English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Efeseni

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Efeseni, 2


2:1 Voi erati morti in greselile si in pacatele voastre,

[,,Inviati,” KJV]. Acest cuvant e adaugat [in KJV]. Textul grec nu introduce verbul decat in vers. 5. Dar constructia e dificil de urmarit decat numai daca verbul e introdus mai inainte. In ce priveste o tratare a lui ,,inviati,” vezi la vers. 5.

Morti. Omul sufera de ceva mai mult decat de o neadaptare sociala sau de complexe suparatoare – el este intr-o stare de moarte spirituala. Starea celui nerenascut are o stransa asemanare cu moartea fizica. In cea din urma lipseste principiul viu care este esential cresterii si energiei, si aceasta este exact starea celui mort spiritual (Efes 5:14; Ioan 6:53; 1Ioan 3:14; 5:12; Apoc 3:1).

Greselile si … pacatele. [,,Greseli si pacate,” KJV]. Literal, ,,greselile si pacatele.” Forta articolelor devine clara cand propozitia urmatoare e adaugata fara punctuatie, ,,in care…” cei doi termeni sunt probabil folositi cumulativ pentru a sublinia diferitele aspecte ale pacatului.



2:2 in care traiati odinioara, dupa mersul lumii acesteia, dupa domnul puterii vazduhului, a duhului care lucreaza acum in fiii neascultarii.

Traiati. [,,Umblati,” KJV]. Gr. peripateo, literal ,,a merge imprejur,” metaforic, ,,a trai,” ,,a-si trece viata,” etc. In majoritatea cazurilor Noului Testament (folosite mai ales de Pavel si de Ioan) cuvantul acesta are intelesul metaforic de ,,purtare in viata.” Comparati folosirea cuvantului ebraic halak (vezi la Gen 5:22). Pentru intelesul lui ,,a trai” in aceasta epistola comparati Efes 2:10; 4:1;

5:3.15. In contrast cu umblarea celor nerenascuti ,,in greseli si pacate”se gaseste ,,a umbla” al celui renascut in ,,fapte bune” (cap. 2:10).

Odinioara. [,,In trecut,” KJV]. Adica, inainte de convertire.

Mersul. Gr. aion , literal ,,varsta” vezi Mat 4,8. Dar aion exprima nu numai ,,timp”; el poate sa denote si felul de vietuire specific varstei – despartire si separarea de Dumnezeu.

Lumii. Gr. kosmos (vezi la Mat 4:8). Kosmos e uneori folosit ca un sinonim al lui aion (comparati 1Cor 3:19 cu 1Cor 2:6) si totusi ramane distinctia ca aion este o perioada de timp cu tot ce ii este caracteristic, iar kosmos este lumea din acea perioada.

Domnul. [,,Principele,” KJV]. Adica, diavolul. Isus il numeste ,,stapanitorul lumii acesteia” [,,principele acestei lumi,” KJV] (Ioan 12:23). Rationalismul zice ca Satana e numai o figura mitologica. Diavolul este foarte bucuros ca oamenii sa creada ca el nu exista. Scripturile il prezinta clar ca o fiinta reala (vezi la Mat 4:3).

Vazduhului. [,,Aerului,” KJV]. Probabil insemnand cerul atmosferic. Expresia poate sa scoata in evidenta faptul ca fiintele demonice sunt invizibile si locuiesc in cerul din jurul nostru.

Fiii neascultarii. Adica, fiii neascultarii, sau oameni neascultatori. Categoria aceasta este nascuta din neascultare, e neascultatoare, chiar din fire, si e supusa condamnarii (cap. 5:6). Omul natural este esential antagonist fata de Dumnezeu si intr-o stare de rebeliune (Psa 68:6; Isa 1:1.2; 63:10).



2:3 Intre ei eram si noi toti odinioara, cand traiam in poftele firii noastre pamantesti, cand faceam voile firii pamantesti si ale gandurilor noastre, si eram din fire copii ai maniei, ca si ceilalti.

Si noi toti. Dupa ce s-a adresat neamurilor in vers. 1, 2. Pavel compara acum situatia lor cu aceea a iudeilor si arata ca si el si conationalii sai facusera parte din categoria ,,copiilor neascultarii” (vezi Rom 2:1; cf. cap. 3:20). Caderea in pacat a coborat pe toti oamenii la acelasi nivel (Rom 3:9.23; Gal 3:23).

Cant traiam. [,,Aveam conversatia,” KJV]. Gr. anastrepho, literal, ,,a se intoarce intr-o parte si alta,” de unde si ,,a se purta.” In engleza veche ,,a avea conversatie” avea intelesul acesta. Anastrepho nu se refera la vorbire, cu exceptia faptului ca vorbirea este unul din aspectele purtarii cuiva.

Poftele firii voastre pamantesti. [,,Poftele canii voastre,” KJV. Impulsurile naturii inferioare (vezi la Rom 7:5; 8:47).

Faceam voile. [,,Implineam dorintele,” KJV]. Adica implinind dorintele carnii si ale mintii nerenascute. Pacatul se gaseste activ infipt in natura omeneasca, pacatele animalice, mai josnice ca si inchipuirile necontrolate ale mintii.

Copii ai maniei. Adica, copii vrednici de manie, sau oameni meritand mania. In ce priveste o definitie a maniei lui Dumnezeu vezi la Rom 1:18. In ce priveste felul in care pacatul lui Adam a avut ca rezultat ca urmasii lui au devenit ,,copii ai maniei” vezi Rom 5:12. comparati expresia ,,vase ale maniei” (vezi Rom 9:22).



2:4 Dar Dumnezeu, care este bogat in indurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit,

Dar Dumnezeu. Dumnezeu nu este numai indurator; El este bogat in indurare pentru toti cei ce-L cheama (vezi Rom 10:12), nu pentru ca sunt vrednici de ea, ci pentru ca este buna placere a lui Dumnezeu sa acorde indurare (Titus 3:5; 1Pet 1:3).

Dragostea cea mare. Iubirea lui Dumnezeu e ceva mai mult decat compasiune; ea conduce la actiune binefacatoare si este neschimbatoare. Dumnezeu ne-a iubit ,,pe cand era noi inca pacatosi” (vezi la Rom 5:8), si nu va inceta niciodata de a ne iubi. Tocmai iubirea aceasta a fost ceea ce a determinat lucrarea Lui de mantuire (Ioan 3:16). Iubirea, este un prim atribut al caracterului Sau (1Ioan 4:8) gasindu-si cea mai inalta expresie in persoana lui Hristos. El Se indura de noi din cauza ca suntem pacatosi, si ne iubeste pentru ca suntem fapturile Sale. Marea Lui lucrare pentru om a fost un act de afectiune, de iubire. In ce priveste o tratare a cuvantului tradus aici ,,iubire” [,,dragoste”] (agape) vezi la Mat 5:43; 1Cor 13:1.



2:5 macar ca eram morti in greselile noastre, ne-a adus la viata impreuna cu Hristos (prin har sunteti mantuiti).

Morti in greselile noastre. [,,Morti in pacate,” KJV; ,,Morti prin greselile noastre,” G. Galaction]. Expresia aceasta poate fi legata cu ,,ne-a iubit,” in felul acesta atragand atentia la marea iubire a lui Dumnezeu pentru noi ,,pe cand eram inca pacatosi” (vezi la Rom 5:3).

Ne-a adus la viata. [,,Ne-a inviat,” KJV]. Gr. suzoopoieo, ,, a invia impreuna,” (vezi la vers. 1). Cuvantul acesta este folosit in Noul Testament numai aici si in Cols 2:13. El si forma lui mai simpla zoopoieo, ,,a face viu,” sunt folosite de 14 ori in Noul Testament, si se refera la o schimbare de la moarte la viata, o viata noua. Dupa cum Hristos a fost adus la viata din mormant, tot asa omul este adus la viata din moartea spirituala. E scopul lui Dumnezeu de a aduce pe om intr-o noua sfera, o noua legatura in care este guvernat de principii noi.

Impreuna cu Hristos. Suntem crucificati cu El, murim cu El, inviem cu El, devenim ca El, suntem impreuna mostenitori cu El, suferim cu El, participam cu El la slava Lui (vezi Rom 6:3-8; 8:17; Gal 2:20). Mantuirea este realizata nu prin instruire sau convingere morala, ci prin accesul, prin credinta, la viata datatoare de energie care se revarsa de la Hristos.

Prin har sunteti mantuiti. Vezi la vers. 8. Apostolul e plin de subiectul mantuirii prin har si in felul acesta introduce acest gand parentetic asa incat sa scoata in evidenta actul minunat al lui Dumnezeu. Forma verbului arata un act trecut avand ca rezultat o stare prezenta. Sunt trei aspecte ale mantuirii – trecut, prezent si viitor (vezi la Rom 8:24).



2:6 El ne-a inviat impreuna, si ne-a pus sa sedem impreuna in locurile ceresti, in Hristos Isus,

Ne-a inviat. Comparati Rom 6:5; Filp 3:10. Suntem inviati de puterea datatoare de viata a harului lui Dumnezeu pentru a trai o viata noua in Hristos Isus.

Sedem impreuna. Hristos este intronat in cer la dreapta lui Dumnezeu (Efes 1:20; Cols 3:1) si noi, acceptandu-L pe El ca marele nostru reprezentant, suntem acolo in sens spiritual, participand la domnia Lui.

Locurile ceresti. Vezi la cap. 1:3. Aceia care vad pe Hristos sezand la dreapta lui Dumnezeu pot trai in atmosfera cerului in timp ce sunt aici pe pamant. Credinciosii apartin lumii ceresti, iar prin aceasta este garantata intrarea tuturor acelora care ar accepta mantuirea. Astfel, viata spirituala pe pamant devine o pregustare, o anticipare, a vietii ceresti. Hristos este cu noi prin Duhul Sau Sfant (Mat 28:20) si El ne socoteste deja locuind cu El.

In Hristos Isus. Aceasta este expresia cheie a pasajului, si sta in puternic contrast cu expresia ,,morti in pacat” (vezi la vers. 5).



2:7 ca sa arate in veacurile viitoare nemarginita bogatie a harului Sau, in bunatatea Lui fata de noi in Hristos Isus.

Veacurile viitoare. Sau, ,,eonii care vin,” veacuri ale vesniciei. Pavel concepe eternitatea ca o succesiune fara de sfarsit a unor perioade de timp, nu ca o lipsa a timpului.

Ca sa arate. Sau, ,,sa desfasoare.” Versetul acesta exprima unul din scopurile binefacatoare ale lucrarii harului.

Bogatia harului. Nici o viata sau o intreaga era nu e indestulatoare pentru a revela toate bogatiile harului lui Dumnezeu, vesnicia e necesara. In decursul veacurilor nesfarsite existenta ostilor rascumparate va desfasura ,,bogatiile peste masura de mari ale harului Sau” (cf. cele de la 1:6).

Bunatatea. Hristos era calea speciala prin care Dumnezeu a demonstrat bunatatea Lui fata de oameni. ,,Dumnezeu era in Hristos, impacand lumea cu Sine” (2Cor 5:19).



2:8 Caci prin har ati fost mantuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu.

Prin har, ... prin credinta. Har din partea lui Dumnezeu si credinta din partea omului. Credinta accepta darul lui Dumnezeu. Noi suntem mantuiti prin actul incredintarii noastre Lui, si nu credinta este mijlocul mantuirii noastre, ci doar calea (vezi Rom 4:3). In ce priveste o definitia a ,,harului” vezi la Rom 3:24. In ce priveste o discutare a ,,credintei” in legatura cu mantuirea vezi la Rom 4:3.

Nu vine de la noi. Adica, mantuirea nu este efectuata prin efort omenesc. Darul lui Dumnezeu. Mantuirea este un dar fara plata, fara bani sau pret (vezi Isa 55:1; Ioan 4:14; 2Cor 9:15; 1Ioan 5:11).



2:9 Nu prin fapte, ca sa nu se laude nimeni.

Nu prin fapte. Vezi Gal 2:16; cf. cu Rom 4:4; 2Cor 9:15; 1Ioan 5:11).

Laude. Nimeni nu va fi vreodata in stare sa se laude: ,,Am castigat prin fapte mantuirea.” Un scop al planului mantuirii este de a arata in veacurile vesniciei bogatiile harului lui Dumnezeu (cap. 1:7). Astfel nu urmeaza sa fie loc pentru nici o lauda din partea omului.



2:10 Caci noi suntem lucrarea Lui, si am fost ziditi in Hristos Isus pentru faptele bune, pe care le-a pregatit Dumnezeu mai dinainte, ca sa umblam in ele.

Lucrarea Lui. Gr. Poiema, ,,care este facut sau realizat”, ,,o lucrare”, ,,o creatie”. Cuvantul ,,poem” intr-o serie de limbi este derivat din grecescul poiema. In acest loc se face referinta la lucrarea de re-creare a omului. Noi suntem facuti de El pentru ,,fapte bune”.

Ziditi in Hristo Isus. De la sine omul nu poate sa produca fapte bune. E necesar pentru el sa fie creat din nou in mod spiritual, in Hristos inainte de a putea produce faptele bune pe care Dumnezeu intentioneaza ca el sa le produca. Printr-o schimbare a vointei, afectiunilor si scopurilor devine posibila datoria de a marturisi prin fapte bune (Mat 5:14-16).

Le-a pregatit Dumnezeu mai dinainte. [,,Le-a randuit Dumnezeu mai dinainte,” KJV] sau, ,,pregatite mai dinainte.” Inainte de creatiune a fost planuit ca cei mantuiti prin har sa aiba fapte bune. Acest lucru a fost scris in codul moral prin care omul urma sa traiasca.

Sa umblam in ele. In ce priveste intelesul Noului Testament a lui ,,umbland” vezi la vers. 2. Umblarea descrisa aici este in contrast cu aceea descrisa in vers. 2. Umblarea in fapte bune ar trebui sa fie o practica obisnuita, nu ca ceva cerut, ci ca o exprimare naturala a vietii noi care a fost creata inauntrul credinciosului. Daca cineva nu umbla in fapte bune, se poate pe buna dreptate pune intrebarea daca a primit harul. Arhitectul universului este si Arhitectul sufletelor lucrand potrivit unui scop vesnic (cap. 1:4). Dumnezeu a procurat nu numai prilejul de a face fapte bune ci si mijloacele de a le savarsi (Ioan 15:16; 2Tim 2:21).



2:11 De aceea voi, care altadata erati Neamuri din nastere, numiti netaiati imprejur de catre aceia care se cheama taiati imprejur, si care sunt taiati imprejur in trup de mana omului:

De aceea ... aduceti-va aminte. E bine ca fiecare crestin sa-si aduca aminte de starea lui de mai inainte. Era o surpriza pentru iudei si pentru neamuri sa descopere ca si unii si altii intrasera la fel in noua legatura de legamant cu Mesia prin aceleasi mijloace, desi iudeii aveau avantajul de a fi primit cei dintai cuvintele lui Dumnezeu (Rom 3:1.2).

Neamuri din nastere. [,,Neamuri in carne,” KJV]. O referire la starea lor de netaiere imprejur. Netaiati imprejur... taiati imprejur. [,,Necircumciziune ... circumciziune,” KJV]. Termeni distinctivi deosebind neamurile si iudeii (vezi la Rom 3:25.29; Gal 5:6).



2:12 aduceti-va aminte ca in vremea aceea erati fara Hristos, fara drept de cetatenie in Israel, straini de legamintele fagaduintei, fara nadejde si fara Dumnezeu in lume.

Fara Hristos. Sau, ,,aparte de Hristos, separati de El”. Aceasta nu e o condamnare a neamurilor, ci pur si simplu o asertiune a faptului ca fiind fara legatura cu Mesia, erau fara izvor de putere regeneratoare. ,,Fara Hristos” este opusul tragic al expresiei: ,,in Hristos”, atat de repetata de Pavel (vezi la cap. 1:1).

Fara drept de cetatenie. [,,Fiind straini,” KJV; ,,Osebiti,” G. Galaction]. Literal, ,,fiind instrainati,” (cf. Efes 2:19; Cols 1:21).

Straini. Dumnezeu a facut legamintele Sale cu Avraam si cu descendentii lui (Gen 12:3; 22:18). Ei trebuiau sa faca sa faca privilegiile legamantului sa fie la indemana neamurilor si sa le invite sa participe la ascultarea si inchinarea fata de adevaratul Dumnezeu (vezi vol. IV, p. 28-30). Ei nu au adus la indeplinire planul lui Dumnezeu si neamurile au ramas ,,fara drept de cetatenie” si ,,straini.” Inainte de venirea lui Hristos, cunostinta ,,legamintelor fagaduintei” era in felul acesta limitata aproape cu totul la iudei.

Fara nadejde. Neamurile erau fara nadejde fata de Mesia, de unde, fara nadejde fata de binecuvantarile care se revarsa de la El. In catacombele de la Roma cuvantul ,,nadejde” se gaseste in mod obisnuit in inscriptiile crestine, dar nu e niciodata gasit in inscriptiile de pe mormintele pagane.

Fara Dumnezeu. Gr. atheoi, de la care a derivat cuvantul nostru ,,ateu.” Totusi cuvantul grec in contextul prezent nu insemneaza mai mult decat ,,necunoscand pe Dumnezeu.” Aceasta duce in final la mizerie si lipsa. Neamurile nu erau ateiste in sensul de a fi lipsite de dumnezei, deoarece ei aveau multi dumnezei. Ei erau fara de cunoasterea adevaratului Dumnezeu, ale Carui atribute sunt sfintenie, iubire, dreptate si indurare.



2:13 Dar acum, in Hristos Isus, voi, care odinioara erati departati, ati fost apropiati prin sangele lui Hristos.

Dar acum. Un alt contrast izbitor prin care Pavel subliniaza ceva (cf. vers. 4).

Departati ... apropiati. Odata cu chemarea bisericii crestine (vezi Vol. IV, p. 35) Evanghelia a fost predicata neamurilor (vezi la Rom 11:12). Multi dintre ei au raspuns si in felul acesta au fost ,,apropiati.”

Prin sangele. Suntem impacati prin sangele Lui (Rom 5:10; 2Cor 5:19), rascumparati prin sangele Lui (Cols 1:14), indreptatiti prin sangele Lui (Rom 5:9) si curatiti prin sangele Lui (1Ioan 1:7). Sangele lui Hristos este indreptatirea bunului nume al lui Dumnezeu si dovada iubirii Lui. Se spune ca Toplady, autorul acelui frumos imn ”Stanca a mantuirii”, a fost convertit auzind o predica asupra pasajului din Efes 2:13 tinuta de un muncitor intr-o sura. In ce priveste legatura sangelui lui Isus cu mantuirea vezi la Rom 3:25.



2:14 Caci El este pacea noastra, care din doi a facut unul, si a surpat zidul de la mijloc care-i despartea,

El este pacea noastra. ,,El” este accentuat in textul grec. Hristos nu este numai pacificatorul, El insusi este pacea, legatura de unire si armonie. In El trebuie sa fie desfiintate toate despartirile omenirii. In Vechiul Testament ideea pacii a fost adesea legata de aceea de Mesia (Isa 9:6; cf. Mica 5:5). Fiind pacea lor inaintea lui Dumnezeu, Hristos a adus pacea intre iudei si neamuri.

Din doi a facut unul. [,,A facut pe cei doi unul,” KJV]. Acum nu mai e nici iudeu, nici grec, nici rob, nici slobod (Gal 3:28).

Zidul de la mijloc, care despartea. [,,Zidul despartitor de la mijloc,” KJV]. Literal, zidul despartitor al gardului,” insemnand ,,zidul despartitor care este gardul.” Ilustratia se poate sa fi fost luata de la bariera din Templu care despartea curtea neamurilor de curtea iudeilor (vezi Vol. V, p.

67). Dincolo de acest zid nimeni dintre neamuri nu indraznea sa treaca. Vezi ilustratia din fata pag. 449.



2:15 si, in trupul Lui, a inlaturat vrajmasia dintre ei, Legea poruncilor, in oranduirile ei, ca sa faca pe cei doi sa fie in El insusi un singur om nou, facand astfel pace;

In trupul Lui. Adica in sacrificiul trupului Lui de pe cruce.

Inlaturat. [,,A desfiintat,” KJV]. Gr. katargeo, ,,a inlatura,” ,,a face nul si neavenit.” Verbul este folosit cu privire la smochinul neroditor care ,,cuprindea pamantul degeaba” (katargeo) (Luc 13:7), cum si cu privire al necredinta care ,,nimiceste” [,,face fara efect”] credinciosia [,,credinta”] lui Dumnezeu (vezi la Rom 3:3).

Vrajmasia. Cuvantul acesta poate fi considerat ca fiind in opozitie fie cu zidul de la mijloc” fie cu ,,legea poruncilor.” Textul grec pare sa favorizeze prima varianta, desi cea de-a doua nu e imposibila, si ar putea fi favorizata de context. Cele doua idei nu sunt lipsite de legatura. Hristos a inlaturat vrajmasia prin actul desfiintarii ,,Legii poruncilor, in oranduirile ei.”

Legea poruncilor. Aceasta este in general considerata ca referindu-se la legea ceremoniala. Este adevarat ca legea ceremoniala s-a sfarsit la cruce, dar ar trebui sa se retina ca sistemul ceremonial asa cum il daduse Dumnezeu nu crease vrajmasia pe care o descria aici Pavel. Temeiul vrajmasiei era interpretarea pe care iudeii o dadeau, adaugirile pe care le facusera ei la ea, si atitudinile exclusiviste si ostile pe care ei le adoptasera in consecinta. Randuielile adaugate, impreuna cu interpretarile implicite, serveau fie ca sa modifice forta si functiunea poruncilor originare sau sa le anuleze in mare masura. Orice persoana dintre neamuri care dorea sa se ataseze la ,,cetatenia lui Israel” (vers. 12) era confruntata cu un sistem complicat de principii legale. E usor de a vedea cum sistemul i-ar prezenta o slaba atractie, sau cum Dumnezeul care credea el, era autorul sistemului, nu l-ar atrage. In felul acesta sistemul iudaic statea ca o bariera de netrecut, un zid de despartire, impiedicand neamurile de a accepta religia Dumnezeului adevarat. Iudeilor le era scarba de vecinii lor dintre neamuri si-i detestau, si neamurile, la randul lor, urau si dispretuiau pe vecinii lor iudei.

Dumnezeu incredintase iudeilor ,,cuvintele” divine (Rom 3:2). Ei se gaseau in lume ca reprezentanti oficiali ai religiei adevarate. Pana la intemeierea bisericii crestine nu a mai fost un alt popor la care Dumnezeu putea sa indrume pe cei care cautau mantuirea. Referindu-se la carturarii si fariseii care ,,sed pe scaunul lui Moise,” Isus Insusi sfatuia pe oameni: ,,toate cate va spun ei sa le paziti , paziti-le si faceti-le” (Mat 23:3). Cand iudeii au lepadat pe Hristos, pozitia lor ca reprezentanti oficiali ai adevaratei religii a fost luata de la ei si data bisericii crestine (vezi la Mat 21:43). Dupa crucificare n-a mai fost necesar ca copilul lui Dumnezeu sa se mai supuna ritualului iudaic (vezi la Gal 2:16). La inceput distinctia dintre crestinism si iudaism nu era prea clar inteleasa. Multi convertiti iudei credeau ca crestinismul era un simplu iudaism la care se adaugase credinta in Isus ca Mesia. Ei sustineau ca neamurile trebuie sa fie circumcise si sa se conformeze sistemului legalist iudaic pe langa acceptarea din partea lor a lui Isus Hristos. Conciliului de la Ierusalim s-a intrunit pentru a rezolva aceasta problema(Fapte 15). Conciliul a hotarat contra pretentiilor acestor oameni. Drept urmare, a luat fiinta un puternic partid, care continua sa insiste ca neamurile ar trebui sa accepte iudaismul impreuna cu crestinismul. O grupa de zeloti din partida aceasta a tulburat bisericile din Galatia, o situatie care a dat nastere Epistolei lui Pavel catre Galateni, in care el a expus lamurit ca sistemul iudaismului era invechit de-acum.

Aceeasi tranzitie de la iudaism la crestinism este tema lui Pavel in acest verset. Iudaismul, cu complicatul lui sistem de porunci si decrete, a fost desfiintat. Odata cu acceptarea lui Hristos si indepartarea acestei bariere, neamurile care erau ,,indepartate” au fost ,,apropiate.”

Dar sfarsitul iudaismului nu insemna abrogarea tuturor legilor pe care Dumnezeu le daduse iudeilor. Legea ceremoniala care arata catre Hristos in mod natural a ajuns la momentul cand Hristos a implinit simbolurile ei. Legea civila iudaica deja trecuse odata cu pierderea suveranitatii natiunii. Dar preceptele morale, care sunt o transcriere a caracterului lui Dumnezeu, sunt vesnice ca si Dumnezeu Insusi si nu pot fi abrogate. In toata invatatura lui cu privire la sfarsitul sistemului legal iudaic, Pavel a facut foarte clar faptul ca legea morala n-a fost abrogata (vezi la +Rom 3:31). Cand vorbeste despre desfiintarea circumciziei Pavel a fost atent ca sa adauge: ,,dar pazirea poruncilor lui Dumnezeu [este totul]” (vezi la 1Cor 7:19). Vezi mai departe la Gal 2:16.

[,,Cuprinsa,” KJV]. Cuvantul acesta [in KJV] este adaugat. Propozitia poate fi tradusa ,,legea poruncilor constand din decrete [sau ,,exprimata in decrete”].”

Oranduirile. Gr. dogmata, ,,decrete,” ,,porunci,” ,,edicte.” In Luc 2:1 cuvantul este folosit cu privire la decretul dat de Cezar August ca ,,sa se inscrie toata lumea,” si in Fapte 17:7 despre decretele lui Cezar in general. In fapte 16:4 dogmata descrie decretele Conciliului de la Ierusalim. In versetul de fata dogmata descrie decretele legii iudaice.

Sa faca. Gr. ktizo, ,,a crea,” asa cum cuvantul este tradus in vers. 10.

Cei doi. [,,Din doi,” KJV]. Literal , ,,din cei doi,” adica iudeul si cel dintre neamuri.

Un singur om nou. Aceasta inseamna mai mult decat armonie stabilita intre ei. Cuvantul grec pentru ,,nou” inseamna nou in calitate si nu in timp. Aici este o persoana noua, de o calitate diferita de oricare din cele doua elemente componente ale ei (cf. cap. 4:24).

Facand pace. Cuvintele acestea explica expresia, ,,El este pacea noastra,” din vers. 14.



2:16 si a impacat pe cei doi cu Dumnezeu intr-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrajmasia.

Impacat. Gr. apokatalasso, o forma intensificata a lui katalasso (vezi la Rom 5:10). Intr-un singur trup. Adica, ,,omul nou” din vers. 15 si ,,trupul” din cap. 1:23, ambele referindu-se la biserica, trupul al carui cap este Hristos (cap. 1:22).

Prin cruce. Aceasta este singura data cand crucea este mentionata in aceasta epistola. Se vorbeste despre ea ca mijloc de impacare si ca loc unde vrajmasul a fost nimicit. Crucea este marele nivelator, numitorul comun pentru toti oamenii deoarece Hristos a murit pentru toti, si nu este un alt mijloc de mantuire.

A nimicit vrajmasia. In sensul ca moartea lui Hristos a pus capat ostilitatii (cf. la Cols 1:20). Cearta in familie, cearta de partid, animozitatea nationala, geloziile denominationale, si tensiunile si conflictele personale – toate acestea sunt tamaduite cand fiintele omenesti devin fii si fiice ale lui Dumnezeu, si in felul acesta ,,una in Hristos.”

Prin care. Literal, ,,in care,” sau ,,in El.”



2:17 El a venit astfel sa aduca vestea buna a pacii voua celor ce erati departe, si pace celor ce erau aproape.

A devenit. Aceasta probabil se refera la venirea Lui prin Duhul dupa inaltarea Lui la cer. Prin Duhul, Evanghelia pacii a fost proclamata atat neamurilor cat si iudeilor.

Sa aduca vestea cea buna a pacii. [,,A predicat pacea,” KJV]. Pacea si buna voia intre oameni este totdeauna rezultatul predicarii Evangheliei. Comparati cu expresia ,,El este pacea noastra” (vezi la vers. 14). El este nu numai asigurarea pacii noastre, El este pacea noastra.

Departe si ... aproape. Vezi la vers. 13. E probabil o aluzie la Isa 57:19. Iudeii aveau nevoie de impacare, asa cum aveau nevoie neamurile, deoarece in timp ce ei aveau o cunoastere a lui Dumnezeu, erau despartiti de El prin traditiile si pacatele lor (Isa 59:2; Gal 1:14; 4:9; 1Pet 1:18). Sfasierea perdelei Templului la moartea lui Hristos (Mat 27:55), nu numai ca simboliza ca tipul intalnise Antitipul, si ca in felul acesta sistemul ceremonial ajunsese la sfarsit, dar mai simboliza si ca zidul despartitor dintre iudeu si neamuri fusese daramat (vezi EW 209) comparati Rom :30.



2:18 Caci prin El si unii si altii avem intrare la Tatal, intr-un Duh.

Intrare. [,,Acces,” KJV]. Gr. prosagoge, ,,apropiere,” ,,a face cunostinta” (vezi la Rom 5:2). Isus spunea despre Sine: Eu sunt usa. Daca intra cineva prin Mine, va fi mantuit” (Ioan 10:9).

Adevarata tinta a intregii religii e de a afla intrarea la Dumnezeu. Cele trei persoane ale Divinitatii sunt toate prezente in versetul acesta. El (Hristos), Duhul, Tatal.

Tatal. Cuvantul acesta ar fi deosebit de bogat in inteles pentru cei care erau ,,departe.” Pentru neamuri, obosite de divinitatile lor si cautand pe ,,Dumnezeul necunoscut” (Fapte 17:23), ideea unui Parinte reprezenta un apel puternic.



2:19 Asadar, voi nu mai sunteti nici straini, nici oaspeti ai casei, ci sunteti impreuna cetateni cu sfintii, oameni din casa lui Dumnezeu,

Straini, nici oaspeti ai casei. Comparati vers. 12. Strainii (xenoi) erau persoane straine de cetatenie, dar oaspetii casei (parakoi) erau persoane jumatate straine, rezidenti [,,locuitori vremelnici”] care nu aveau drepturi la cetatenie si mai corespunzator numiti ,,locuitori vremelnici” (vezi Fapte 7:6.29).

Impreuna cetateni. Neamurile care accepta pe Hristos au dreptul la toate privilegiile cetateniei in comunitatea cea noua (cf. vers. 12) a bisericii crestine. Sfintii. Vezi la cap. 1:1. Acestia cuprind acum atat crestinii iudei cat si pe crestinii dintre neamuri, alcatuind ,,trupul” din cap. 1:23; 2:16.

Din casa. Adica, membri ai familiei, rudeniei. Ei au privilegiile protectiei sustinerii si comuniunii (cf. Gal 6:10). Dumnezeu este in acelasi timp si Imparatul cetatenilor cat si Tatal familiei. Ei nu mai sunt locuitori vremelnici sau oaspeti; ei sunt acum locuitori permanenti (Efes 3:15).



2:20 fiind ziditi pe temelia apostolilor si prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos.

Temelia. Limbajul figurat se schimba, intr-un fel caracteristic pentru Pavel, de la persoane din casa la structura insasi. Imaginea difera de aceea din 1Cor 3:11, unde Hristos e prezentat ca temelie.

Apostolilor si proorocilor. Expresia aceasta poate fi privita ca fiind in opozitie cu ,,temelia.” Pasajul acesta ar insemna atunci, ,,temelia, care este apostolii si profetii.” Unii limiteaza termenul ,,profeti” de aici la profetii Noului Testament prin faptul ca ei au pus de fapt temeliile lucrarii lui Mesia. Profetii carora Dumnezeu le descoperise bogatiile harului Sau si apostolii, evanghelisti speciali ai harului Sau, constituie temelia. Alti crestini constituie structura cladirii. Pasajul acesta nu spune ca biserica urma sa fie intemeiata pe un apostol, Petru, ci pe ei toti, avand pe Hristos ca principala Piatra unghiulara.

Piatra din capul unghiului. [,,Principala piatra din capul unghiului,” KJV; ,,Piatra cea din varful unghiului,” G. Galaction]. Expresia aceasta se gaseste numai aici si in 1 Pet 2:6 unde casa e descrisa ca fiind alcatuita din pietre vii. Piatra din capul unghiului e privita ca aceea care sustine un edificiu. Hristos tine laolalta diferitele parti ale casei spirituale, dandu-i chip si unitate. Metafora e scoasa din Psa 118:22 si a fost aplicata de Hristos la Sine Insusi (Mat 21:42).



2:21 In El toata cladirea, bine inchegata, creste ca sa fie un Templu sfant in Domnul.

In El. [,,In care,” KJV]. Adica, in Isus Hristos. Aceasta expresie cheie a epistolei (vezi la cap. 1:1), exprima o experienta mistica dar reala asa cum face expresia ,,in Domnul” de la finele versetului. Cresterea crestina are loc prin faptul ca suntem ,,in El.”

Bine inchegata. Gr. sunarmologeo, sau ,,a lega armonios laolalta.” Cuvantul e tradus ,,bine inchegat” in cap. 4:16, singura lui alta aparitie in Noul Testament. Biserica nu e o gramada de pietre venite la un loc din intamplare; ea are forma si coerenta. Fiecare piatra isi are locul ei anumit. Stabilitatea structurii depinde de o ingrijita planuire.

Creste. Cant membrii noi sunt adaugati bisericii.

Un Templu sfant. Sau ,,un sanctuar sfant.” Dupa cum sanctuarul era indeosebi locul prezentei si a manifestarii lui Dumnezeu, tot asa biserica lui Dumnezeu este templul in care El salasluieste. Tot ce e atins de mana si prezenta lui Dumnezeu este sfintit, asa incat sanctuarul Lui, sau ,,templul sfant,” este oriunde este El.



2:22 Si prin El si voi sunteti ziditi impreuna, ca sa fiti un locas al lui Dumnezeu, prin Duhul.

Si voi. Adica, neamurile. Notati contrastul dintre experienta descrisa aici si experienta lor de mai inainte ,,morti in greseli si pacate” (vers. 1). Ziditi impreuna. Sau, ,,sunteti mereu ziditi impreuna” indicand un proces continuu, cand noi

persoane se adauga bisericii. COMENTARII ELLEN G. WHITE 1 AA 203, 209; Ev 137, 288; FE 332; MH 85, 163; SC 43; TM 440; 4T 354; 6T 66, 280, 426;

7T 243; 8T 31, 196, 203; 9T 137, 143 2 TM 16, 73; 9T 21 4 DA 517; 6T 480; 8T 62; 9T 50 4–66T 300 4–7ML 100; 5T 730 4–8COL 98 4–22TM 387 6 AA 46; CS 163; MM 46; TM 124; 6T 479; 7T 32, 226; 8T 196; 9T 188; WM 169 6, 7 Ed 308 7 DA 26, 249; Ev 628; PK 314 8 Ed 253; GW 161; SC 61; TM 148, 387 9 COL 401; CS 341 10 FE 425 12 SL 82; 4T 568; 7T 238; 9T 33, 256 12, 13 AA 175 13, 14 COL 386; PK 370 14 AA 14, 19, 136, 161; DA 622; EW 209; MB 42, 47; AH 25; SR 285, 303; 9T 181, 190 17 Ev 46, 326, 408; FE 273 18–225T 266 19 AA 139, 175; PP 447 19, 20 AA 176 19–22AA 596; 9T 180 20 DA 597; 3T 387 20, 21 PK 36 20–22Ev 573; GC 416; 5T 291 21 MB 150; 4T 258; 7T 131 21, 22 DA 162; TM 387 22 DA 209


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: