Printable ModeEfeseni, 1
|
1:1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, catre sfintii care sunt in Efes si credinciosii in Hristos Isus: Pavel. Vezi la Rom 1:1. Apostol. Gr. apostolos (vezi la Fapte 1:2). Isus Hristos. In ce priveste insemnatatea acestor titluri vezi la Mat 1:1. Voia lui Dumnezeu. Comparati 1Cor 1:1; 2Cor 1:1; Cols 1:1; 2Tim 1:1; vezi la 1Cor 1:1. Pavel nu cauta sa sporeasca autoritatea sa personala, ci, mai degraba, sa exprime un inteles clar al chemarii si al obligatiei (cf. 2Cor 8:5). Chemarea lui venise direct de la Dumnezeu (vezi Gal 1:15.16). convingerea lui ferma cu privire la lucrul acesta era secretul puternicei sale lucrari si vieti crestine devotate si sursa curajului sau si credintei sale in vremuri de suferinta. Sfintii. Gr. hagioi, literal, ,,cei sfinti,” (vezi la Rom 1:7; 1Cor 1:2). Cuvantul grecesc denota separare de starea si folosirea comuna a lucrurilor. In Efes. Dovezile textuale sunt impartite (cf. p. 10) intre pastrarea si omiterea acestei expresii (vezi p. 993, vol. V, p. 182). Daca expresia aceasta este omisa, ultima parte a acestui verset poate fi tradusa ,,catre sfintii, aceia care sunt credinciosi in Isus Hristos.” Credinciosi. Gr. pistoi, ,,credinciosi,” ,,care cred.” In Hristos Isus. Aceasta, sau oricare alta forma inrudita – ,,in Hristos,” ,,in el,” ,,in care,” ,,in Domnul,” ,,in preaiubitul,” – poate fi considerata expresia cheie a epistolei. Aceste expresii apar adesea in epistola aceasta si prezinta pe Isus Hristos, ca sfera sau mediul in care credinciosul traieste si se misca. Se scot in evidenta stransa unire care exista intre crestin si Domnul sau. Tot ce face crestinul face cu referire la Domnul sau. Vezi o harta a locurilor si a evenimentelor ce au legatura cu scrierea epistolei catre credinciosii din Efes 1:2 Har si pace de la Dumnezeu, Tatal nostru, si de la Domnul Isus Hristos. Har voua si pace. Cu privire la insemnatatea acestei salutari vezi la Rom 1:7. Dumnezeu…Isus Hristos. Prin numirea atat a Tatalui cat si a Fiului ca sursa a binecuvantarilor spirituale, Pavel scoate in evidenta egalitatea care exista intre ei (vezi cele de al Rom 1:7). 1:3 Binecuvantat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvantat cu tot felul de binecuvantari duhovnicesti, in locurile ceresti, in Hristos. Binecuvantat fie Dumnezeu. Expresia aceasta de lauda introduce unul dintre cele mai sublime pasaje ale Scripturii, uneori numit ,,poarta laudei.” Versetele 3-14 examineaza detaliat cursul revelatiei harului divin si scoate in evidenta fagaduinte de iubire rascumparatoare ale lui Dumnezeu, si de glorioase privilegii ale bisericii. Versetele acestea pot fi privite ca planul de mantuire in schema. Ne-a binecuvantat. Gr. eulogeo, ,,a da lauda,” ,,a binecuvanta,” forma verbala inrudita cu adjectivul eulogelos. Tot felul de binecuvantari duhovnicesti. Literal, ,,orice binecuvantare spirituala.” O binecuvantare spirituala este una care apartine Duhului sau e determinata de Duhul. In locurile ceresti. Gr. en tois epouraniois ,,in [locurile] ceresti.” Aceasta expresie este specifica pentru Efeseni, fiind folosita de cinci ori in epistola (cap. 1:3.20; 2:6; 3:10; 6:12). In cap. 6:12 expresia e tradusa ,,in locurile ceresti” [,,in locurile inalte,” KJV]. Totusi, cuvantul tradus ,,ceresti” apare in alte locuri (Ioan 3:12; 1Cor 15:48; Filp 2:10; etc). In Efes 1:20 expresia en tois epouraniois e aparent folosit ca un sinonim pentru cer, deoarece e locul unde Hristos sade la dreapta Tatalui. Acesta pare sa fie intelesul lui si in cap. 2:6: Daca suntem inviati impreuna cu Hristos, si suntem ,,in Hristos Isus,” si Hristos e la dreapta lui Dumnezeu in cer, atunci noi, in intelesul acela sedem cu El in cer. In cap. 3:10 en tois epouraniois descrie locul locuintei puterilor ingeresti, probabil al ingerilor buni, si in cap. 6:1.2 al ingerilor rai. In cap. 1:3 expresia pare sa califice ,,binecuvantarile duhovnicesti” aratand cerul ca sursa a lor. In Hristos. Vezi v.1 1:4 In El, Dumnezeu ne-a ales inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana inaintea Lui, dupa ce, in dragostea Lui, In El. Hristos este sfera in care se poate face alegerea, deoarece toata viata spirituala se concentreaza in El. Cineva care vine la Hristos este ales sa fie salvat in acelasi fel in care cineva care se ataseaza la un cor este ales sa cante. Deci nu e o alegere arbitrara. Dumnezeu intentioneaza sa mantuiasca pe toti aceia care aleg sa-si puna credinta in Hristos ca Rascumparator al lor. [,,Precum,” KJV, G. Galaction]. Vers. 4-6 au fost uneori folosite pentru a sustine doctrina ca anumite persoane sunt alese sa fie mantuite si altele sa fie pierdute, si ca nimic ce poate face individul nu va afecta rezultatul. E adevarat, pasajul vorbeste despre anumite persoane ca fiind alese inainte de intemeierea lumii ca fiind predestinate, sau randuite, sa fie adoptate ca fii. Dar nu spune nimic cu privire la a fi ales sa fie pierdute. In plus, cei alesi sunt numiti ,,noi” insemnand crestinii, aceia care prin credinta au acceptat pe Domnul Isus Hristos. Inainte de intemeierea lumii, cand planul mantuirii a fost facut, s-a hotarat ca, aceia care au acceptat prevederile planului vor fi readusi la situatia de fii. Era dorinta lui Dumnezeu ca toti sa accepte planul si sa fie mantuiti (1Tim 2:4; 2Pet 3:9). Pentru o discutare a problemei predestinatiei vezi Rom 8:29. Ne-a ales. Midras Raba, la Gen 1:3 (ed. Socino, p. 6) spune ca Dumnezeu a ales pe Israel inainte de creatiune. Pavel aici exprima un gand similar cu privire la biserica, sau Israelul spiritual. Este o alegere generala, nu o alegere individuala. Inainte de intemeierea lumii. Planul mantuirii a fost facut inainte de creatiunea lumii. Atunci a intentionat Dumnezeu sa mantuiasca pe aceia care aveau sa conlucreze cu planul Sau (cf. cele de la Apoc 13:8). Fara prihana. Gr. amomoi, ,,fara cusur,” ,,fara gres.” In cap. 5:27 cuvantul e tradus ,,fara prihana” si in Apoc 15:5 ,,fara vina.” In LXX amomos traduce pe ebr. tamim, care inseamna ,,fara cusur,” ,,imaculat.” Tamim e folosit pentru a descrie victimele pentru sacrificiu, care trebuiau sa fie fara cusur si fara pata (Lev 1:3; etc). Amomos e folosit pentru a descrie sacrificiul desavarsit al lui Hristos (Evr. 9:14 1Pet 1:19). In dragostea Lui. Expresia aceasta poate fi legata fie cu vers. 4 ca in KJV fie cu vers. 5 asa incat sa-l faca sa zica ,,in iubire ne-a predestinat…” Versiunile Veche Latina si Siriaca Pesita o leaga de vers. 5. Pe de alta parte Vulgata si unele din uncialele de mai tarziu o leaga cu vers. 4. Manuscrisele grecesti vechi sunt fara valoare in ce priveste determinarea despartirii ideilor de aici, intrucat ele nu au nici punctuatie nici spatii intre cuvinte. Expresia da un inteles bun indiferent cu care verset e legata. Toate operatiile divine apar din atributul de baza ale caracterului lui Dumnezeu, iubirea. In ce priveste o definitie a iubirii (agape) vezi la Mat 5:43.44; 1Cor 13:1. 1:5 ne-a randuit mai dinainte sa fim infiati prin Isus Hristos, dupa buna placere a voii Sale, Randuit mai dinainte. [,,Predestinat,” KJV]. Gr. procrizo (vezi la Rom 8:29; cf. cele de la Efes 1:4). Infiati. [,,Adoptati ca copii,” KJV]. Gr. huiothesia, literal ,,asezare ca fiu” (vezi la Rom 8:15). Prin Isus Hristos. [,,De Isus Hristos,” KJV]. Sau ,,prin Isus Hristos.” El este elementul activ din planul de mantuire, mijlocitorul dintre Dumnezeu si om (1Tim 2:5). Departe de a fi un Dumnezeu manios care cere imbunare, Tatal lucreaza prin Hristos pentru a-Si realiza scopul – mantuirea omului. Compara Gal 4:3-5- Buna placere. Gr. eudochia, ,,buna voie,” ,,buna placere.” Expresii de felul celei ca ,,buna placere a voiei Sale,” in care sunt imbinati doi termeni abstracti sinonimi, sunt caracteristice pentru stilul din Efeseni. A fost buna placere a lui Dumnezeu sa creeze si sa puna in aplicare planul de mantuire, prin care toti aceia care-si fixau credinta in Isus Hristos urmau sa fie adoptati ca membrii in familia lui Dumnezeu (Ioan 3:16; Apoc 22:17). 1:6 spre lauda slavei harului Sau, pe care ni l-a dat in Preaiubitul Lui. Spre lauda. Ca rezultat al descoperirii harului lui Dumnezeu in infiere, universul va obtine o dreapta conceptie a caracterului si scopurilor lui Dumnezeu si raspunde cu exprimari de lauda. Unul din scopurile planului de mantuire este indreptatirea caracterului lui Dumnezeu inaintea universului (vezi PP 68; cf. DA 625, 626; Efes 3:10.11). Slavei harului Sau. Abundenta si plinatatea harului lui Dumnezeu este o tema proeminenta in epistola aceasta si e prezentata ca prima cauza a increderii si nadejdii. In ce priveste o definitia a harului vezi la Rom 3;24. Pe care. [,,In care,” KJV]. Pot fi citate importante dovezi textuale (cf. p. 10) pentru exprimarea ,,pe care.” Cu exprimarea aceasta pasajul poate fi tradus ,,pe care plin de indurare El l-a revarsat asupra noastra in preaiubitul.” Ni l-a dat. [,,S-a facut … primul,” KJV; ,,Daruitu-ne-a,” G. Galaction]. Gr. charitoo, ,,a inzestra plin de har,” ,,a face cu har.” Aici evident se aplica intelesul de mai inainte. Ideea este a harului dat fara plata prin care am fost imbogatiti sau infrumusetati. Cel care a dat pe Fiul Sau unei morti infame ne da cu abundenta si celelalte bogatii ale Lui (Rom 8:32). Indurarea, favoarea , dispozitia Lui plina de har pentru noi, ingaduie o legatura cu El care altminteri ar fi imposibila. Dumnezeu nu poate fi cumparat, mituit sau lingusit; ceea ce El face, El face din propria Lui buna placere si din scop dumnezeiesc. In Preaiubitul. O alta forma a expresiei cheie a acestei epistole (vezi la vers. 1). Denumirea Fiului ca Preaiubitul e corespunzatoare aici. Noi suntem adusi aproape de Dumnezeu prin Preaiubitul si la randul nostru putem fi numiti copii iubiti (cap. 5:1). Aceia pe care Dumnezeu ii inzestreaza cu harul Sau sunt iubiti de El in acelasi fel cum El iubeste pe propriul Sau Fiu. 1:7 In El avem rascumpararea, prin sangele Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatiile harului Sau, In El. [,,In care,” KJV]. Rascumpararea aceasta este realizata prin ceva mai mult decat un fel de conlucrare cu Hristos sau o simpla unire mistica cu El, Hristos este (mediul) ,,sfera vie” a rascumpararii; in persoana Lui e savarsita marea lucrare. El este in acelasi timp Arhitectul, Marele Ziditor, si Piatra din capul unghiului. El este Pastorul ca si Usa staulului (Ioan 10:1-14). Rascumpararea. Gr. apolutrosis, ,,o rascumparare,” ,,o platire a unui pret de rascumparare,” ,,o eliberare” (vezi la Rom 3:24). Prin sangele Lui. Viata este in sange (Lev 17:11). Sangele varsat al lui Hristos reprezinta viata care a fost data pentru a rascumpara pe om. Iertarea pacatelor. Rascumpararea este eliberarea dintr-o robie in care omul s-a asezat prin calcarea legii – eliberarea cu un pret ce nu se poate exprima. Varsarea sangelui Lui a fost ,,spre iertarea pacatelor” (vezi la Mat 26:28). Bogatiile harului Sau. Comparati bogatiile bunatatii (Rom 2:4), slavei (Efes 3:16; Filp 4:19; Cols 1:27), etc. 1:8 pe care l-a raspandit din belsug peste noi, prin orice fel de intelepciune si de pricepere; L-a raspandit din belsug peste noi. [,,L-a imbelsugat fata de noi,” KJV; ,,L-a facut sa prisoseasca pentru noi,” G. Galaction]. Sau ,,l-a risipit fata de noi,” (RSV). Bogatiile harului lui Dumnezeu nu numai ca implineste orice nevoie, ele se revarsa in daruri in plus. Intreaga natura marturiseste despre imbelsugarea cu care Dumnezeu a inzestrat lucrarile Sale. Cel care se roaga pentru har descopera ca El nu este mai putin generos cu darurile spirituale. Prin orice fel de intelepciune si de pricepere. Expresia aceasta poate fi legata fie de ceea dinainte fie de ceea care urmeaza. Daca e considerata ca parte din vers. 8 afirma sfera in care darul fara plata al harului de al Dumnezeu e revarsat asupra noastra; ,,intelepciunea” si ,,priceperea” sunt darurile Lui pentru noi. Daca expresia e considerata ca prima parte a vers. 9, atunci se refera la calitatile lui Dumnezeu Insusi. Manuscrisele vechi lipsite de punctuatie ingaduie oricare din interpretari. 1:9 caci a binevoit sa ne descopere taina voii Sale, dupa planul pe care-l alcatuise in Sine insusi, Taina. Gr. musterion (vezi la Rom 11:25). Timpul era copt pentru iesirea la iveala a tainei voiei lui Dumnezeu. Lumea fusese foarte multa vreme in pregatire pentru ceasul acesta, si apostolul Pavel fusese foarte mult onorat de a fi unul dintre purtatorii unei taine care fusese ,,tinuta ascunsa din veacuri” si din neamuri [,,din generatii”] (Cols 1:26; cf. Efes 3:3). Supraabundenta harului lui Dumnezeu a fost o taina cand a fost proclamata in viata si moartea lui Hristos, si extinderea si aplicatia ei la neamuri numai acum devenea cunoscuta. Tocmai aceasta din urma este in mare masura sarcina prezentei scrieri a lui Pavel. Unii au sustinut ca Pavel aici a luat trei cuvinte – ,,taina” [,,mister”], ,,cunostinta” si ,,intelepciune” – de la religii pagane ale misterelor. Totusi, aceste cuvinte si conceptii nu sunt marginite la aceste religii. Echivalentele lor ebraice se gasesc in suluri de la Marea Moarta, reflectand conceptii iudaice, plasandu-le, cu ajutorul mintii lui inspirate, intr-un cadru mai bogat cu referire la Dumnezeul pe care-L inalta crestinismul. Planul. [,,Buna placere,” KJV]. Vezi la vers. 5. Era scopul indurator al lui Dumnezeu de a face aceasta descoperire. El nu a fost surprins de aparitia pacatului, si nici nu a pornit cu sila la glorioasa, dar chinuitoarea lucrare de rascumparare. El n-a avut nevoie de indemn, si nici nu a fost influentat de imprejurari din afara Sa. Ceea ce a facut Dumnezeu pentru om Lui I-a placut sa faca. Nu e un tablou corespunzator sau reverentios al caracterului lui Dumnezeu acela de a-L prezenta cedand fara tragere de inima la insistentele omului sau ale lui Hristos inainte de a fi dispus sa ierte pacatul sau sa vina in ajutorul fapturilor Sale lovite de nenorociri. Sine insusi. Dovezi textuale atesta (cf. p. 10) exprimarea ,,el” probabil intelegand ,,Hristos.” 1:10 ca sa-l aduca la indeplinire la plinirea vremurilor, spre a-Si uni iarasi intr-unul in Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri, si cele de pe pamant. Sa-l aduca la indeplinire. [,,Dispensatiune,” KJV; ,,Intocmirea,” G. Galaction]. Gr. oikonomia, ,,ispravnicie,” adica, slujba unui ispravnic ,,aranjament,” ,,plan.” Pavel pare sa se refere aici la planul mantuirii, care in cele din urma va aduce la indeplinire unirea zugravita aici. Plinirea vremilor. [,,Plinatatea timpurilor,” KJV; ,,Implinirii vremilor,” G. Galaction]. Pluralul sugereaza o succesiune de perioade de timp sau sezoane (cf. cele de la 1Cor 10:11). Pare sa fie inteleasa intreaga perioada a Evangheliei. Dupa cum sunt timpuri corespunzatoare pentru semanatul semintei si pentru strangerea recoltei, sunt si timpuri corespunzatoare pentru lucrarile lui Dumnezeu in legatura cu mantuirea oamenilor. Sunt unele lucruri care ar putea fi indeplinite la un anumit timp si nu la altul, deoarece El are de-a face cu fiinte libere pe care nici nu va incerca sa le constranga la conformare fata de scopurile Sale. In decursul veacurilor au fost succesive dezvaluiri ale planurilor lui Dumnezeu, stadii de dezvoltare ducand la implinirea finala cand va fi o unire universala. Apostolul staruie asupra acestei teme pe masura ce inainteaza in scrierea epistolei sale. Spre a uni. Gr. anakephalaioo, ,,a aduna,” ,,a pune un cap,” ,,a aduna la un loc.” Cuvantul apare numai aici si in Rom 13:9, unde Pavel descrie Legea ca fiind cuprinsa sau rezumata. Intr-unul. [,,In El,” KJV]. Aceste cuvinte pot fi considerate ca fiind mai degraba parte din vers. 11 decat din versetul 10 unde sunt doar o repetitie. In Hristos, toate. Acesta este scopul divin – refacerea unei unitati pierdute. Ea trebuie sa fie in mod necesar in Hristos, deoarece El este centrul tuturor lucrurilor. Toate au fost facute prin El: El sustine toate lucrurile prin cuvantul puterii Lui; El este centrul bisericii si suprema ei nadejde. Viata crestina nu este o intrare solitara in imparatia lui Dumnezeu; crestinul este membrul unei comunitati, trupul lui Hristos, biserica. Unitatea universului lui Dumnezeu a fost sfaramata prin pacat. Taina voiei lui Dumnezeu era planul Sau de a reface aceasta unitate cand ocazia avea sa fie prielnica, o restatornicire realizata prin Hristos. Taina aceea isi va gasi culminarea la sfarsitul marii lupte, cand toate lucrurile din cer si de pe pamant vor fi unite in Hristos, si caracterul Dumnezeirii va fi fost indreptatit. 1:11 In El am fost facuti si mostenitori, fiind randuiti mai dinainte, dupa hotararea Aceluia, care face toate dupa sfatul voii Sale, Am fost facuti mostenitori. [,,Am capatat o mostenire, KJV]. Sau ,,am fost alesi [,,prin sort”].” Fiecare credincios este deja in posesiunea mostenirii sale prin fagaduinta. Mostenirea crestinului ii revine prin infierea mentionata in vers. 5. Mostenirea aceasta este in Hristos, care a cumparat-o prin sangele Sau. Fiind randuiti mai dinainte. [,,Fiind predestinati,” KJV]. Sau ,,fiind insemnati mai dinainte” (vezi la vers. 4, 5). Aici se face din nou referire la predestinatie, probabil pentru a arata ca dobandirea mostenirii nu era un accident sau intamplare. Era in conformitate cu scopul predeterminat al lui Dumnezeu. Sfatul voiei Sale. E o cauza de asigurare ca Dumnezeu lucreaza potrivit voiei Sale si nu potrivit aceleia a omului, deoarece voia omului e capricioasa si incerta. Oamenii contesta, sau pun la indoiala, faptele lui Dumnezeu si indraznesc sa-I puna in socoteala aceeasi nestatornicie care se afla in ei, uitand ca inapoia fiecarui act al Lui sta desavarsirea si iubirea Lui. Intrucat in El este intelepciune nemarginita unita cu iubire nemarginita si cu vointa suverana, El nu este supus nici unei constrangeri sau situatii de urgenta. 1:12 ca sa slujim de lauda slavei Sale, noi, care mai dinainte am nadajduit in Hristos. Lauda slavei Sale. Comparati cele de la vers. 6. Mai dinainte am nadajduit in Hristos. [,,Care de intaia data ne-am pus increderea in Hristos,” KJV]. Literal, ,,care am nadajduit mai dinainte [si inca nadajduim] in Hristos.” Cuvintele acestea au o aplicatie speciala la crestinii iudei, care prin parintii lor, trebuiau mai intai sa fie partasi ai mostenirii, deoarece inca de pe vremea lui Avraam iudeii asteptasera pe Mesia. Ei erau foarte mult privilegiati ca puteau sa traiasca si sa lucreze spre ,,lauda slavei Sale” la fel cum crestinii care detin adevarul evanghelic astazi, sunt ispravnici au harului Sau in legatura cu lumea pagana. Nadejdea crestina este mai mult decat o simpla dorinta cu privire la viitor, deoarece este intemeiata pe fagaduintele lui Dumnezeu in Hristos. Scripturile vorbesc despre ,,o deplina nadejde” (Evr 6:11), ,,o nadejde vie” (1Pet 1:3), nadejde care ,,nu inseala” (Rom 5:5), ,,Dumnezeul nadejdii” (Rom 15:13). El este un instinct adanc fixat in inima omului care asteapta un sfarsit fericit al intamplarilor nefericite ale vietii. Dumnezeu L-a sadit acolo. Era privilegiul iudeilor crestini ca ei cei dintai sa nadajduiasca in Hristos. Pavel mentioneaza pe rudele sale Andronic si Iunia ca fiind in Hristos inaintea sa (Rom 16:7), si fara indoiala el totdeauna regretase anii irositi. Fericiti sunt aceia care vin la Hristos in tineretea lor si-si predau Lui intreaga viata in loc de a-I oferi resturile unor ani fara rost. Nadejdea e ca o funie aruncata unui om care se ineaca. Cat de neintelept e din partea lui ca sa discute intentiile aceluia care o arunca sau sa puna la indoiala taria ei! Cel care e gata sa piara apuca ,,fericita nadejde” si descopere ca il sustine si-l aduce la Hristos care-i ofera viata vesnica. 1:13 Si voi, dupa ce ati auzit cuvantul adevarului (Evanghelia mantuirii voastre), ati crezut in El, si ati fost pecetluiti cu Duhul Sfant, care fusese fagaduit, [,,Increzut,” KJV]. Cuvantul acesta este adaugat. Alte interpretari, cerand alte exprimari, au fost sugerate: 1) ca se face referire la prima parte a vers. 11 si ca ar trebui sa fie adaugate cuvintele ,,ati capatat o mostenire,” facand pasajul sa spuna: ,,intre care si voia ti dobandit o mostenire;” 2) ca ar trebui sa fie adaugat cuvantul ,,sunteti,” facand pasajul sa insemne, ,,intre care sunteti si voi; 3) ca ideea merge mai departe la ,,ati fost pecetluiti” aproape de sfarsitul versetului, in care caz n-ar trebui sa fie adaugat nici un cuvant si pasajul ar zice: ,,In care si voi.. ati fost pecetluiti” (vezi ISV). Contra adaugirii cuvantului ,,increzut” se argumenteaza cum ca cuvantul din vers. 12 este in realitate ,,nadajduit mai dinainte” (un singur cuvant in greceste) si ca ideea aceasta nu se incadreaza in vers. 17. Cuvantul adevarului. Cuvantul adevarului e definit aici ca ,,Evanghelia mantuirii noastre” (cf. Rom 1:16). Suntem indemnati sa luam seama la acel cuvant (Mar 4:24), sa-l primim cu blandete (Iac 1:21), si cu credinta (Evr 4:2) deoarece este mijlocul pentru viata vesnica. Adevarul este mai mult decat o colectie de enuntari de fapte, care nu ar avea viata vesnica in ele ca atare; adevarul trebuie in cele din urma sa ne aduca la El care este ,,calea, adevarul si viata” (Ioan 14:6). Orice impuls nobil care apare in sufletul oricarui om, crestin sau pagan, porneste din acelasi singur Izvor. Intr-adevar, influenta Duhului Sfant e necesara pentru primirea efectiva a adevarului (1Cor 2:12-15). Ca si samanta care a cazut pe pamant rau, cuvantul scris sau vorbit nu are putere sa schimbe viata decat numai daca e insotit de Cuvantul Viu (intrupat). Pecetluiti. Gr. sphragizo (vezi la 2Cor 1:22; cf. cu Ioan 6:27). E o schimbare ordonata in viata credinciosului: mai intai e auzirea, apoi credinta si apoi pecetluirea care pune asupra lui, ca sa zicem asa, o imprimare sau o marcare. Duhul Sfant care fusese fagaduit. [,,Duhul Sfant al fagaduintei,” KJV]. Duhul Sfant a fost numit asa pentru ca fusese fagaduit din vremuri mai inainte (Isa 32:15; Ezec 36:26; Ioel 2:28), si de asemenea prin Hristos Insusi (Ioan 14:16.17), Duhul fagaduintei este cel care pecetluieste, sau identifica, pe cei care sunt al Sai (2Tim 2:19), si-i asigura pana in ziua rascumpararii (Efes 4:30). El este identificat aici ca agent al pecetluirii. Cei care sunt sigilati au mantuirea in ei insisi ca sunt copii ai lui Dumnezeu (1Ioan 5:10). Duhul Sfant ne asigura ca fagaduintele lui Dumnezeu sunt adevarate, si tocmai aceasta convingere e ceea ce in mare masura distinge pe credinciosi de necredinciosi. Sigiliul este pus asupra tuturor acelora care aleg sa devina sfinti. 1:14 si care este o arvuna a mostenirii noastre, pentru rascumpararea celor castigati de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui. Copilul lui Dumnezeu are privilegiul chiar acum de a gusta bucuriile ceresti, si pe buna dreptate poate pune la indoiala experienta sa daca nu face asa. El poate fi adanc asigurat de invierea trupului, de revenirea Domnului, de darul nemuririi, si de toate realitatile vesnice. Fagaduinta e certa, intrucat e garantata de Dumnezeu Insusi prin Duhul Sfant. Rascumpararea. Vezi la vers. 7. Rascumpararea este considerata aici ca fiind in viitor, desi credinciosul fusese deja mantuit in virtutea acceptarii lui Hristos. Noi inca asteptam deplina eliberare din pacat si de sub consecintele lui; aceasta este slava care urmeaza sa fie descoperita. Celor castigati. [,,Posesiune cumparata,” KJV]. Gr. peripoiesis, ,,o achizitie,” ,,o primire,” ,,luare in stapanire.” Cuvantul peripoiesis e tradus ,,deosebit” in 1Pet 2:9, in expresia ,,semintie aleasa,” literal ,,un popor pentru cumparare,” ,,un popor posedat [de Dumnezeu].” Unii comentatori aplica expresia lui Pavel la sfinti ca posesiune cumparata a lui Dumnezeu, altii la mostenirea pe care o dobandesc sfintii (vezi la Efes 1:18). Al doile punct de vedere pare sa fie cerut de context. Sfintii privesc inainte catre posesiunea viitoare pentru care Duhul Sfant este arvuna. Lauda slavei Lui. Vezi la vers. 6. Cu nota aceasta inalta se termina remarcabila introducere al aceasta epistola. Cand gandul lui Pavel parcurge distanta de la ,,dinainte de intemeierea lumii” la ,,rascumpararea celor castigati” [,,rascumpararea posesiunii cumparate”], el vede pe Hristos ca fiind centrul a tot. Totul este ,,in El.” Pavel prezinta ideea aceasta nu ca o abstractie teologica, ci ca o chestiune de cea mai practica preocupare. El nu tese o filozofie sau nu scrie un tractat despre problema predestinatiei sau a liberei vointe. El vede pe Hristos armonizand fiecare problema intelectuala si morala cu care oamenii au sa confrunte. 1:15 De aceea si eu, de cand am auzit despre credinta in Domnul Isus care este in voi, si despre dragostea voastra pentru toti sfintii, De aceea si eu. Din cauza binecuvantarilor descrise in vers. 1-14 apostolul acum rosteste o rugaciune de lauda si de multumire. Auzit. In decursul intemnitarii sale, Pavel primise si trimisese adesea solii de la si la bisericile pe care le infiintase, si era si bucurat si intristat de lucrurile pe care le auzise. Credinta efesenilor fusese o sursa de mare incurajare pentru el. Dragostea voastra pentru toti. Dovezi textuale importante pot fi citate (cf. p. 10) pentru omiterea cuvantului ,,dragoste.” Totusi, cuvantul este necesar pentru a completa bine ideea din propozitie. Pavel in alta parte uneste laolalta credinta si iubirea (1Cor 13:13; 1Tes 1:3, etc), deoarece acestea sunt cele ce disting pe toti crestinii adevarati. Iubirea fata de sfinti este un produs natural al credintei in Hristos. Este imposibil a iubi pe Dumnezeu fara de a iubi pe sfinti (1Ioan 4:20), si mai ales pe cei care nu sunt asa de sfinti. Iubirea pe care o lauda Pavel este cuprinzatoare, incluzand pe toti sfintii, chiar si pe aceia pe care ar fi dificil de a-i iubi din cauza feluritelor lor obiceiuri si temperamente. 1:16 nu incetez sa aduc multumiri pentru voi, cand va pomenesc in rugaciunile mele. Sa aduc multumiri. Exprimari asemanatoare de multumiri se gasesc in Rom 1:8; 1Cor 1:4; Filp 1:3; Cols 1:3; 1Tes 1:2; 2Tes 1:3; 2Tim 1:3; Fil 4:5. Spiritul de recunostinta al lui Pavel era ,,neincetat” si isi gasea expresie in multe ocazii. Frecventa izbucnirilor de multumire ale lui Pavel e o indicatie a naturii voioase si radiante a spiritului sau, fara de care el n-ar fi putut suporta diferitele suferinte. Nota de bucurie si recunostinta este intristator absenta din multe vieti crestine; leacul este partial de gasit in impartasirea experientelor fericite in viata religioasa. Va pomenesc. Un stadiu al rugaciunilor lui Pavel da la iveala ca cererile lui erau mai ales pentru bisericile sale si pentru anumite persoane (vezi Rom 1:9; Filp 1:4). 1:17 Si ma rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatal slavei, sa va dea un duh de intelepciune si de descoperire, in cunoasterea Lui, Dumnezeul. Faptul ca Dumnezeu este descris ca Dumnezeul lui Isus Hristos in nici un caz nu lasa a se intelege subordonarea Fiului (vezi la Ioan 14:28). Cand ne rugam lui Dumnezeu ne identificam cu Fratele nostru mai mare, chiar daca noi intelegem numai partial insemnatatea legaturii. Tatal slavei. Comparati la Fapte 7:2. Expresia poate insemna Tatal caruia Ii apartine slava ca o calitate caracteristica. In ce priveste o definitie a ,,slavei” vezi Rom 3:23. Comparati folosirea cuvantului ,,slava” in Efes 1:18, unde este sugerat ca credinciosul care are pe Tatal slavei ca Tata al Sau are si mostenirea slavei. Asa cum Tatal a proslavit pe Fiul cu slava pe care El o avusese la El inainte de intemeierea lumii (Ioan 7:24), tot asa El va proslavi pe aceia care vin la El prin Hristos (2Cor 3:18). Duh. [,,Duhul,” KJV]. Sau ,,un duh.” Expresia se poate referi la un duh omenesc iluminat, desi este adevarat ca intelepciunea si revelatia vin de la Duhul Sfant (vezi Luc 12:12; Ioan 14:20; 1Cor 2:9.10). Intelepciune. Gr. sofia (vezi la Luc 2:52) corespunzand ebr. chokma, pentru o definitie a acesteia vezi Prov 1:2. Descoperire. [,,Revelatie,” KJV]. Probabil Pavel se refera aici nu la comunicarea directa de la Dumnezeu, ci la capacitatea de a intelege ceea ce Dumnezeu a descoperit. E necesar de a exercita mai mult decat ratiunea pentru a veni la o adevarata cunoastere a lui Dumnezeu. Trebuie sa aiba loc o iluminare divina, o viziune spirituala data direct de la Dumnezeu sufletului credincios. Cunoasterea. Gr. epignosis, ,,cunoastere deplina,” sau ,,cunoastere precisa.” Aceasta nu e numai o recunoastere a lui Dumnezeu ci o cunoastere distincta a Lui. Cunoasterea aceasta o dobandesc aceia care sunt dispusi sa accepte revelatia lui Dumnezeu despre Sine. Cunoasterea aceasta nu e numai o cunoastere speculativa sau numai un consimtamant intelectual; ea e mai degraba o cunoastere experimentala pe care o dobandesc aceia ale caror facultati spirituale sunt vitalizate si care au devenit sensibili la adevarul spiritual. O atare cunostinta este progresiva. Zi dupa zi, Dumnezeu descopera noi aspecte ale caracterului Sau pentru a face sa tresalte sufletul si sa-l inspire la o viata mai sfanta. Lui. [,,De El,” KJV]. Adica, de Dumnezeu, asa cum e aratat in vers. 18-20. 1:18 si sa va lumineze ochii inimii, ca sa pricepeti care este nadejdea chemarii Lui, care este bogatia slavei mostenirii Lui in sfinti, Ochii inimii. [,,Ochii priceperii voastre,” KJV]. Dovezi textuale atesta (cf. p. 10). Exprimarea ,,ochii inimii voastre.” Aceasta exprimare izbitoare nu apare in alta parte a Noului Testament. Prin ,,inima” evreii reprezentau sediul gandirii, vointei si al emotiilor (vezi la Rom 1:21). Folosirea aici de catre Pavel a expresiei: ,,Ochii” reprezinta puterea de a intelege si ochii iluminati, constienta spirituala si intelegere morala. ,,Ochiul n-a vazut, si nici urechea nu a auzit” pare sa insemneze ca ceea ce vede ochiul deschis spiritual (vezi la 1Cor 2:9.10). aduce o noua si adanca iluminare care afecteaza personalitatea launtrica. Ea nu e o facultate noua sau un dar; e o noua viziune si intelegere, Ca sa pricepeti. Apostolul prezinta trei lucruri pe care le dobandesc cei ai caror ochi sunt iluminati (vers. 18.19). Nadejdea. Vezi Rom 5:2-5; 8:24. Unii comentatori cred ca in acest pasaj Pavel se refera nu la lucrul nadajduit, ci la principiul nadejdii in viata care este inspirata de o chemare divina. A avea nadejdea aceasta inseamna a avea ceva peste masura de pretios. Cititorii lui Pavel inca nu pricepeau intelesul deplin al chemarii lor, si el era doritor ca ei sa vada ca nadejdea crestinului e bazata pe fapte ale rascumpararii: ,,Hristos in voi, nadejdea slavei” (Cols 1:27.28). Ei aveau iertarea pacatelor, erau copii ai lui Dumnezeu, dar ochii inca le erau orbi. El dorea ca ei sa aiba nadejdea care sa le sugereze mai mult decat ei visasera. Nadejdea este un amestec de credinta si de asigurare, dar priveste spre viitor pentru implinirea ei. Credinciosul poate cunoaste daca e chemat de Dumnezeu. Prin Duhul, intreaga lui viata, va ajunge sa fie scaldata in fericita nadejde. Alti comentatori sustin ca prin ,,nadejde” Pavel se refera la obiectivul final al chemarii lui Dumnezeu – inaltimile realizarii spirituale la care El cheama pe sfintii Sai, si glorificarea pe care o vor avea sfintii readusi la starea de la inceput. Chemarii. Vezi la Rom 8:2. Mostenirii. Termenul acesta a fost inteles ca referindu-se fie la sfinti ca mostenire a lui Dumnezeu fie la privilegiile de care se bucura sfintii ca mostenitori ai lui Dumnezeu. Cei rascumparati sunt numiti in alta parte comoara, bogatia sau mostenirea lui Dumnezeu (Exo 19:5). Ei sunt ai Lui prin creatiune si prin rascumparare. Ei au fost ,,cumparati cu un pret” (1Cor 6:20), si in consecinta El se bucura de mostenirea Sa. Privita ca privilegiu al sfintilor, mostenirea e glorioasa si bogata, deoarece ,,cel ce va birui, va mosteni toate aceste bucurii” (Apoc 21:7). Bogatiile harului lui Dumnezeu, ale iubirii, puterii, indurarii si imparatiei Sale, sunt impartite cu copii Sai credinciosi (cf. Filp 4:19). 1:19 si care este fata de noi, credinciosii, nemarginita marime a puterii Sale, dupa lucrarea puterii tariei Lui, Fata de noi. Pe langa cunoasterea ,,nadejdii” si a ,,bogatiilor” (vers. 18), apostolul se roaga pentru o cunoastere a puterii lui Dumnezeu in viata. Natura noastra slaba e reinsufletita si transformata prin energie divina in convertire si sfintire. Oferirea ,,nadejdii chemarii Lui” (vers. 18) ar fi cat se poate de chinuitoare si nestisfacatoare daca nu ar fi fost puterea divina la lucru. Credinciosii. [,,Care cred,” KJV]. Credinta este canalul care face posibila lucrarea puterii divine (vezi la Rom 4:3-5). Puterii. Gr. kratos, ,,tarie,” ,,forta.” Acest cuvant pentru ,,putere” este folosit in Noul Testament numai in legatura cu Dumnezeu sau cu cuvantul Lui. Marea putere a lui Dumnezeu e desfasurata in transformarea unui pacatos intr-un sfant. Aceasta schimbare remarcabila nu e realizata prin psihologie, educatie, sau fapte bune; ea este un fapt al harului si puterii divine. 1:20 pe care a desfasurat-o in Hristos, prin faptul ca L-a inviat din morti, si L-a pus sa sada la dreapta Sa, in locurile ceresti, Desfasurat-o in Hristos. Vezi la vers. 19. L-a inviat. [,,Cand a inviat,” KJV]. E un fapt minunat ca aceeasi putere care a lucrat invierea lui Hristos, lucreaza acum in inima credinciosilor. Puterea a lucrat asupra corpului mort al lui Hristos. Si ea lucreaza si asupra acelora care erau ,,morti in greselile si pacatele” lor (Efes 2:1; cf. Rom 8:11; 2Cor 4:14). Hristos a iesit afara cu un trup proslavit, si a primit locul maririi la dreapta lui Dumnezeu. Invierea Lui e o garantie a invierii sfintilor (Rom 4:25; 1Cor 15:20-22), si inaltarea Lui o garantie a inaltarii sfintilor (cf. Efes 1:18). La dreapta. Dreapta este o pozitie de autoritate. Ideea participarii lui Hristos la autoritate cu Tatal este exprimata precis in alta parte in Scriptura (Ioan 1:1; 17:5; Fapte 7:35; Apoc 3:21). Locurile ceresti. Vezi la vers. 3. 1:21 mai presus de orice domnie, de orice stapanire, de orice putere, de orice dregatorie si de orice nume, care se poate numi, nu numai in veacul acesta, ci si in cel viitor. Orice domnie, de orice stapanire. Seria aceasta e indeobste inteleasa ca referindu-se la puteri ingeresti (Efes 6:12; Rom 8:38), posibil bune sau rele. Hristos este superior tuturor puterilor, atat ceresti cat si pamantesti. El este Domnul Suveran, cu autoritate suprema si universala (vezi la Rom 8:38; cf. 1Cor 15:24; Efes 3:10; 6:12; Cols 1:16). Pavel este doritor totdeauna sa explice ca Hristos nu ar trebui sa fie privit ca o subdivinitate, o conceptie care ar putea sa fie usor acceptata in vederea influentei crescande a ereziei gnostice. El foloseste termenii deja familiari in invataturile iudaice curente (vezi lucrarea apocrifa Enoh 61:10) si scoate in evidenta adevarul ca Hristos este mai presus de toate celelalte fiinte, indiferent care ar fi rangul lor real sau presupus. Orice nume. Expresia este atat de cuprinzatoare, folosita ca pentru a aduce la o culminare. Nu e nume care poate fi comparat cu al Lui deoarece nu e fiinta care sa poata sa fie comparata cu El. Veacul. [,,Lumea,” KJV]. Gr. aion, ,,veac,” ,,era” (vezi la Mat 13;39). ,,Veacul acesta” [,,lumea aceasta”], poate fi privit ca denotand ordinea prezenta atat in cer cat si pe pamant, si ,,cel viitor” [,,lumea viitoare”] ca vesnicia viitoare. Ca rezultat al umilirii si inaltarii Sale Hristos va fi recunoscut ca Domn suprem nu numai in veacul acesta dar si in veacul viitor. 1:22 El I-a pus totul sub picioare, si L-a dat capetenie peste toate lucrurile, Bisericii, Sub picioare. Vezi la 1Cor 15:24-28. Capetenie, peste toate. [,,Cap peste toate,” KJV]. Legatura aceasta implica mai mult decat domnie. A fi capetenie, asa cum e folosit in aceasta epistola, include ideea de unire si legatura vitala (Efes 4:15.16; Cols 2:19). Capul este centrul activ al lucrarilor corpului. Pavel accentueaza ideea unitatii, bine ilustrate in stransa legatura care exista intre cap si trup. Bisericii. Gr. ekklesia (vezi la Mat 18:17). 1:23 care este trupul Lui, plinatatea Celui ce plineste totul in toti. Trupul Lui. Hristos, Capul, este sediul intregii autoritati a bisericii. Analogia dintre biserica si trupul omenesc este foarte corespunzatoare. In timp ce trupul este unul si biserica este una, amandoua sunt alcatuite din felurile madulare, fiecare avand propriile sale daruri si temperamente. Desi e o mare diversitate de daruri, aceasta nu inlatura asocierea si actiunea armonioasa. De fapt, madularele isi pot indeplini functiunile proprii numai cand conlucreaza. Plinatatea. Gr. pleroma, ,,numar deplin,” ,,extindere deplina,” ,,cuprins deplin”; cum si ,,complement.” Cuvantul se refera la ceea ce este umplut (sensul pasiv) sau la starea unui lucru de a fi plin (cf. cele de la Cols 1:18). Pavel vede biserica fiind trupul lui Hristos umplut cu plinatatea lui Dumnezeu (Efes 3:19). Hristos a turnat plinatatea Lui, insusirile Lui in biserica, umpland-o cu viata sfanta; intr-adevar, cu viata din belsug. In Coloseni, Pavel scoate in evidenta dumnezeirea Capului, iar in Efeseni, privilegiul trupului. Plineste. Vezi la cap. 4:10. COMENTARII ELLEN G. WHITE 3 TM 518 3–5FE 403 3–75T 729 6 DA 113, 675, 834; ML 11, 260; PK 313; 5T 229 7 CH 17; SC 55; 5T 635; 6T 257 9 AA 159 14 AH 128, 540; DA 827; GC 674; PK 682; PP 67 17 TM 104; 8T 335 17, 18 ML 44, 360 17–19GC ix; 5T 740; 7T 154 18 FE 112; MB 89; ML 264; 6T 309 19 DA 200; GW 262 20, 21 DA 787; ML 295; SR 427 22, 23 DA 414; Ed 268; FE 413; 1T 283 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: