2:10 Caci noi suntem lucrarea Lui, si am fost ziditi in Hristos Isus pentru faptele bune, pe care le-a pregatit Dumnezeu mai dinainte, ca sa umblam in ele.
Lucrarea Lui. Gr. Poiema, ,,care este facut sau realizat”, ,,o lucrare”, ,,o creatie”. Cuvantul ,,poem” intr-o serie de limbi este derivat din grecescul poiema. In acest loc se face referinta la lucrarea de re-creare a omului. Noi suntem facuti de El pentru ,,fapte bune”.
Ziditi in Hristo Isus. De la sine omul nu poate sa produca fapte bune. E necesar pentru el sa fie creat din nou in mod spiritual, in Hristos inainte de a putea produce faptele bune pe care Dumnezeu intentioneaza ca el sa le produca. Printr-o schimbare a vointei, afectiunilor si scopurilor devine posibila datoria de a marturisi prin fapte bune (Mat 5:14-16).
Le-a pregatit Dumnezeu mai dinainte. [,,Le-a randuit Dumnezeu mai dinainte,” KJV] sau, ,,pregatite mai dinainte.” Inainte de creatiune a fost planuit ca cei mantuiti prin har sa aiba fapte bune. Acest lucru a fost scris in codul moral prin care omul urma sa traiasca.
Sa umblam in ele. In ce priveste intelesul Noului Testament a lui ,,umbland” vezi la vers. 2. Umblarea descrisa aici este in contrast cu aceea descrisa in vers. 2. Umblarea in fapte bune ar trebui sa fie o practica obisnuita, nu ca ceva cerut, ci ca o exprimare naturala a vietii noi care a fost creata inauntrul credinciosului. Daca cineva nu umbla in fapte bune, se poate pe buna dreptate pune intrebarea daca a primit harul. Arhitectul universului este si Arhitectul sufletelor lucrand potrivit unui scop vesnic (cap. 1:4). Dumnezeu a procurat nu numai prilejul de a face fapte bune ci si mijloacele de a le savarsi (Ioan 15:16; 2Tim 2:21).