. Gr. pornos, ,,un desfranat”, unul care practica porneia (vezi la vers. 3). Nici o

persoana cu caracter desfranat nu e pregatita pentru imparatie (vezi Apoc. 22,15).

Stricat. [,,Murdar”, KJV]. Sau ,,persoana necurata” (cf. vers. 3).

Lacom de avere. Vezi la vers. 3. Lacomia e definita ca idolatrie (cf. Col. 3,5) si e vrednica de

aceeasi condamnare.

Un inchinator la idoli. [,,Un idolatru”, KJV]. Persoana lacoma face un dumnezeu din obiectul lacomiei sale. Idolatria este unul din lucrurile firii pamantesti (Gal. 5,19-21).

N-are parte de mostenire. Vezi la 1 Cor. 6,9.

Lui Hristos si a lui Dumnezeu. Demnitatea lui Hristos este cel putin implicata in stransa asociere a numelui Sau si cu numele lui Dumnezeu (cf. Rom. 9,5). Textul grec poate fi tradus si ,,a lui Hristos, si anume Dumnezeu”.



5:6 Nimeni sa nu va insele cu vorbe desarte; caci din pricina acestor lucruri vine mania lui Dumnezeu peste oamenii neascultatori.

Vorbe desarte. Literal, ,,vorbe goale”, ca de pilda cuvinte sugerand ca pacatele enumerate (vers. 3-5) nu ar tine pe cineva afara din imparatie. Erezii deja amenintau biserica in starea de formare. Pavel avertizeaza cu privire la felul inselator in care invatatorii mincinosi se infiltrau in comunitatea crestina. Pentru avertizari generale in plus cu privire la inselaciunile care urma sa dezbine biserica vezi Rom. 16,18; 1 Cor. 3,18; 2 Cor. 11,3; Col. 2,8; 2 Tes. 2,3.4).

Mania lui Dumnezeu. Vezi la Rom. 1,18.

Oamenii neascultatori. !”Copiii neascultarii”, KJV]. Vezi la cap. 2,2.



5:7 Sa nu va intovarasiti dar deloc cu ei.

Intovarasiti. [,,Partasi”, KJV]. Literal, ,,co-partasi”, adica impreuna cu ei la pacatele lor.



5:8 Odinioara erati intuneric; dar acum sunteti lumina in Domnul. Umblati deci ca niste copii ai luminii.

Odinioara. Gr. pote, ,,odata”, sau ,,mai inainte”. Intuneric. Comparati Rom. 2,19; 1 Ioan 2,11. odinioara erau afundati in intuneric si practicau uraciunile intunericului (cf. Ef. 2,11.12; 4,18). Lumina. Ideea de aici pare sa fie nu numai ca ei erau ,,in lumina” dar erau lumina – in

virtutea unirii lor cu Hristos, care Insusi este lumina.

Umblati. Adica, duceti-va viata (vezi la cap. 2,2).

Copiii ai luminii. Extraordinara curatenie a vieti primilor crestini in contrast cu viata paganilor din jurul lor era notata, oarecum cu sila, de oameni ca Pliniu, care comenta despre ea cand scria lui Traian (Scrisori X 96; ed. Loel, vol. 2, p. 401-405). Comparati Ioan 12,36; 1 Tes. 5,5; Iac. 1,17).



5:9 Caci roada luminii sta in orice bunatate, in neprihanire si in adevar.

Roada luminii. [,,Roada Duhului”, KJV]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) exprimarea ,,roada luminii”. Roada Duhului este si roada lumini. ,,Roada” este folosit in sensul de rezultat sau consecinta. Dupa cum intunericul este distrugator pentru crestere si roada, tot asa lumina este esentiala pentru amandoua.

Bunatate. Gr. agathosune (vezi la Gal. 5,22).

Neprihanire. [,,dreptate”, KJV]. Gr. dikaiosune, aici principiul corectitudinii (vezi la Mat. 5,6).

Adevar. Gr. aletheia, aici probabil denotand sinceritate in toate formele ei, in cuvant, gand si fapta. Binele, dreptatea si adevarul cuprind porunca si intreaga datorie a omului.



5:10 Cercetati ce este placut inaintea Domnului,

Cercetati. [,,Incercand”, KJV]. Gr. dakimazo (vezi la Rom. 2,18). Crestinul trebuie sa cerceteze continuu binele, dreptatea si adevarul cu intentia de a gasi ceea ce este placut lui Dumnezeu (Rom. 12,2). Voia lui Dumnezeu asa cum e descoperita in Cuvantul Sau si in experienta este piatra de incercare prin care se face incercarea si confirmare. ,,ce ar face Isus?” devine mereu

o intrebare importanta in mintea credinciosului. Placut. [,,Acceptabil”, KJV]. Sau ,,placut” (cf. Col. 1,10).



5:11 si nu luati deloc parte la lucrarile neroditoare ale intunericului, ba inca mai degraba osanditi-le.

Nu luati deloc parte. [,,Nici o partasie”, KJV]. Nu numai ca ei nu vor participa la fapte neroditoare, ei nu le vor da sprijin moral si nici nu vor avea simpatie fata de ele. Neroditoare. Si anume in ce priveste aducerea de roade bune. Comparati Gal. 5,19-21 la

,,faptele firii pamantesti”.

Osanditi-le. Gr. elegcho, ,,a respinge”, ,,a condamna”, ,,a demasca”. Comparati folosirea cuvantului in Luca 3,19; Ioan 3,20; 8,9; 16,8. prin cuvant si viata crestinii ar trebui sa fie o continua mustrare pentru lumea raului. Nu e de ajuns de ,,a lua parte” la lucrarile raului; ele trebuie sa fie osandite. Crestinul nu poate sa fie neutru, un observator pasiv in fata nelegiuirii, el trebuie sa fie agresiv in demascarea si denuntarea pacatului. Simpatia cu oamenii suferinzi nu trebuie sa degenereze intr-o nepasare sau toleranta sentimentala, altminteri va fi greu de a arata ca ,,nu luam parte” la faptele intunericului.



5:12 Caci e rusine numai sa spunem ce fac ei in ascuns.

Rusine. Delicatetea si rafinamentul crestin nu va permite discutarea unor anumite lucruri ca sa nu mai zicem practicarea lor. De obicei, e de ajuns de a numi lucrurile fara de a le descrie in amanuntime. O anumita franchete e de laudat, dar putin se poate spune in favoarea sinceritatii surprinzatoare cu care pacatul este adesea discutat in era noastra denaturata. Pavel a numit si a denuntat viciile rusinoase (vers. 3-5) dar nu le-a zugravi in culori batatoare la ochi asa ca sa apeleze la apetiturile josnice si senzuale ale cititorilor.

In ascuns. Se poate ca Pavel sa se fi referit la unele din ,,misterele” sarbatorite de pagani care erau insotite de ceremonii de initiere lascive si obscene. Sau se poate ca el sa fi facut aluzie doar la acele practici rele la care se dedau in secret persoane stricate sau slabe.



5:13 Dar toate aceste lucruri, cand sunt osandite de lumina, sunt date la iveala; pentru ca ceea ce scoate totul la iveala, este lumina.

Osandite. Gr elecho, (vezi la vers. 11). Lucrurile ascunse si intunecoase din viata unei persoane sunt date la iveala sub razele puternica ale luminii spirituale, cand Hristos a indreptat lumina adevarului asupra fatarniciei din vremea Sa, farsorul era vazut asa cum era intr-adevar. Cand faptele intunericului sunt vazute la intuneric, contururile lor sunt intunecate, adevaratul lor caracter nu e dat la iveala (vezi la Ioan 3,20).

Date pe fata, prin stralucirea luminii adevarului asupra vietii, pacatele ascunse mentionate in vers. 12 sunt date la iveala. ,,Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decat orice sabie cu doua taisuri... si judeca simtirile si gandurile inimii” (Evrei 4,12). El este o lentila care concentreaza lumina adevarului cu convingere arzatoare asupra constiintei.



5:14 De aceea zice: Desteapta-te tu, care dormi, scoala-te din morti, si Hristos te va lumina.

De aceea. Adica, avand in vedere ceea ce se spusese cu privire la imprastierea intunericului de catre lumina. Zice. Sau ,,este spus”.

Desteapta-te. Citatul acesta nu se gaseste in VT. Unii vad o posibila aluzie la Israel. 26,19; 60,1. altii sugereaza ca sursa a lui vreunui imn crestin timpuriu necunoscut noua. Evident erau in biserica atunci persoane care dormeau din punct de vedere spiritual, asa cum au fost totdeauna. Indemnul la desteptare e obisnuit in Scriptura (Rom. 13,11.14; 1 Cor. 15,34; 1 Tes. 5,6.8:1 Petru 1,13).

Morti. Adica, aceia care sunt adanciti in somnul mortii spirituale.

Te va lumina. [,,Isi va da lumina”, KJV]. Sau ,,va straluci asupra ta”. Sufletul care se indreapta spre Hristos ii sunt asigurate razele vindecatoare ale luminii care vine de la ,,Soarele dreptatii” (Mal. 4,2). Indemnul este pentru cei nepocaiti sa se trezeasca din letargia lor, si in felul acesta sa dea prilej lui Hristos sa faca lucrarea Lui mantuitoare in sufletele lor.



5:15 Luati seama deci sa umblati cu bagare de seama, nu ca niste neintelepti, ci ca niste intelepti.

Cu de-a manuntul. [,,Cu precautie”, KJV; ,,cu strasnicie”, G. Gal.]. gr. ekribos, ,,strict”, ,,cu acuratete”, ,,cu sarguinta”, ,,cu grija”. Dovada textuala este impartita (cf. p. 10) intre exprimarea aceasta si exprimarea: ,,baga de seama cum umbli”. Credinciosul este indemnat sa urmeze un drum disciplinat. El trebuie sa faca orice sfortare pentru a rezista la ispitele care-l inconjoara.

Neintelepti. [,,Nebuni”, KJV]. Literal, ,,neintelepti”.



5:16 Rascumparati vremea, caci zilele sunt rele.

Rascumparati vremea. [,,Rascumparati vremea”, KJV]. Literal, ,,rascumparand pentru voi timpul optim”, adica, folosind ocazia cat mai bine (cf. Col. 4,5). A se folosi fiecare clipa a timpului pentru scopuri mari si nobile este obligatia si privilegiul fiecarui crestin. Rascumpararea timpului este mai mult decat simpla infranare de la lenevie sau de la activitati frivole. O persoana nu ne buna numai pentru ca nu e rea. Ca si Isus, cineva trebuie sa fie ,,in casa Tatalui” (Luca 2,49), cautand activ prilejul de a face bine. (Gal. 6,10), chiar vrajmasului sau (Mat. 5,44). In parabola ispravnicului necredincios, Isus atragea atentia la sarguinta si intelepciunea negustorilor lumii in conducerea afacerilor lor, ca un exemplu pentru copiii luminii (vezi la Luca 16,1-12).

Zilele sunt rele. Necesitatea de a prinde fiecare ocazie de a servi este evidenta daca stam sa ne gandim cat de asaltata este viata de tot felul de rele nu numai de natura morala ci chiar boala, persecutie si deceptii amare care ne-ar putea impidica lucrarea (cf. Ecl. 12,1; Amos 5,13).



5:17 De aceea nu fiti nepriceputi, ci intelegeti care este voia Domnului.

De aceea. Adica, avand in vedere argumentul pe care Pavel tocmai il prezentase cu privire la intuneric, lumina, timp si zile rele.

Nepriceputi. [,,Neintelepti”, KJV]. Gr. aphrones, ,,lipsiti de cunostinta”, ,,neintelepti”. Comparati folosirea cuvantului in Luca 11,40; 12,20; 1 Cor. 15,36. E pacat pentru crestin de a nu-si folosi facultatile si inteligenta data de sus pentru a cauta si a intelege ce doreste Dumnezeu de la el.

Intelegeti. [,,intelegand”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza (cf. p. 10) exprimarea ,,intelegeti”. Nu poate fi vietuire inteleapta fara intelegere. ,,stiinta sfintilor este priceperea” (Prov. 9,10.

Voia Domnului. A cunoaste voia Domnului ar trebui sa fie tinta suprema a credinciosului (vezi la Ioan 7,17). Mintea transformata nu numai ca are o capacitate de a intelege voia lui Dumnezeu, dar si o intuitie sadita de El care este mijlocul de a o aprecia ca ,,buna, placuta si desavarsita” (Rom. 12,2).



5:18 Nu va imbatati de vin, aceasta este destrabalare. Dimpotriva, fiti plini de Duh.

Nu va imbatati de vin. Pavel a vorbit despre intuneric si despre nebunia oamenilor neintelepti si sunt putine lucruri mai neintelepte decat betia. Lucrul acesta e deseori condamnat in Scriptura (Prov. 20,1; Luca 21,34; 1 Cor. 5,11; Gal. 5,21; 1 Tim. 3,3). Pavel probabil gandeste despre ea nu numai ca o satisfacere a apetitului, ci si ca un rau social care proslaveste risipa, excitarea emotiilor in dauna bunului simt si urmarirea nepasatoare a placerii. Tot ceea ce intuneca ratiunea inseamna deteriorarea sufletului si incapacitatea de a fi pregatit pentru Imparatia lui Dumnezeu.

Destrabalare. [,,Exces”, KJV]. Gr. asotia, ,,depravare”, ,,dezmat”. Comparati folosirea cuvantului in Tit 1,6; 1 Petru 4,4; cf. Luca 15,13; unde apare adverbul asotos. Depravarea, chefurile, lasarea in voia poftelor, excesul de orice fel, sunt urmarea consumului bauturilor alcoolice.

De Duh. Sau ,,in duhul [vostru]”, care poate fi considerat ca referindu-se la duhul omenesc. Excitarii betiei i se opune bucuria duhului. Umblarea dupa un stimulent pamantesc e inlocuita de entuziasmul spiritual al duhului omenesc umplut de energia Duhului Sfant. Desi e adevarat ca nefolosirea bauturilor imbatatoare intovaraseste lucrarea Duhului Sfant, totusi efectul prezentei Duhului Sfant e vazut in marturie entuziasta despre credinta. In Ziua Cincizecimii demonstrarea Duhului in cuvintele si faptele ucenicilor a fost batjocoritor comparata cu betia (Fapte 2,13).



5:19 Vorbiti intre voi cu psalmi, cu cantari de lauda si cu cantari duhovnicesti, si cantati si aduceti din toata inima lauda Domnului.

Vorbiti intre voi. [,,Vorbindu-va voua”, KJV]. Sau, ,,adresandu-va unii altora” (RSV). Este poate aici o sugestie de cantare antifonala sau de psalmodiere, ca raspuns mutual sau se poate sa fie doar o referire la folosul reciproc care trebuie sa fie castigat prin cultul comun. Pliniu, vorbind despre crestinii primari si cultul lor, spune: ,,Ei aveau deprinderea de a se aduna la o anumita zi fixata, inainte de a se face lumina, cand cantau alternant versete dintr-un imn lui Hristos, ca unui dumnezeu” (Scrisori, X, 96; ed. Loeb, vol. 2, p. 403). Una dintre primele manifestari ale umplerii cu Duhul Sfant este bucuria in comuniunea credinciosilor si in acte de inchinare publica.

Cu Psalmi cu cantari de lauda si cu cantari duhovnicesti. Deosebirea dintre aceste trei tipuri de lauda ar putea sa fie dupa cum urmeaza: in general, psalmii erau psalmi VT cantati cu acompaniament instrumental, cantarile de lauda [imnurile], laude la adresa lui Dumnezeu, alcatuite de credinciosi si cantate de intregul grup; in timp ce cantarile duhovnicesti sau odele erau de o natura mai generala si meditativa, cu sau fara acompaniament (vezi Mat. 26,30; Fapte 4,24-30; 1 Cor. 14,26; Iac. 5,13; cf. cele de la Col. 3,16). Lauda e o parte deosebit de importanta a inchinarii.

Cantand. [,,Facand melodie”, KJV]. Gr. psallo, ,,a canta la un instrument cu coarde”, ,,a canta un imn”. Cuvantul s-ar putea referi fie la muzica instrumentala, fie la cantatul din gura. In general, unii cred ca psallo se refera aici la cea dintai, intrucat ,,cantatul din gura” fusese deja mentionat; altii cred ca in NT cuvantul inseamna numai ,,a canta”.

In inima voastra. Lauda trebuie sa porneasca din inima si sa nu fie numai o excitare. Cantarea instrumentala a fost totdeauna un ajutor in inchinare, iar crestinismul a inaltat-o si a consacrat-o. La serviciul divin, cantarea trebuie sa fie indreptata catre Dumnezeu, altminteri ea e cu putin mai mult decat o aratare a sinelui. Tocmai aceasta primejdie a fost ceea ce a determinat pe Calvin si pe Knox sa vorbeasca dispretuitor despre muzica instrumentala. Muzica nu exista de dragul ei, ci ca si rugaciunea, ca un mijloc de apropiere de Dumnezeu. Intr-adevar, rugaciunea poate fi exprimata in multe forme, ca de pilda, meditatie, muzica.



5:20 Multumiti totdeauna lui Dumnezeu Tatal, pentru toate lucrurile, in Numele Domnului nostru Isus Hristos.

Multumiti. ,,Nimic nu tinde mai mult sa promoveze sanatatea trupului si a sufletului de cum o face un spirit de recunostinta si lauda” (MH 251). Spiritul de lauda este un antidot al raului si descurajarii. Cand orice altceva e la starea cea mai rea, crestinul e la starea lui cea mai buna si este cat se poate de voios. Spiritul de multumire predomina in bucurie sau in intristare in biruinta sau in infrangere, deoarece este un atribut permanent si sustinator al caracterului crestin (vezi Col. 3,17; 1 Tes. 5,18).

Dumnezeu Tata. [,,Dumnezeu, si Tatal”, KJV]. Mai degraba, ,,Dumnezeu adica Tatal”.

Pentru toate. [,,Toate lucrurile”, KJV]. Lucruri placute si neplacute (Iov 2,10; Rom. 8,28). A fi multumitor numai pentru binecuvantarile primite, nu este mai mult decat a iubi pe prieteni (Mat. 5,46) dar cu necazurile, ca si cu vrajmasii, este mai dificil de trait.

In numele. Dumnezeu este primitorul multumirilor noastre, dar ele trebuie aduse in Numele lui Isus Hristos. Tatal este indreptatit la recunostinta pentru ca El ne este Parinte (Rom. 8,14-17; Gal. 4,4-6). El Si-a demonstrat calitatea de Tatal prin darea Fiului Sau; de aceea rugaciunea si multumirea sunt oferite in numele Fiului. Intrucat prin Hristos tot ceea ce Tatal are de dat a fost pus la indemana oamenilor, noi ne putem apropia de Dumnezeul nostru cu cea mai mare incredere (Ioan 14,13; 15,16; 16,23.24).



5:21 Supuneti-va unii altora in frica lui Hristos.

Supuneti-va. Acest principiu general de purtare poate fi pus in legatura cu ceea ce a precedat, dar duce in mod natural la ideea din pasajul urmator, unde i se da o aplicatie specifica. Supunerea, smerenia, ascultarea sunt caracteristicile esentiale ale credinciosului. Inaintea lui Dumnezeu si a semenilor, eul trebuie sa fie smerit. Adesea cererile pe care le facem unii altora, chiar in ce priveste drepturile noastre, sunt contrarii lucrarii de slujire iubitoare, care este spiritul Evangheliei (Ioan 13,15.16; Gal. 5,15). Pe langa supunerea fata de cei superiori in varsta si autoritate si respect pentru cei pe care ii consideram egali, mai este o supunere crestina datorita celor care ar putea fi socotiti inferiori in pozitie. Supunerea aceasta se da pe fata in consideratie, caritate si respect pentru personalitatea tuturor copiilor lui Dumnezeu.

In aceasta generala enuntare de principii, apostolul a pregatit calea pentru instruirea detaliata pe care este pe punctul de a o da. El propune trei arii in care spiritul de supunere trebuie sa-si gaseasca deplina expresie, daca legaturile in cauza pot sa fie exercitate intr-un fel crestin: legaturile dintre soti si sotii, dintre parinti si copii, si dintre stapani si slugi.

Frica de Hristos. [,,Frica lui Dumnezeu”, KJV]. Dovezi textuale favorizeaza (cf p. 10) exprimarea ,,frica lui Hristos”, adica respectul pentru Hristos,



5:22 Nevestelor, fiti supuse barbatilor vostri ca Domnului;

Nevestelor, fiti supuse. Pavel prescrie femeilor o pozitie subordonata in legatura cu sotii lor (cf. 1 Petru 3,1-6). Etica legaturilor crestine in cuprinsul familiei sunt clare odata ce s-a vazut ca diferenta si supunerea in nici un caz nu implica inferioritate. Supunerea impusa sotiei este de felul aceleia care se poate da pe fata numai intre egali, nu o ascultare servila, ci o supunere de bunavoie in privintele in care barbatul a fost calificat de Facatorul lui sa fie cap (cf. Gen. 3,16). Fiecare comunitate trebuie sa aiba o capetenie. Chiar si in vremea noastra de insistenta asupra egalitatii dintre barbati si femei, barbatul care nu-si asuma conducerea familiei sale cu iubire este privit cu un oarecare sentiment de dispret atat de barbati, cat si de femei. Principiul supunerii este permanent, dar aplicarea lui specifica poate varia de la o epoca la alta, potrivit cu obiceiul si practica sociala. Comparati 1 Cor. 11,3.7-9; Col. 3,18; 1 Tim. 2,11.12; Tit 2,5.

Barbatilor vostri. Lucrul acesta este spus, nu pentru a face diferenta fata de barbatii altor sotii, ci pentru a accentua sfanta relatie de apartenenta pe care este intemeiata supunerea.

Ca Domnului. Comparati expresia ,,cum se cuvine in Domnul” (Col. 3,18). Sotia ar trebui sa faca in relatia ei cu sotul ei o oglindire a legaturii ei cu Hristos.



5:23 caci barbatul este capul nevestei, dupa cum si Hristos este capul Bisericii, El, Mantuitorul trupului.

Capul. Expresia aceasta aparand de doua ori in versetul acesta, este fara articol definit in textul grec, in felul acesta, scotand in evidenta calitatea de capetenie. Pavel face aceeasi afirmatie in 1 Cor. 11,3. In acelasi timp, el accentueaza ca inaintea lui Dumnezeu nu este ,,nici rob, nici slobod; numai este nici parte barbateasca, nici parte femeiasca” (Gal. 3,28). Deosebiri de sex, clasa, sau neam nu se gasesc printre aceia care sunt ,,in Hristos”; totusi, diferitele sexe, clase, si neamuri de oameni au fiecare contributia lor aparte de adus unii altora si societatii in virtutea diferitelor lor calitati. Conducerea sotului consta din capacitatea si responsabilitatea lui de a se ingriji de sotia lui, in acelasi fel cum Hristos Se ingrijeste de biserica.

Trupului. Adica biserica. Dupa cum Hristos este ,,Mantuitorul trupului”, biserica, tot asa sotul ar trebui sa fie protectorul si sustinatorul sotiei si familiei sale. Nici o chestiune de inferioritate sau de conducere nu apare intr-o familie unde sotul da pe fata aceeasi solicitudine pentru binele sotiei sale pe care Hristos o arata pentru biserica Sa.



5:24 Si dupa cum Biserica este supusa lui Hristos, tot asa si nevestele sa fie supuse barbatilor lor in toate lucrurile.

Biserica este supusa. Ce caracterizeaza supunerea bisericii fata de Hristos? Bunavointa, increderea, credinta, iubirea. Supunerea iubirii este o experienta extrem de placuta; ,,povara Mea este usoara” [,,jugul Meu este usor”, zice Capul bisericii (Mat. 11,30).

In toate. Adica, natural, in toate cate sunt in armonie cu gandul lui Dumnezeu, deoarece nici

o alta loialitate nu poate sta intre sufletul omului si Dumnezeu.



5:25 Barbatilor, iubiti-va nevestele cum a iubit si Hristos Biserica si S-a dat pe Sine pentru ea,

Iubiti-va nevestele. Raspunsul barbatului la supunerea sotiei nu e de a da o porunca, ci de a iubi. Aceasta face de indata o partasie din ceea ce altminteri ar fi o dictatura. Un sot adevarat niciodata nu exprima porunci lipsite de maniere. Iubirea lui va gasi exprimare in felurite feluri. Ea va fi data in cuvinte de intelegere si de afectiune. Sotul se va ingriji bine de intretinerea sotiei (1 Tim. 5,8) el va face totul cu putinta pentru a asigura fericirea ei (1 Cor. 7,33; el ii va da toata cinstea (1 Petru 3,7). In ce priveste o definitie a iubirii (agapan) vezi la Mat. 5,43.

S-a dat pe Sine. Proba suprema de iubire este daca ea (iubirea) e gata sa renunte la fericirea proprie pentru ca celalalt sa o poata avea. In privinta aceasta, sotul trebuie sa imite pe Hristos, renuntand la placerile si conforturile personale pentru a obtine fericirea sotiei sale, stand alaturi de ea in ceasul bolii. Hristos S-a dat pe Sine pentru biserica pentru ca era intr-o disperata nevoie. El a facut aceasta pentru a o salva. La fel sotul se va da pe sine pentru mantuirea sotiei sale, servind nevoilor ei spirituale si ea ale lui, intr-un duh de iubire reciproca.



5:26 ca s-o sfinteasca, dupa ce a curatit-o prin botezul cu apa prin Cuvant,

S-o sfinteasca, dupa ce a curatit-o. [,,Sfinteasca si curateasca”, KJV]. Hristos a luat hainele murdare si a dat in schimb vesmantul dreptatii Sale desavarsite (vezi Mat. 22,11).

Spalarea. Gr. cutron, ,,baie”, ,,locul de imbaiere”, sau ,,imbaiere”. Cuvantul apare in alt loc in NT numai in Tit 3,5, unde apare in expresia ,,spalarea nasterii din nou”. Intrucat contextul este acela al casatoriei, e probabil o aluzie la obiceiul vechi al baii de purificare a miresei inainte de casatorie. Sau referirea poate fi la botez. In oricare caz, ideea este ca Hristos a curatit biserica. Hristos S-a dat pe Sine pentru biserica, pentru ca ea sa poata deveni o biserica curata, si in felul acesta, sa ramana cu El pururea.

Prin. Sau ,,in”, insemnand ,,cu ajutorul”.

Cuvant. Gr. rhema, ,,rostire”, ,,zicere”, ,,enuntare”. Comparati folosirea termenului in Rom. 10,8.17; 2 Cor. 13,1; Evrei 1,3. Multi comentatori vad aici o referire la formula folosita in legatura cu ritualul botezului (vezi Mat. 28,19). Altii vad o referire la exprimarea credintei de catre noul convertit (Rom. 10,8.10). Iar altii aplica rhema la Evanghelie sau la cuvantul credintei predicat mai inainte de botez.



5:27 ca sa infatiseze inaintea Lui aceasta Biserica, slavita, fara pata fara zbarcitura sau altceva de felul acesta, ci sfanta si fara prihana.

Sa infatiseze. Gr. paristemi, ,,a pune la o parte”, ,,a prezenta”. Comparati folosirea cuvantului in 2 Cor. 4,14; Col. 1,22.28; Iuda 24. Hristos Isi prezinta Siesi biserica, mireasa. Hristos S-a coborat pentru ca sa-Si salveze mireasa. Mai tarziu, ca Mire, El o primeste in caminul glorios pe care to El l-a pregatit (cf. Ioan 14,2.3).

Slavita. Gr. endoxos, ,,in onoare”, ,,in splendoare”. O comparatie interesanta e aflata in Ps. 45,10-14. Pasajul acesta cu privire la Hristos si biserica scoate in evidenta puternic splendoarea si frumusetea legaturilor conjugale, asa cum le vede Pavel. Unirea lui Hristos nu este mai putin o realitate decat unirea barbatului cu sotia.

Fara pata, fara zbarcitura. Starea aceasta nu va fi decat atunci cand Hristos vine a doua oara. Neghina si graul vor creste laolalta pana la seceris. (Mat. 13,30). Atunci neghina va fi indepartata si biserica va fi curata.

Sfanta. Gr. hagios (vezi la Rom. 1,7). Apostolul poate a trecut dincolo de comparatia cu casatoria in tratarea starii finale la care trebuie sa ajunga biserica. Fara prihana. Comparati Ef. 1,4; Col. 1,22; Evrei 9,14.



5:28 Tot asa trebuie sa-si iubeasca si barbatii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine isi iubeste nevasta, se iubeste pe sine insusi.

Asa. Pavel a facut o scurta digresiune pentru a vorbi despre biserica proslavita si acum revine la subiectul sau si scoate in evidenta elementul principal in care casatoria pamanteasca este asemenea unirii lui Hristos cu biserica – aceea a iubirii nesecate, plina de sacrificiu de sine. ,,Asa” se refera la descrierea iubirii lui Hristos in vers. 25-27.

Ca pe trupurilor lor. Nu pentru ca iubirea de sine este idealul cel mai inalt, ci pentru ca sotul si sotia sunt un singur trup (cf. Gen. 2,24; Ef.5,31). Asa cum un om isi protejeaza propriul sau trup de primejdie si de tulburare, asa el va da sotiei sale egala consideratie. Pavel subliniaza unirea esentiala care ar trebui sa predomine.

Se iubeste pe sine. Lucrurile sunt asa deoarece interesele lor sunt asemenea, idealurile lor corespund, tintele lor spirituale sunt identice. Cand el promoveaza binele, ei promoveaza pe al sau, nu numai pentru ca ei sunt strans legati laolalta, ci pentru ca imparte cu el fericirea pe care el i-o aduce. Bunatatea naste bunatate.



5:29 Caci nimeni nu si-a urat vreodata trupul lui, ci il hraneste, il ingrijeste cu drag, ca si Hristos Biserica;

Nimeni. Pavel enunta un adevar general. Un om trebuie sa fie dezechilibrat mintal pentru ca sa-si urasca trupul sau.

Hraneste. Gr. ektrepho, ,,a nutri”, ,,a creste”. In cap. 6,4 cuvantul e folosit cu privire la cresterea copiilor. Despre un sot bun se spune uneori ca e ,,un bun furnizor” al familiei sale.

Ingrijeste cu drag. Gr. thalpo, in primul rand ,,a incalzi”, de unde ,,a hrani”, ,,a cultiva”. Cuvantul apare in alta parte in NT numai in 1 Tes. 2,7 unde Pavel afirma ca el s-a ingrijit de tesaloniceni ,,asa cum o doica se ingrijeste de copiii ei”.



5:30 pentru ca noi suntem madulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui si os din oasele Lui.

Madulare. Gr. mele, ,,madulare” sau ,,parti [ale trupului]” (vezi la 1 Cor. 12,12; cf. Rom. 12,4.5; 1 Cor. 6,15; Ef. 4,25). Exista o unire intima intre Hristos si trupul Sau.

Carnea... oasele. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) omiterea acestor doua expresii. Expresia sugereaza declaratia din Gen. 2,2.3: ,,Aceasta este acum os din oasele mele, si carne din carnea mea”, cuvintele in care Adam descrie intimitatea legaturii dintre el si Eva. Cuvintele acestea, daca sunt incluse, sunt folosite figurat. Dupa cum viata care intretine vita curge catre mladita si devine sursa vietii lor (Ioan 15,1-8), tot asa credinciosul isi trage intreaga sa viata si toate virtutile sale de la Hristos. El nu poate face altceva de la sine si ar pieri spiritual – si eventual fizic – daca e separat de Domnul sau.



5:31 De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa, si se va lipi de nevasta sa, si cei doi vor fi un singur trup.

De aceea. Un citat din Gen. 2,24 (vezi la Gen. 2,24; Mat. 19,5).

Un singur trup. Partea barbateasca si partea femeiasca sunt complementare, facand ca sa

zicem asa, o singura fiinta desavarsita. Orice contemplare serioasa a gandului acestuia ar putea sa preintampine felul frivol in care multe casatori sunt contractate, uneori cu intentia deliberata de divort, daca nu ar reusi. Dumnezeu intentiona sa faca din casatorie o intovarasire de o viata intreaga si orice societate care trateaza usuratic institutia aceasta are in sine semintele propriei sale distrugeri. Familia este o unitate de baza a societatii si trebuie respectata ca atare. Hristos la fel doreste ca unirea Sa cu poporul Sau sa fie vesnica (Ioan 10,28.29).



5:32 Taina aceasta este mare (vorbesc despre Hristos si despre Biserica).

Taina aceasta este mare. [,,Un mare mister”, KJV]. Mai degraba ,,taina aceasta este mare”. In ce priveste un comentariu la ,,taina” vezi Rom. 11,25. Cuvantul sugereaza in intrebuintarea NT, ceva care a fost ascuns, in deosebi un adevar spiritual, dar care acum e dezvaluit. Pavel spusese ca taina unirii sotului si a sotiei este intr-adevar un mare si profund adevar, dar ca el il aplica la unirea lui Hristos cu biserica Lui. In timp ce casatoria omeneasca poate fi inteleasa, taina unirii lui Hristos cu credinciosul, desi un adevar descoperit, e totusi dincolo de completa noastra pricepere; noi inca ,,vedem ca intr-o oglinda, in chip intunecos” (1 Cor. 13,12).



5:33 Incolo fiecare din voi sa-si iubeasca nevasta ca pe sine; si nevasta sa se teama de barbat.

Incolo. [,,Totusi”, KJV]. Pavel reia subiectul pe care il tratase in vers. 21-29. Dupa digresiunea privitoare la iubirea pe care Hristos a aratat-o pentru biserica Sa, apostolul se intoarce la ceea ce toti ar trebui sa priceapa, datoria sotului si a sotiei, a unuia fata de altul si procedeaza la facerea unei aplicatii practice personale si individuale a adevarului pe care el il enuntase.

Fiecare. Pavel scoate in evidenta ideea raspunderii si privilegiile individuale.

Sa-si iubeasca nevasta. Vezi vers. 28.

Sa se teama. [,,Sa respecte”, KJV]. Literal, ,,teama”, ,,respect”. Pavel nu vrea sa inteleaga teama umilitoare; acesta ar fi in dezacord cu sfatul pe care el il dadea. Aceasta onoare si acest respect care este recomandat in nici un caz nu elimina iubirea din partea sotiei. Ea inseamna ca ordinea naturala a lui Dumnezeu in familie nu ar trebui sa fie rasturnata si ca functia speciala pe care Dumnezeu o asezase asupra barbatului trebuie sa fie respectata (vezi la vers. 23). Acolo unde e iubire si respect reciproc, nu se vor pune chestiuni de dominatie sau de instrainare.

COMENTARII ELLEN G. WHITE

5T 249; 9T 283

1, 2 5T 173

2 AH 114; COL 156; DA 563; GW 160; MH 361, 396; 2T 127; 7T 46

3 PP 496

4 Ev 644

5 GC 511; 5T 270

8 2T 488; 3T 199; 6T 335

9 SL 80; 3T 65

11 AA 290; MB 69; MYP 390;m PK 252; TM 87; 1T 279; 2T 441; 3T 239; 5T 76, 164

14 DA 320; TM 451; 2T 71, 114; 5T 134, 367, 388

14-16 GC 602

15 3T 482; 7T 104

15, 16 AA 470; ML 115

15-20 1T 509

16 CM 47; COL 342; CT 46; 2T 48, 301, 317, 321, 501; 5T 19,353, 349; 6T 149, 200

17 MM 330

MB 31, MH 246

18, 19 ML 90

19 AH 510; CT 234; Ev 510, 512, 630; ML 56, 174; PP 289; 2T 417, 435 20 ML 153

21 3T 361; 5T 108

22 AH 115

22-25 AH 114; 1T 367; 7T 46

23 AH 215

23-25 AH 95

24, 25 AH 103, 106; MH 361

24-28 MB 64

25 AA 470; Ed. 268; TM 53

25, 26 AH 117

25-27 ML 249; 2T 339; 6T 129

25-28 MH 356

26, 27 2T 111, 473

27 AA 470; COL 310; GC 425, 484, 490; MH 130; MYP 105, 144; PK 489; 1 T 163, 533; 2T 453; 5T 214, 592; 6T 261; 8T 171

29 AH 25; PP 46


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: