Printable ModeEfeseni, 4
|
4:1 Va sfatuiesc dar eu, cel intemnitat pentru Domnul, sa va purtati intr-un chip vrednic de chemarea, pe care ati primit-o, Va sfatuiesc dar eu. Cu versetul acesta se incepe ceea ce s-ar putea numi sectiunea practica a epistolei, desi apostolul Pavel nu-si imagina doctrina si practica drept ramuri separate ale credintei. Teoria si aplicatia sunt intretesute in textura prezentarii marii teme a unirii credinciosilor. Dar in sectiunea aceasta se dau indemnuri speciale cu privire la datoriile si privilegiile crestine. Avand in vedere harul care a fost primit si raspunderile pe care credinciosii le au unii fata de altii, accentul este aici pus mai mult pe efectele decat pe cauzele vietuirii spirituale. Cel intemnitat. Vezi cap. 3,1. Sa va purtati intr-un chip vrednic. [,,Sa umblati vrednic”, KJV]. Vezi la Ef. 2,2; cf. Ef. 2,10; 5,8; Col. 1,10). E cu neputinta de a fi cu totul vrednici de chemarea noastra, dar omul poate fi continuu sub conducerea lui Dumnezeu. Dumnezeu nu ne-a chemat pentru ca suntem vrednici, deoarece vrednicia vine dupa chemare. Nimeni nu ar fi vreodata chemat de Dumnezeu daca aceasta ar depinde de vrednicia lui. Cand fiul risipitor a strigat ca nu e vrednic sa fie numit fiul tatalui sau. El exprima convingerea tuturor pacatosilor care se pocaiesc (Luca 15,19). Efesenii care fusesera candva straini si locuitori vremelnici, dar care acum fusesera uniti intr-un singur trup cu fostul popor ales al lui Dumnezeu si primisera fagaduintele, sunt chemati sa dea pe fata anumite dovezi vizibile de schimbarea prin har. Umblarea pe calea crestina insemneaza mai mult decat preocuparea de acte separate de purtare exterioara; ea are legatura cu starea si atitudinea launtrica care procura forta din spatele faptelor. 4:2 cu toata smerenia si blandetea, cu indelunga rabdare; ingaduiti-va unii pe altii in dragoste, Smerenia. Gr. topeinophrosune, ,,umilinta a gandurilor” (vezi la fapte 29,19). Ideea de ,,smerenie” era tinuta in mare stima la popoarele necrestine in scrierile nebiblice. Topeinophrosume si cuvintele inrudite cu el inseamna degradare a spiritului, dar crestinismul l-a inaltat ca sa insemne umilinta neegoista. Domnul Se descrie pe Sine in legatura cu jugul pe care urmasii Sai trebuie sa-l poarte ca e ,,smerit cu inima” (Mat.11,29). Porunca de a umbla cu toata smerenia e un cuvant greu pentru inima nepocaita, deoarece e contra oricarui impuls natural al duhului omenesc. Blandetea. Gr. praotes (vezi Gal. 5,23; cf. Cele de la Mat. 5,5, unde e folosit adjectivul inrudit praiis). Omul bland accepta pagubele facute lui de altii, se supune incercarilor vietii. Insusirea acesta este esentiala pentru unitatea bisericii, fara de ea curand apare dezbinarea. Blandetea, fiind tagaduirea afirmarii propriei sale persoane chiar si sub provocare, nu poate exista fara smerenie. Indelunga rabdare. Gr. makrothumia (vezi Rom. 2,4; Gal. 5,22). Rabdarea in toate imprejurarile si pentru toate motivele este esenta indelungii rabdari. Ea e o calitate divina pe care Dumnezeu a dat-o pe fata in decursul mileniilor de rebeliune pacatoasa a ingerilor si a oamenilor si omul o are ca o roada a Duhului. Cuvantul este folosit adesea pentru a descrie rabdarea divina (Rom. 2,4; 1 Tim. 1,16; 2 Petru 3,15). Ingaduiti-va. [,,Ingaduindu-va”, KJV]. Gr. apecho, ,,a ingadui pe”. In dragoste. Calitatea ingaduirii e manifestata numai de o inima care iubeste. 4:3 si cautati sa pastrati unirea Duhului, prin legatura pacii. Cautati. [,,Straduindu-va”, KJV]. Sau ,,cautand cu sarguinta”. Unirea Duhului. Pavel admite ca aceasta stare de unitate data de Duhul, deja exista si el staruie ca ea sa fie pastrata prin exercitarea virtutilor pe care el le enumerase. Acum trece la sapte amanunte din care consta aceasta unire pentru care pacea este ,,legatura”. 4:4 Este un singur trup, un singur Duh, dupa cum si voi ati fost chemati la o singura nadejde a chemarii voastre. Un singur trup. Vezi la cap. 1,23; 2,15.16. E o repetare de sapte ori a cuvantului ,,un” in cap. 4,4-6. Unirea este tema apostolului in versetele acestea. Sunt multi membri [multe madulare], dar un singur trup (vezi la 1 Cor. 12,12-14). Crestinul nu este un peregrin solitar; el apartine unui organism viu, familia lui Dumnezeu. Unitatea aceasta inlocuieste statul, clubul si chiar si familia omeneasca ca obiect suprem al atasamentului sau. Un singur Duh. Acesta este acelasi Spirit la care se face referire in vers. 3, acelasi Spirit care era puterea regeneratoare recomandata lui Nicodim (Ioan 3,5). Toate darurile, roadele si virtutile vietii crestine provin din salasluirea launtrica a Duhului in viata personala a credinciosilor si in felul acesta in biserica. Spiritul imprastie dezbinarile dinauntrul propriei vieti a omului, disarmoniile launtrice care fac din atat de multe vieti adevarate campuri de lupta. Dezunirea este un semn sigur ca Duhul Sfant lipseste. O singura nadejde. Nadejdea a rasarit o data cu apelul lui Dumnezeu la inimile oamenilor – nadejdea mantuirii si aratarea Domnului (Tit 2,13). Ceea ce da un temei substantial pentru pace si bucurie, curaj si voi buna este nadejdea realizarii finale a imparatiei. Spiritul face valabila aceasta nadejde (cf. Ef. 1,3). O astfel de nadejde duce in mod necesar la viata transformata, deoarece ,,oricine are nadejdea aceasta in El, se curatesete dupa cum si El este curat” (1 Ioan 3,3). A chemarii voastre. Adica, inseparabil implicati in ea. Ei au nadejde prin insusi faptul chemarii lor. 4:5 Este un singur Domn, o singura credinta, un singur botez. Un singur Domn. Vezi la 1 Cor. 8,6. Aici este obiectul suprem al loialitatii. Aceia care acorda deplina supunere si ascultare aceluiasi Domn nu sunt in vrajmasie unii cu altii. El este Domn prin creatiune si prin re-creatiune, si toata autoritatea Ii revine Lui. Predarea deplina fata de El este o cerinta, dar o astfel de predare poate fi bucuria cea mai mare a crestinului. ,,Prin aceasta stim ca Il cunoastem daca pazim poruncile Lui” (1 Ioan 2,3). O singura credinta. Pavel pare sa vorbeasca aici despre credinta subiectiva in Hristos ca un Mantuitor personal si nu despre credinta ca un sistem de doctrine (cf. Rom. 1,5). E un singur mijloc de mantuire, si anume credinta (vezi la Ga. 2,16). Atat iudeii, cat si neamurile intra in ,,trup” (Ef. 4,4) pe aceeasi cale (Rom. 3,29.30). Un singur botez. Botezul cu apa simbolizeaza in chip corespunzator moartea si invierea. De asemenea, preinchipuie curatirea si separarea si este o anuntare publica a unirii cu trupul lui Hristos. Cei initiati in felul acesta in biserica vizibila cresc impreuna pana la asemanarea mortii si invierii lui Hristos (Rom. 6,3-5). 4:6 Este un singur Dumnezeu si Tata al tuturor, care este mai presus de toti, care lucreaza prin toti si care este in toti. Un singur Dumnezeu si Tata al tuturor. Vezi la 1 Cor. 8,6. Parintele comun este sursa unirii familiei. Faptul cel mai mare pe care-l poate descoperi inima omului este ca Dumnezeu este un Parinte in care se poate avea incredere, care este prieten al omului. In decursul veacurilor, oamenii au dorit dupa cineva la care sa poata veni din mijlocul unei lumi ostile. Mai pe sus de toti. El este suveran in propria Sa casa. Prin toti. Dumnezeu este pretutindeni prezent (vezi la Ps. 139). In toti. [,,In voi toti”, KJV]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) omiterea pronumelui, dar pot fi si citate in favoarea lui ,,noi”. Omiterea pronumelui aduce expresia in paralelism cu cele doua expresii anterioare si nu influenteaza ceea ce vrea sa spuna Pavel. 4:7 Dar fiecaruia din noi harul i-a fost dat dupa masura darului lui Hristos. Fiecaruia. Exista o vadita ordine si intentie in acordarea de lucru si talent fiecarei persoane (cf. Rom. 12,6). Fiecare dar contribuie cu valoarea lui la unirea bisericii. Nu e loc pentru mandrie din partea acelora care au daruri mari, deoarece mai mult se va astepta de la ei; de asemenea, nu e loc pentru gelozie din partea acelora care au primit talanti mai mici, deoarece ei au raspunderea de a dezvolta numai ceea ce au (vezi COL 327; MYP 309; 2T 245; 9T 37). Efeseni 4,7-13 se ocupa cu diversitatea darurilor din biserica. In 1 Cor. 12. Pavel face o prezentare mai ampla in legatura cu acest subiect. Comparati invatatura lui Isus din parabola talantilor (Mat. 25,14-30). Exista varietate nu numai in inzestrarile supranaturale pe care Dumnezeu le acorda oamenilor pentru scopuri si ocazii speciale dar si in capacitatile spirituale obisnuite ale lor. 4:8 De aceea este zis: S-a suit sus, a luat robia roaba, si a dat daruri oamenilor. Este zis. [,,El zice”, KJV]. Sau ,,este zis”. Citatul este din Ps 68,18. In ce priveste intelesul citatului originar vezi la Ps. 68,18; vezi Introducere la Ps. 68. S-a suit sus. Pavel aplica cuvintele psalmistului la inaltarea lui Hristos. El atrage atentia la faptul ca inaltarea lui Hristos la cer e ceea ce garanteaza capacitatea Lui de a da darurile Duhului oamenilor (cf. cele de la 1 Cor. 15,12-22). A luat robia roaba. Aici fara indoiala insemnand ,,a luat robi o oaste de robi”. In Psalmi referirea este probabil la dusmanii luati captivi de imparatul lui Israel. Aici poate fi inteleasa ca referindu-se la aceia care au fost sculati din morti cu Hristos la invierea Lui (Mat. 27,51-53; cf. EW 184,189, 190; DA 786). Lantul mortii fusese sfaramat; robii lui Satana fusesera luati in stapanire de puterea lui Hristos. A dat. Textul ebraic si LXX-a zic la Ps. 68,18 ,,a primit”. Ca scriitor inspirat, Pavel adapteaza cuvintele psalmistului la lucrarea lui Hristos de distribuire de daruri spirituale dupa intrarea sa triumfala in cer. 4:9 Si acest: S-a suit, ce inseamna decat ca inainte Se pogorase in partile mai de jos ale pamantului? S-a suit... Se pogorase. Inaltarea lui Hristos implica o pogorare precedenta (cf. Ioan 3,13). Nu numai ca Fiul lui Dumnezeu a pogorat pe pamant; El a atins chiar adancurile experientei omenesti, in felul acest facand inaltarea Lui la tronul slavei cu atat mai slavita. Inainte. Dovezile textuale sunt impartite (cf. p. 10) intre omiterea si retinerea acestui cuvant. Partile mai de jos ale pamantului. Expresia aceasta poate fi inteleasa ca referindu-se fie la pamantul insusi, ,,pamantul” fiind considerat in apozitie cu ,,partile mai de jos” sau cu ,,iadul” (hades, vezi Mat. 11,23), unde sufletul lui Hristos este descris ca ar fi mers la moartea Sa (Fapte 2,31; vezi vol. 5, p. 918). A doua interpretare ar face pasajul sa vorbeasca specific despre moartea si inmormantarea lui Hristos. Tocmai aceasta umilire a lui Hristos L-a dus la inaltarea Lui (Fil. 2,5-11). Intrand intr-o astfel de experienta, El a devenit un mare preot intelegator si efectiv, cunoscand toate vicisitudinile vietii omenesti, chiar si moartea insasi (Evrei 2,14-18; 7,25-27). 4:10 Cel ce S-a pogorat, este acelasi cu cel ce s-a suit mai presus de toate cerurile, ca sa umple toate lucrurile. Acelasi. Coborarea a fost adanca, dar inaltarea este mai pe sus decat ar sugera adancimea (cf. cap. 1,10.20-23). Ca sa umple toate. Unii sustin ca apostolul vorbeste aici de atotprezenta lui Hristos; si ca in calitate de om, Hristos acceptase limitele neamului omenesc, dar acum El e in pozitia de a revarsa darurile Sale si de a turna harul Sau in putere si slava nelimitata; ca El este Lumina lumii, Soarele dreptatii, revarsand razele Sale datatoare de viata in orice colt intunecat. Altii sustin ca apostolul vorbeste aici despre Hristos care umple toate in sensul ca El este capul trupului ,,plinatatea Celui ce plineste totul in toti” (cap. 1,23). Fiecare binecuvantare oferita omului porneste de la El. 4:11 Si El a dat pe unii apostoli; pe altii, proroci; pe altii, evanghelisti; pe altii, pastori si invatatori, El a dat. In textul grecesc cuvantul pentru ,,El” este subliniat insemnand ,,El Insusi”, Cel descris mai inainte. Apostoli. Vezi Fapte 1,2; 1 Cor. 12,28. Pavel nu spune atat de mult ca anumite daruri au fost date oamenilor pentru ca sa poata deveni apostoli, ci ca aceia care au primit darul fusesera ei insisi dati bisericii. Biserica primea in slujba ei oameni care erau bine echipati pentru functiile lor. Comparati Rom. 12,6-8. Prooroci. Vezi la Gen. 20,7; Mat. 11,9; 1 Cor. 12,10. Profetii erau exponenti si talcuitori ai voiei lui Dumnezeu care le fusese facuta cunoscuta prin mijloace supranaturale. Ei sunt mentionati impreuna cu apostolii in Ef. 2,20; 3,5. Ideea prezicerii nu este esentiala in intelesul cuvantului si nici nu e gasit elementul prezicator in toate rostirile profetice (Fapte 15,32; 1 Cor. 14,3). Darul profetic era indispensabil la intemeierea bisericii in timpurile NT si este calauza randuita a bisericii ramasitei (Apoc. 19,10). Evanghelisti. Gr. euaggelistai, ,,predicatori ai Evangheliei”, inrudit cu verbul eugegolizo (vezi la Fapte 8,4). Euaggelistai pare ca nu erau legati de o anumita localitate, ci isi desfasurau marturia din loc in loc. Ei probabil nu exercitau autoritatea deplina ca apostolii (Fapte 21,8; 2 Tim. 4,5). Lucrarea evanghelistilor pare sa fi fost indreptata mai ales spre pagani, in timp ce pastorii si invatatorii serveau bisericile locale. Se poate ivi intrebarea cu privire la motivul pentru care Pavel nu se refera aici la lucrarea presbiterilor, diaconilor si a altora. Pare ca el aici vorbeste de aceia care erau remarcati prin faptul ca primisera darurile Duhului pentru scopul de a instrui, decat de aceia a caror lucrare era mai mult administrativa, fara insa de a implica nici superioritatea, nici inferioritatea acestora. Aceste slujbe nu se excludeau reciproc. Pastori si invatatori. Structura acestei expresii, in textul grec, sugereaza ca Pavel intentioneaza sa vorbeasca de doua faze ale unei si aceleiasi slujbe. Orice slujba pastorala efectiva este o lucrare de invatare. Functia pastorala a responsabililor bisericii e prezentata in Ioan 21,16; Fapte 20,28.29; 1 Petru 5,2.3 etc. Si aspectul de invatatura in Fapte 13,1; Rom. 12,7; 1 Tim. 3,2 si in multe alte pasaje. Domnul Insusi era marele pastor-invatator, pastorind turna si invatand-o. 4:12 pentru desavarsirea sfintilor, in vederea lucrarii de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, Pentru. Sau ,,in vederea”. Desavarsirea. Gr. katartismos, ,,echipare”, ,,desavarsire”. Verbul katartizo e folosit in Mat. 4,21 pentru carpirea plaselor, in Gal. 6,1 pentru refacerea celor biruiti de o greseala. Comparati 1 Cor. 1,10. Darurile erau pentru scopul ,,repararii” sfintilor si al unificarii lor. ,,Desavarsirea” cuprinde asa cum sugereaza contextul, o grupa de conducatori randuiti in fruntea bisericii. Lucrarii de slujire. [,,Lucrarii slujitorilor”, KJV; ,,La lucrul slujbei”, G. Gal.]. Sau ,,lucrarii slujirii, ,,lucrarii serviciilor”, incluzand tot felul de slujitori si de slujbe in cuprinsul bisericii. Slujbasii bisericii nu trebuie sa domneasca peste turma, ci trebuie sa se considere slujitori. Acesta este scopul imediat al darului. Zidirea. [,,Edificare”, KJV]. Biserica trebuie sa fie zidita atat in caracter, cat si ca numar. 4:13 pana vom ajunge toti la unirea credintei si a cunostintei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la inaltimea staturii plinatatii lui Hristos; Pana. Slujbele la care se face referire vor fi necesare si valabile pana ce va fi stabilita imparatia lui Dumnezeu. Ajunge. [,,Vom veni”, KJV] sau ,,ajunge la”, ,,atinge”. Unirea. Cuvantul acesta e legat atat de credinta, cat si de cunostinta; adica, unirea credintei in Hristos si unirea cunostintei Lui. Credinta totdeauna trebuie sa fie unita cu cunostinta. Cunostinta. Gr. epignosis, ,,cunostinta” spirituala dezvoltata (vezi la cap. 1,17). Starea de om mare. [,,Barbat desavarsit”, KJV; ,,starea barbatului desavarsit”, G. Gal.]. Sau ,,barbat matur”. Aceasta se refera nu atat de mult la persoane individuale, cat la biserica, care trebuie sa ajunga la o stare de unitate, intregime si maturitate organica, in contrast cu imaturitatea copilareasca sugerata in vers. 14. Deoarece tinta de atins este asemanarea cu Hristos atat individuala, cat si ca biserica (Rom. 8,29). Refuzul de a creste este un pacat mai mare decat imaturitatea insasi, si este rezultatul multumirii de sine si a idealurilor joase. Staturii. Gr. helikia, ,,varsta”, ,,perioada vietii”, ,,statura”. Aici pare sa fie proeminenta ideea de maturitate. Compara Luca 2,52; 12,25. Plinatatii lui Hristos. Vezi la Ef. 1,23; 3,19; cf. Ioan 1,14.16. Numai Hristos are statura deplina si este omul deplin, omul desavarsit. Noi suntem chemati sa participam la acea natura si toate slujbele bisericii si darurile Duhului sunt date in scopul acesta. 4:14 ca sa nu mai fim copii, plutind incoace si incolo, purtati de orice vant de invatatura, prin viclenia oamenilor si prin siretenia lor in mijloacele de amagire; Copii. Gr. nepioi, ,,prunci”. Cuvantul este uneori dat ,,prunci” (Mat. 11,25; Rom. 2,20, etc.). Metaforic, inseamna puerilitate mai de graba decat a fi ca copiii (cf. 1 Cor. 3,1; 13,11; Gal. 4,1.3; Evrei 5,13). Suntem indemnati sa devenim ,,ca niste copilasi”, paidia (Mat. 18,2-4) in umilinta si in duh de incredere, dar nu in impulsivitate si imaturitate. Scopul acordarii darurilor estecresterea copiilor lui Dumnezeu la statura de barbat spiritual deplin. Nu e priveliste mai jalnica decat aceea a stagnarii mentale si fizice la o persoana de varsta matura. Dusi incoace si incolo. [,,Aruncati incoace si incolo”, KJV]. Literal, ,,fiind batuti de valuri”. Lipsa de statornicie atat de adesea asociata cu tineretea, nu trebuie sa fie semnul credinciosului; rabdarea, statornicia, stabilitatea sunt caracteristicile sale (cf. Iac. 1,6; Evrei 13,9). Aceia care cauta continuu ceva nou si sunt atrasi de vreo idee senzationala alcatuiesc o temelie slaba pentru viata bisericii. La fel, speculatia teologica si filozofica dincolo de limite legitime contribuie la instabilitatea de credinta si caracter. Vant de invatatura. Pavel nu ia aici in deradere doctrina sau teologia, ca exprimand o grupare sistematica de cunostinte cu privire la Dumnezeu, dar mai degraba avertizand contra indeciziei, incertitudinii si neclaritatii care insoteste atat de multa teologie. El fara indoiala se refera si la speculatia inutila care adesea marcheaza discutia religioasa. Amandoua acestea extreme sunt elemente tulburatoare in viata bisericii. Viclenia. [,,Dexteritate”, KJV; ,,inselaciunea”, G. Gal.]. Literal, ,,a juca zaruri”. ,,Vanturile de doctrina” sunt calculate sa insele, ca atunci cand un jucator la carti nebanuitor cade victima unui trisor viclean. Nu e numai o chestiune de sansa, deoarece zarurile fusesera folosite candva, dar invatatura lui Hristos nu se bazeaza pe ceva care se poate dovedi fals, in cele din urma. In cuvantarea sa finala adresata prezbiterilor efeseni la Milet, Pavel ii avertizeaza ca ,,lupi rapitori” urmau sa se vare intre ei (Fapte 20,29) si pare ca timpul acela sosise. Integritatea in invatarea adevarului e tot atat de esentiala ca si onestitatea in practicarea lui. Sireteniilor. Gr. panourgia, ,,iscusinta”, escrocherie”, ,,siretenie” (vezi Luca 20,23; 1 Cor. 3,19). Mijloace de amagire. [,,Prin care pandesc sa insele”, KJV; ,,spre uneltirea ratacirii”, G. Gal.]. Literal ,,catre [sau cu gandul] viclenia inselaciunii”. Scopul lor final este inselaciunea. 4:15 ci, credinciosi adevarului, in dragoste, sa crestem in toate privintele, ca sa ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. Credinciosi adevarului. [,,Vorbind adevarul”, KJV]. Textul grecesc cuprinde ideea de a fi sincer ca si de a vorbi adevarul cu implicatia de a urma adevarul si nu doctrinele inselatoriei contra carora Pavel daduse avertizare. Spiritul simplu de sinceritate si de vrednicie de incredere este o pavaza efectiva contra vanturilor invataturilor inselatoare (vezi Ioan 3,21; 8,44; 18,37; 1 Ioan 1,8; 2 Ioan 4). In dragoste. Iubirea si adevarul sunt inseparabile. Adevarul nu numai ca trebuie sa fie exact exprimare dar si iubitor in continut (cf. Gal. 4,16). Iubirea insa, nu implica trecerea cu vederea a pacatului. Nici unul dintre apostoli nu a fost mai specific in denuntarea facatorilor de rele ca Pavel, dar iubirea era starea launtrica a inimi sale in timp ce vorbea adevarul cerut de iubirea sa (vezi Ef. 3,17-19). Capul. Dupa cum pomul isi infige radacinile in pamant cautand hrana si apa, tot asa copilul lui Dumnezeu se indreapta spre Hristos pentru a-si primi vitalitatea si intretinerea. Unirea cu Hristos este in acelasi timp cauza si rezultatul cresterii. El este Capul fiecarui om ca si capul bisericii (1 Cor. 11,3). 4:16 Din El tot trupul, bine inchegat si strans legat, prin ceea ce da fiecare incheietura, isi primeste cresterea, potrivit cu lucrarea fiecarei parti in masura ei, si se zideste in dragoste. Bine inchegat. [,,Armonios combinat”, KJV; ,,bine alcatuit”, G. Gal.]. Comparati cap 2,21. Cresterea in El asigura vitalitate revarsandu-se de la El in madularele trupului, care sunt strans legate laolalta. Asa e cu putinta ca persoane cu daruri foarte variate sa lucreze impreuna. Legat. [,,Compuse”, KJV; ,,incheiat”, G. Gal.]. O articulare continua a uni madular cu altul, asigurand soliditate si tarie. Structura complexa creste prin contactul cu revarsarea de har de la Cap. Lucrarea. [,,Lucrarea efectiva”, KJV; ,,lucrarii masurate”, G. Gal.]. Gr. energeia, ,,putere lucratoare”, ,,lucrare”. Cuvantul nostru energie e derivat de la energeia. Fiecare parte are functia ei esentiala de indeplinit. Fiecare membru este un madular lucrator. Fiecarei parti. Ideea esentiala este aceea a coerentei mutuale si a cresterii comune prin legatura cu capul (cf. Col. 2,19). Isi primeste cresterea. [,,Creste, KJV]. In timp ce izvorul hranitor este capul, fiecare parte sau madular are o lucrare de indeplinit pentru a produce cresterea. E o crestere indoita – cresterea bisericii in numar si a persoanei individuale in virtuti spirituale. Se zideste. Vezi la vers. 12. 4:17 Iata dar ce va spun si marturisesc eu in Domnul: sa nu mai traiti cum traiesc paganii, in desertaciunea gandurilor lor, Va marturisesc eu in Domnul. Indemnurile care trebuie sa urmeze vor fi date in lumina lui Hristos in calitate de Cap al bisericii si sursa a puterii pentru dreapta vietuire. Pavel nu exprima numai opinia lui personala. El simte adanc ceea ce e gata sa invete pe altii. In ce priveste afirmatii asemanatoare vezi Fapte 20,26; Rom. 1,9; 2 Cor. 1,23; Gal. 5,3; Fil. 1,8; 1 Tes. 2,5). Traiesc. [,,Umbla”, KJV]. Literal, ,,restul neamurilor”. Totusi, dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) omiterea lui ,,alte”. Pavel indeamna pe credinciosi sa fie deosebiti de neamuri. Efesenii insisi fusesera candva neamuri, dar acum fac parte din ,,Israelul lui Dumnezeu” (Gal. 6,16). Desertaciunea. Gr. mataiotes (vezi Rom. 8,20). Ideea nu e de inselaciune, ci de scopuri usuratice si lipsite de continut. Fara de Hristos persoana dintre neamuri rataceste fara tinta, fara nadejde si cu nesabuinta. In Rom. 1,21-32 Pavel traseaza un tablou de deplina decadere cand omul se deda la ganduri ,,desarte” (mataios). Aceasta degenerare a avut loc in mintea omului, asa incat facultatile rationale au cedat inchipuirilor rau indrumate sau neindrumate. Desertaciunea acesta a fost nu numai fara valoare, dar si degradanta. 4:18 avand mintea intunecata, fiind straini de viata lui Dumnezeu, din pricina nestiintei in care se afla in urma impietririi inimii lor. Mintea intunecata. Ideea este aceea a orbirii intelectului. Metafora intunericului e folosita adesea in Scriptura (Ioan 3,19; Fapte 26,18; Col. 1,13; 1 Tes. 5,4.5; 1 Ioan 1,5.6). Mintea fireasca nu poate intelege adevarul spiritual, deoarece a fost stricata de pacat, nu numai in perceptiile ei morale dar si in capacitatea ei de a judeca. Ratiunea neajutorata e cu totul necorespunzatoare fata de puterea de pricepere spirituala necesara pentru o cunoastere mantuitoare a lui Dumnezeu. Straini. [,,Instrainati”, KJV]. Vezi la Ef. 2,12; cf. Col. 1,21. Cuvantul acesta si cel grec din care e tradus, sugereaza o fosta conditie de unire. Omul, care candva fusese in comuniune cu Facatorul sau, acum e despartit de viata lui Dumnezeu, adica, de viata care vine de la El (1 Ioan 5,11). Instrainarea de viata lui Dumnezeu inseamna pierderea vietii vesnice – moartea spirituala. Nestiinta. Nestiinta lor venea, nu dintr-o incapacitate intelectuala, ci dintr-o lipsa morala de care puteau sa fie socotiti raspunzatori. Necunoasterea voii lui Dumnezeu nu e o scuza cand cineva a avut prilejul de a o cunoaste, deoarece Dumnezeu nu poate ,,trece cu vederea” o nestiinta vinovata (cf. fapte 17,30). Impietririi. [,,Orbirii”, KJV]. Gr. porosis, ,,impietrire”, ideea fiind aceea de impietrire sau invartosare si insensibilitate spirituala (cf. Rom. 11,25). In Rom. 1,21, Pavel descrie cum a avut loc aceasta impietrire; oamenii si-au atras-o singuri. 4:19 Ei si-au pierdut orice pic de simtire, s-au dedat la desfranare, si savarsesc cu lacomie orice fel de necuratie. Si-au pierdut orice fel de simtire. [,,Fiind trecuti de simtire”, KJV”; ,,petrec in nesimtire”, G. Gal.]. Sau ,,au devenit nesimtitori”. S-au dedat. Aceasta inseamna o predare cu voia. Este o vasta diferenta intre starea cuiva care e prins in cursa de uneltirile diavolului si a cuiva care in chip deliberat cheama puterea lui. Comparati Rom. 1,24, unde se spune ca ,,Dumnezeu i-a lasat prada necuratiei”. Dar lasarea lor in voia necuratiei de catre Dumnezeu vine totdeauna dupa alegerea responsabila din partea pacatosului de a umbla pe calea cea rea; ea nu precede niciodata aceasta alegere. Cele mai mari inaltimi si cele mai de jos adancuri sunt atinse de puterea vointei exercitate fie spre bine, fie spre rau. Desfranare. Gr. aselgeia (vezi la Rom. 13,13). Cuvantul acesta arata o dedare deplina si nepasare la patima. Natura omeneasca, lasata in voia ei, e aceeasi acum ca si atunci. Lacomie. Gr. pleonexia, ,,o dorinta de a avea mai mult”, ,,lacomie”. In NT, pleonexia e adesea legata de ceva necurat. (cf. Ef. 5,3.5; Col. 3,5). 4:20 Dar voi n-ati invatat asa pe Hristos; Invatat asa pe Hristos. Un contrast cu viata paganismului este prezentat aici. Expresia aceasta nu e folosita in alta parte, ,,cunosc pe Hristos” fiind expresia mai obisnuita (2 Cor. 5,16; Fil. 3,10; 1 Ioan 4,7). A fi ,,invatat pe Hristos” nu e numai a fi invatat ceva despre El; inseamna a fi facut cunostinta cu slujba si lucrarea Lui ca preot, profet, imparat, avocat si mijlocitor si a-si fi insusit pentru viata personala foloasele lucrarii Lui de ispasire. Cand Isus a spus: ,,invatati de la Mine” (Mat. 11,29), El se prezenta ca exemplu; aici El se oferea nu ca mare invatator, ci ca Insusi obiectul cunostintei si credintei. 4:21 daca, cel putin, L-ati ascultat, si daca, potrivit adevarului care este in Isus, ati fost invatati, Daca cel putin. [,,Daca e asa”, KJV]. Sau ,,admitand”. In textul grecesc conditia e afirmata ca adevarata. In plus, accentul este pe pronumele ,,L”. Ei Il auzisera asa cum oile aud glasul pastorului si ei erau obligati sa asculte de El. [,,De El”, KJV; ,,invatatura Lui”, G. Gal.]. Sau ,,in El”. Adica au primit cunostinta despre El prin unire vitala cu El. Adevarului. In ce priveste o definitie a adevarului, vezi Ioan 8,32. intregul adevar era intrupat in persoana lui Isus. Nu atat speculatia filozofica despre El, cat relatia personala cu El si primirea harului Lui e ceea ce ne ofera adevarul cu privire la El. Isus. Acest singur nume este rareori folosit in epistole, expresia obisnuita fiind ,,Isus Hristos”, ,,Domnul Isus” sau ,,Hristos Isus”. Cand numele personal apare singur, accentul este pe Isus istoric, intrupat, crucificat, inviat si inaltat la cer. El a fost descoperirea lui Dumnezeu, si deci depozitarul intregului adevar. Crestinismul sta sau cade pe temeiul istoricitatii acestor evenimente. Pavel mizeaza totul pe ideea ca la un anumit moment de timp, Dumnezeu in chip unic a intrat in experienta omenirii prin persoana omului Isus. 4:22 cu privire la felul vostru de viata din trecut, sa va dezbracati de omul cel vechi care se strica dupa poftele inselatoare; Felul... de viata. Gr. anastrophe, ,,fel de viata”, ,,purtare”, ,,comportament”. In ce priveste comentariul la verbul inrudit anastrepho vezi la cap. 2,3. Felul de viata de mai inainte fusese descris in cap. 4,17-19. Natura pacatoasa anterioara trebuie sa fie dezbracata o data pentru totdeauna, si sa nu mai fie imbracata niciodata (vezi la vers. 24). Haina dreptatii trebuie sa inlocuiasca vesmintele murdare ale indreptatirii personale. Omul cel vechi. Vezi la Rom. 6,6; cf. Col. 3,9). Expresia aceasta pare sa insemne mai mult decat simplu vechile fapte sau deprinderi si sa includa chiar mintea si natura care sunt sursa fiecarei fapte. Omul cel vechi a murit (Rom. 6,6) si nu ar trebui sa fie reinviat. Se strica. [,,E stricat”, KJV]. Literal ,,fiind stricat”, sau ,,stricandu-se”. Forma cuvantului arata continuarea sau intinarea stricaciunii in starea ,,omului vechi”. Pacatul este un factor dezintegrant in viata, o crestere canceroasa in trupul spiritual. Poftele inselatoare. Literal, ,,pofte ale inselaciunii”. Expresia sta in contrast cu ,,adevarul” (vers.21). Daca oamenii si-ar da seama de robia si de stricaciunea pe care le aduce pacatul, el ar aparea asa cum si este in adevar, ceva ingrozitor. Totusi caracterul lui adevarat este ascuns pana cand si-a inrobit victimele. Poftele carnii sunt inselatoare deoarece fagaduiesc fericire dar dau intristare, fagaduiesc libertate, dar dau sclavie, fagaduiesc imunitate fata de rezultatele faptuirii de rele, numai pentru a aduce nimicire. 4:23 si sa va innoiti in duhul mintii voastre, Sa va innoiti. Pacatul este un intrus, un distrugator al curateniei primare a omului. In ciuda veacurilor de degradare, omul tot mai arata oarecare trasatura ale lucrarii originare a lui Dumnezeu, si prin lucrarea Duhului Sfant in nasterea din nou si in sfintire ,,omul vechi” (vers. 22) poate fi creat din nou. Este o fisura adanca in sufletul omului dupa cum e si in familia omeneasca, o fisura care poate fi vindecata numai de influenta si puterea unificatoare a Domnului Isus Hristos. Duhul mintii voastre. Schimbarea nu e o schimbare superficiala de opinie sau o noua conceptie doctrinala, ea afecteaza natura gandului si principiile lui guvernatoare. 4:24 si sa va imbracati in omul cel nou, facut dupa chipul lui Dumnezeu, de o neprihanire si sfintenie pe care o da adevarul. Nou. Gr. kainos, ,,nou [in calitate]. Imbracarea cu natura cea noua sau omul cel nou, nu e ceva pe care noi il putem aduce la indeplinire prin noi insine, si nici nu e doar un om reinnoit. Dumnezeu este puterea activa in creatiunea din nou, dar schimbarea nu e efectuata fara consimtamantul si conlucrarea omului (vezi MB 142). Dupa chipul lui Dumnezeu. [,,Dupa Dumnezeu”, KJV]. Literal, ,,potrivit cu Dumnezeu”. Dumnezeu Insusi este idealul dupa care este modelat omul cel nou (Mat. 5,48) si intrucat ,,omul cel nou” e de fapt o revenire la starea originara a omului, insemneaza refacerea chipului lui Dumnezeu in suflet (Gen. 1,27; Ed. 125; cf. Col. 3,10). Facut. [,,Creat”, KJV]. Vezi la Ef. 2,10; cf. cele de la 2 Cor. 5,17. Neprihanire. [,,dreptate”, KV]. Gr. dikaiosune (vezi la Mat. 5,6). Sfintire. Gr. hosios, ,,evlavie”, ,,sfintire”. Cuvantul apare in in NT numai in Luca 1,75. In ce priveste adjectivul hosios, ,,pios”, ,,sfant”, vezi la Fapte 2,27; 13,34). 4:25 De aceea, lasati-va de minciuna: Fiecare dintre voi sa spuna aproapelui sau adevarul, pentru ca suntem madulare unii altora. Minciuna. Gr. pseudos, ,,falsitate”, ,,neadevar”, ,,minciuna”. Inselaciunea aduce propria sa nimicire a sufletului celui care insala, pagubindu-l pe mincinos mai mult decat pe cel inselat. Cum pot cei care-L urmeaza pe Cel care este adevarul sa faca altceva decat sa fie integrii in toate lucrurile? In viata crestinului nu e loc pentru a trage profit de pe urma altuia intr-o tranzactie de afaceri, pentru denaturarea lucrurilor in istorisirile spuse, pentru transmiterea de impresii false prin insinuari, pentru facerea de promisiuni fara intentia de a le tine pentru transmiterea de vesti si vorbiri de rau. Sa spuna... adevarul. Un citat din Zah. 8,16. Spunerea adevarului e o deprinderea inradacinata in comportamentul crestin. Madulare unii altora. Minciuna tinde sa sfarame unitatea fratiei; inselaciunea ridica pe un membru impotriva altuia (cf. 1 Cor. 12,15). Nu poate fi adevarata unire intre oameni decat pe temeiul unei depline increderi (cf. Zah. 8,16). 4:26 Maniati-va si nu pacatuiti. Sa n-apuna soarele peste mania voastra, Maniati-va. [,,Fiti maniati”, KJV; ,,la manie”, G. Gal.]. Citatul din LXX-a a Ps. 4,4 (vers. 5 – LXX-a). Comentatorii difera cu privire la faptul daca textul ebraic al Ps. 4,4 trebuie sa fie tradus ca in KJV, sau ca in LXX-a cu care pasajul lui Pavel concorda. In textul grec ambele elemente ,,maniati-va” si ,,nu pacatuiti” sunt porunci. S-au facut diferite sugestii pentru a evita porunca maniei, dar nici una nu este satisfacatoare. Solutia cea mai simpla pare sa fie de a privi mania de aici ca o dreapta indignare. Un crestin care nu e trezit pana la punctul de indignare prin rele si nedreptati vadite, poate fi nesimtitor la unele lucruri care ar trebui sa-l priveasca pe el. Indignarea dreapta are o functie cat se poate de importanta in stimularea oamenilor la lupta impotriva pacatului. Isus nu S-a maniat de nici un afront personal, ci de invinuiri ipocrite la adresa lui Dumnezeu si de nedreptati facute altora (vezi Marcu 3,5). Mania indreptatita este indrumata impotriva faptului rau, fara animozitate fata de facatorul raului. A fi in stare de a deosebi cele doua este o realizare crestina majora. Nu pacatuiti. Aceasta este o porunca, asa cum arata clar textul grec. Se da o avertizare ca nu cumva mania indreptatita sa duca la resentimente personale si la duh de razbunare si pierderea stapanirii de sine. Bine a zis cineva: ,,Facem bine ca ne maniem la anumite timpuri, dar noi am cam gresit timpurile”. Sa n-apuna soarele. Aici e prevazuta o aparare impotriva abuzului de manie indreptatita. In timp ce ar trebui ca totdeauna sa ramana o indignare impotriva pacatului, resentimente cultivate sunt nimicitoare de suflet. O cinstita examinare a calitatii maniei cuiva este daca acel cineva se poate ruga pentru persoana gresita. Mania. Sau ,,iritatia”, ,,exasperarea”, simtamantul rau al resentimentului personal in care se poate transforma usor chiar si mania indreptatita. 4:27 si sa nu dati prilej diavolului. Prilej. [,,Loc”, KJV]. Adica, loc sau ocazie. Comparati Rom. 12,19. Diavolului. Gr. diabolos, ,,parator”, ,,acuzator” (vezi la Mat. 4,1). Pavel foloseste pe diabolos numai in epistolele sale tarzii (cf. 1 Tim. 3,6.7.11; 2 Tim. 2,26; 3,3; Tit 2,3), in timp ce in epistolele sale mai timpurii cuvantul obisnuit este satanos, ,,Satana” (Rom. 16,20; 1 Cor. 5,5; 1 Tes. 2,18; 2 Tes. 2,9; dar cf. 1 Tim. 1,20; 5,15). Mania la care se face referire in vers. 26 da prilej diavolului sa ridice pe membrii trupului lui Hristos unul impotriva altuia – de unde sfatul de a nu da diavolului prilej de a lucra. 4:28 Cine fura, sa nu mai fure; ci mai degraba sa lucreze cu mainile lui la ceva bun, ca sa aiba ce sa dea celui lipsit. Sa nu mai fure. Pavel vorbeste acelora care in multe cazuri iesisera din paganism. Sunt multe cai in afara de luarea directa a avutului altuia in care am putea fi vinovati de acest pacat, ca de pilda necinstea in afaceri. Deci porunca lui Pavel se poate aplica celor care se declara crestini. Hotia poate lua multe infatisari perfide, dar in orice caz ea e o calcare a poruncii fundamentale a iubirii fata de semen. Sa lucreze. Se poate discuta daca furtul era o cauza sau un rezultat al nelucrarii, dar cu siguranta munca este remediul. Pavel nu numai interzice un rau. Daca e adevarat ca ,,natura nu are placere de goluri”, e tot atat de adevarat ca deprinderile parasite trebuie sa fie inlocuite de altele (cf. Mat. 12,43-45). Nelucrarea si hotia tind sa mearga impreuna, dupa cum merg munca si cinstea. Cu mainile lui. Pavel insusi a dat un exemplu de lucru cu mainile sale (Fapte 20,34) urmand pe Invatatorul sau, care lucrase cu propriile Sale maini. Munca cinstita este esentiala pentru fericirea oamenilor fie ca e munca intelectuala sau fizica, si nici un crestin nu are dreptul sa fie intretinut de altii daca e in stare sa se intretina singur. Exista o valoare terapeutica in munca grea; instructiunea lui Pavel e psihologic temeinica si spiritual adevarata (vezi Rom. 12,11). Ca sa aiba ce sa dea. Exista motiv in plus pentru acest indemn de a lucra. Sunt multi care nu se pot intretine din cauza varstei sau incapacitatii. Aceasta da prilej pentru o demonstrare a unirii care este tema epistolei. E un privilegiu crestin de a da celor care sunt in lipsa, acelora care ar pieri fara de acest ajutor. Facerea de bani numai de dragul lor nu e o activitate crestina; rasplatirile muncii cinstite trebuie sa fie primite si date in spiritul ispravniciei crestine. Credinciosul lucreaza pentru a fi in stare sa ajute pe altii, iar dupa ce si-a facut datoria fata de ceilalti se va ingriji pe sine. In felul acesta, se afla in contrast hotarat fata de hot. 4:29 Nici un cuvant stricat sa nu va iasa din gura; ci unul bun, pentru zidire, dupa cum e nevoie, ca sa dea har celor ce-l aud. Stricat. Gr. sapros, ,,putred”, ,,stricat”, ,,rau”. In Mat. 7,17 sapros descrie un pom stricat, si in Mat. 13,48 peste ce nu poate fi consumat care era aruncat. Vorbirea stricata este semnul unei inimii stricate, ,,caci din prisosul inimii vorbeste gura” (Mat. 12,34). Vulgaritatea si gesturile obscene, chiar si conversatia frivola si fara rost, nu au loc in viata crestinului; intr-adevar ele sunt marca unui duh nerenascut. Unul bun. Nu este suficient ca crestinul sa se abtina de la vorbire indecenta. Cuvintele lui trebuie sa indeplineasca un scop folositor. Isus a avertizat contra intrebuintarii cuvintelor nefolositoare (Mat. 12,26), cuvinte care nu indeplinesc un scop ziditor. Pentru zidire. Literal pentru ,,zidirea nevoii”. Comparati traducerea ,,zidire, dupa ocazie” (RSV). In timp ce vorbirea nu trebuie sa aiba totdeauna un caracter sobru sau chiar serios, ea ar trebui totdeauna sa zideasca sau sa edifice facand pe oameni mai buni decat fusesera inainte de a fi auzit cuvintele spuse. Dupa cum in vers. 28 lucrarea crestinului trebuie sa fie pentru folosul altora, tot asa aici cuvintele lui trebuie sa fie pentru binele semenilor sai. Nu numai vorbirea indecenta dar si cea egoista, rautacioasa, criticoasa, sau sugestiva, strica. Aici din nou apostolul pare sa aiba in spatele gandului sau tema centrala a epistolei – unirea. Ceea ce nu zideste, darama si deci trebuie sa fie evitat. Comparati 1 Tes. 5,11-14. Har. Gr. charis, aici probabil insemnand ,,folos” (cf. cele de la Rom. 3,24). 4:30 Sa nu intristati pe Duhul Sfant al lui Dumnezeu, prin care ati fost pecetluiti pentru ziua rascumpararii. Intristati. Gr. lepeo, ,,a pricinui durere”, ,,a intrista”, a mahni”. Expresia greaca poate fi tradusa, ,,incetati de a mahni”. Personalitatea Duhului Sfant este aici clar implicata. In ce priveste felul in care Duhul Sfant poate fi mahnit vezi la Mat. 12,31. Pecetluiti. Dupa cum in cap. 1,12.13 se spune despre credinciosi ca era pecetluiti ,,in Hristos” tot asa aici se spune despre ei ca sunt pecetluiti in ,,Duhul Sfant” (vezi la Ef. 1,13; cf. 2 Cor. 1,22). Pentru semnificatia sigiliului vezi la Apoc. 7,2. Primirea Duhului Sfant la convertire este autentificarea din partea lui Dumnezeu ca cel credincios este acceptat, ca aprobarea Cerului odihneste asupra alegerii si experientei sale. Pentru. [,,Spre”, KJV]. Mai degraba, ,,in vederea”. Se nadajduieste ca cel credincios va starui si ca va fi proslavit. Lucrul acesta se poate intampla numai ,,daca pastram pana la sfarsit increderea nezguduita cu care ne laudam” (Evrei 3,6). Actul sigilarii ne garanteaza pentru totdeauna mantuirea, deoarece este cu putinta de a pacatui impotriva Duhului Sfant si in felul acesta a pierde dreptul la rascumparare (vezi la Mat. 12,31; cf. Evrei 6,4-6). Pacatul pentru care nu e iertare vine ca o culminare la o serie de intristari a Duhului. E deci lucru important de a ne feri chiar si de un singur act de intristare. Rascumpararii. Vezi la cap. 1,14. 4:31 Orice amaraciune, orice iutime, orice manie, orice strigare, orice clevetire si orice fel de rautate sa piara din mijlocul vostru. Amaraciune. Gr. pikria, ,,amaraciune” (metaforic) a temperamentului, a caracterului, si a dispozitiei. O persoana plina de amaraciune este intr-o stare de continuu antagonism cu semenii sai, in felul acesta, fiind lipsita de unire cu ei (cf. Fapte 8,23; Rom. 3,14). In ce priveste o lista de rele asemanatoare cu acelea pomenite aici vezi Col. 3,8). Orice iutime, orice manie. [,,Suparare si manie”, G. Gal.]. gr. thumos kai orge. Thumos denota o stare de manie si furie de moment; orge, o conditie permanenta de resentiment si vrajmasie (cf. la Rom. 2,8). Strigare. [,,Izbucnire”, G. Gal.]. gr. krauge, ,,un strigat”, ,,cearta zgomotoasa”. Cearta dintre farisei si saduchei cu privire la doctrina invierii era o krauge (fapte 23,9). Clevetire. Gr. blasphemia, ,,blasfemie”, ,,vorbire de rau”, ,,injurie”. Strigarea curand devine vorbire de rau intr-un efort de a ruina reputatia altora. Toate relele mentionate in pasajul acesta tind sa tulbure unitatea trupului credinciosilor, ridicand bariere intre cei care ar trebui sa fie atrasi laolalta in virtutea cetateniei lor comune in cer. Rautate. Gr. kakia, (vezi la Rom. 1,29). Unii vad o ordine naturala in lista de rele a lui Pavel: amaraciunea, curand devine o manie pasionanta si exploziva, mania se transforma in strigare, strigarea duce la cearta necuvenita, cearta este totdeauna insotita de injurie sau calomnie, si toate acestea pornesc dintr-o rautate satanica salasluita in inimile oamenilor. Toate acestea trebuie sa fie indepartate; ele toate sunt lucrurile firii pamantesti (Ga. 5,19-21). 4:32 Dimpotriva, fiti buni unii cu altii, milosi, si iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi in Hristos. Buni. Gr. cherestoi, ,,delicati”, ,,amabili”. Simpla bunatate sau amabilitate (chrestotes) este una dintre cele mai profunde recomandari ale crestinului si este un rod al Duhului (Gal. 5,22). Ea este opusul rautatii din Ef. 4,31. Printr-o alchimie spirituala, convertirea schimba rautatea in bunatate. Milosi. Gr. eusplagchnos, ,,compatimitori”, ,,milosi”. Cuvantul este tradus ,,milosi” in 1 Petru 3,8. Compara expresia ,,o inima plina de indurare” (Col. 3,12), care implica o grija duioasa fata de slabiciunile si nevoile altora. O nepasare nesimtitoare fata de suferinta e cu totul incompatibila cu spiritul crestin (cf. Luca 4,36; Fil. 2,4; 1 Petru 3,8). Iertatori. Bunatatea si mila nu sunt de folos decat daca li se da expresie intr-un mod iertator de a fi. Bunatatea daca nu e dispusa sa faca pasul iertarii, poate fi doar un fel de curtoazie si politete. Spiritul iertator e mai mult decat un ideal sau chiar o virtute; el este o anumita atitudine a inimi si a sufletului. Domnul Isus este unicul model pe care ar trebui sa-l urmam (Mat. 6,12; Luca 6,36). Iertarea pentru oameni a fost procurata la un pret infinit, in timp ce pe oameni nu-i costa nimic, cu exceptia sacrificarii unei oarecare masuri de mandrie, pentru a ierta pe altii. Iertarea noastra trebuie sa fie masurata prin iertarea divina (cf. Mat. 18,32.33), un fapt care devine cu atat mai uimitor cu cat e mai mult luat in consideratie. Voi. Importante dovezi textuale pot fi citate (cf. p. 10) pentru redarea ,,noi”. In Hristos. [,,Pentru Hristos”, KJV]. Literal, ,,in Hristos”, expresia cheie din epistola (vezi la cap. 1,1). Nu e temei pentru traducerea ,,pentru Hristos”. O astfel de redare da sprijin conceptiei ca Tatal trebuia sa fie convins de Hristos sa renunte la intentiile Sale aspre fata de pacatos inainte ca iertarea sa poata fi exercitata (vezi 2 Cor. 5,19; vezi la Rom. 5,10). COMENTARII ELLEN G. WHITE 1 9T 276 1-3 ML 39; RC 65 1-6 5T 239, 292 3 ML 276; 9T 197 3-5 GC 379 5 9T 196 7 COL 149; ML 37 7-8 COL 327 8 DA 786; EW 190 8-16 8T 176 11, 12 MM 249; 8T 170 11-13 DA 362; ML 38; TM 29; 3T 446, 5T 237; 6T 48, 243, 291 11-15 TM 52 12, 13 GC VIII; TM 406 13 AA 49, 284; AH 213, 298; CH 594; CSW 30, 106; CT 491; Ev. 337; FE 167, 199; GC 470; GW 283; ML 101; MM 32; MYP 16, 45; SC 67; 2T 237; 3T 446, 559; 4T 359, 367, 556; 5T 105, 252, 264, 265, 267, 309, 484, 577, 597; 7T 24; 9T 48; 153, 184 13, 14 AA 470 14 Ev. 362; GW 289; 1 T 418; 3T 427; 4T 74; 5T 80, 273 15 COLL 67, 97; SC 75, 81; TM 288; 1T 353; 3T 46; 4T 367; 5T 393, 500; 9T 160 16 TM 27; 7T 131, 174 17, 18 AA 470 17-19 5T 171 18 DA 764; 2T 138; 4T 147 19 1T 189 22-24 4T 92; 5T 172 23 FE 182 24 CS 28; FE 27; MH 163; 2T 484 25 Ed. 186 26 TM 101 28 CS 122; EW 58, 95; 1T 206 29 AH 435; COL 336, 337; GW 122; MB 69Y; ML 114; 2T 302, 316 30 CH 561; GW 98, MYP 387; 1T 124; 2T 263; 3T 73, 265; 4T 410, 491, 493, 626; 5T 120, 310, 365; 8T 56 32 EW 26, MB 114, ML 235 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: