8:1 Cine este ca cel intelept, si cine pricepe rostul lucrurilor? Intelepciunea omului ii lumineaza fata, si asprimea fetei i se schimba.
Cine este ca cel intelept? Cateva versiuni vechi zic: "Cine este deci intelept?"
Intelept. Intelepciunea, sustine Solomon, este mai presus de toate avutiile.
Cine pricepe? Omul cu adevarat intelept va stii cum sa interpreteze experientele vietii. Daniel a fost un exemplu nobil in privinta aceasta (Daniel 5,10-29). Apostolii Pavel (1 Corinteni 2,15) si Ioan (1 Ioan 2,27) subliniaza acelasi adevar. Forma aramaica a cuvantului tradus "rost" [interpretare, KJV] e gasita de 31 de ori in cartea lui Daniel.
Lumineaza fata. [Ii face fata sa straluceasca, KJV]. Calmul si intelepciunea sunt reflectate de fata celui cu adevarat intelept (vezi Iov 29,24; cf. Numeri 6,25; Psalm 4.6).
Asprimea. [Indrazneala, KJV]. Ebr. 'oz, de obicei tradus "tarie". Aici probabil inseamna "asprime", in descrierea unei infatisari lipsite de amabilitatea, de cultura si de virtuti mai speciale.
Se schimba. Harul lui Dumnezeu, care transforma inima, se va reflecta pe fata printr-o expresie de bucurie senina.
8:2 Eu iti spun: Pazeste poruncile imparatului, din pricina juramantului, facut inaintea lui Dumnezeu.
Iti spun. [Te sfatuiesc, KJV]. Cuvintele acestea sunt adaugate de traducatori. Traducerile cele mai vechi redau expresia "sa tii porunca imparatului" ca un imperativ: "Tine porunca imparatului", care apare mai potrivit cu contextul si cu structura propozitiei.
Poruncile. [Porunca, KJV]. Literal, "gura"; si astfel, la figurat, poruncile vorbite sau scrise. Folosirea acesta e obisnuit in VT (Exod 17,1; 38,21; Numeri 3,39; 10,13; etc.).
Juramantului facut inaintea lui Dumnezeu. [Juramantului lui Dumnezeu, KJV]. Imparatul era privit ca unsul Domnului, randuit de El sa domneasca. "Juramantul" se refera la juramantul de credinta fata de imparat, rostit in numele lui Dumnezeu (vezi 2 Cronici 36,13; Ezechiel 17,13-19).
Compara cu invatatura lui Pavel despre constiinta (Romani 13,5).
8:3 Nu te grabi sa pleci dinaintea lui, si nu starui intr-un lucru rau: caci el poate face tot ce vrea,
Nu te grabi sa pleci dinaintea Lui. Literal, "Nu te grabi sa mergi din fata lui". Imparatul era atotputernic, de aceea nimeni nu trebuia sa se grabeasca nici sa nu-si mai manifeste supunerea fata de el si nici sa nu-si paraseasca postul. Puterea absoluta a imparatului il facea adesea dictatorial si nerational, si de aceea slujitorii lui trebuia sa ramana calmi si stapani pe ei insisi.
Face tot ce vrea. Servul imparatului poate sa aiba dreptate, dar puterea imparatului e suprema. De aceea e intelept ca acesta sa nu i se opuna in mod inutil.
8:4 pentru ca vorba imparatului are putere. Cine poate zice: Ce faci?
Ce faci? Aceeasi expresie este folosita cu privire la Dumnezeu in Iov 9,12; Isaia 45,9; cf. Iov 34,18; Daniel 4,32.
8:5 Pe cine pazeste porunca, nu-l va atinge nici o nenorocire, dar inima inteleptului cunoaste si vremea si judecata.
Porunca. Vezi la v. 2. Termenul de aici este folosit de obicei pentru poruncile lui Dumnezeu, in timp ce in v. 2 provine de la cuvantul ebraic pentru "gura" (vezi la v. 2).
Nu-l va atinge nici o nenorocire. [Nu va simti nici un rau, KJV]. Literal, "nu va cunoaste [adica nu va avea de suferit] nici un rau". Supunerea inteligenta fata de legile tarii si de legea lui Dumnezeu este premiza pacii si a sigurantei, atat aici cat si in viata vesnica (vezi GC 584, 585).
Vremea si judecata. "Inima" inteleptului, adica mintea lui, sesizeaza timpul potrivit pentru a vorbi si timpul potrivit pentru a tacea. Inteleptul cunoaste si adopta metode bune si proceduri corecte. El identifica ocaziile si le fructifica atunci cand se ivesc.
8:6 Caci pentru orice lucru este o vreme si o judecata si nenorocirea paste pe om.
Lucru. [Scop, KJV]. Radacina verbala a cuvantului ebraic tradus astfel inseamna "a se desfata in" si e folosit de poate 60 de ori. Substantivul inseamna "desfatare", "dorinta", "placere" si apare de peste 40 de ori. Sensul de aici este ca exista un timp potrivit si o metoda potrivita pentru tot ce e de dorit.
Nenorocirea. De preferat, "raul" sau "necazul". Fiecare initiativa are nevoie de o planificare atenta si metode potrivite, ca sa aiba sorti de izbanda si sa produca necaz in loc de binecuvantare.
8:7 Dar el nu stie ce si cum se va intampla, caci n-are nici cine-i spune.
Ce si cum? [Cand, KJV]. Faptul ca nu poate prezice ce i se va intampla si cand va avea loc un eveniment constituie unul din punctele slabe ale omului si o cauza majora de ingrijorare (vezi Isaia 47,13).
8:8 Omul nu este stapan pe suflarea lui ca s-o poata opri, si n-are nici o putere peste ziua mortii; in lupta aceasta nu este izbavire, si rautatea nu poate scapa pe cei rai.
S-o poata opri. [Sa-si retina duhul, KJV]. Viata se poate incheia in orice clipa (Iov 21,17.18; 34,14.15).
Izbavire. Sau "scutire". Dupa cum mercenarii nu puteau sa obtina o scutire de indatoriri in timpul razboiului, tot astfel nici omul nu poate sa evite moartea cand vine.
8:9 Toate acestea le-am vazut, si mi-am indreptat inima spre tot ce se face sub soare. Este o vreme cand un om stapaneste peste alt om, ca sa-l faca nenorocit.
Toate acestea le-am vazut. Solomon a avut multiple experiente in viata si a invatat multe din cele observate.
Sa-l faca nenorocit. [Spre propria sa ranire, KJV]. Unii oameni ii "ranesc" pe altii, altii se ranesc singuri. In ultima analiza, cel care raneste pe semenul sau se autodistruge.
8:10 Atunci am vazut pe cei rai ingropati si ducandu-se la odihna lor, iar pe cei ce lucrasera cu neprihanire departandu-se de locul sfant si uitati in cetate. Si aceasta este o desertaciune!
Am vazut. Vezi Iov 21,30-32. Unii nelegiuiti sunt ingropati cu multa pompa (2 Cronici 16,13.14; cf. Ieremia 22,18.19).
Locul sfant. ["Si am vazut pe nelegiuiti ingropati, care venisera la locul sfant si plecasera de acolo si care au fost uitati in cetatea unde facusera asa, KJV]. Adica locul sanctuarului (vezi Levitic 7,6). Unii oameni, nepocaiti si rai, participa la serviciile de inchinare din biserica, se conformeaza cerintelor exterioare ale calitatii de membru, iar la moarte li se organizeaza funeralii bisericesti costisitoare. Lucrul acesta a fost adevarat in ce priveste capetele incoronate in multe cazuri.
Uitati. Multe manuscrise vechi ebraice, alaturi de numeroase versiuni vechi zic: "laudati", care se potriveste mai bine cu contextul.
Cetate. Probabil Ierusalim.
8:11 Pentru ca nu se aduce repede la indeplinire hotararea data impotriva faptelor rele, de aceea este plina inima fiilor oamenilor de dorinta sa faca rau.
Hotararea. Ebr. pithgam, "edict", "decret", dintr-o veche radacina persana. E tradus in Estera 1,20 prin "decret" [KJV]; iar in aramaica lui Ezra si a lui Daniel apare tradus in diverse moduri, precum "raspuns", "scrisoare", "cuvant", si "chestiune". Aici ideea e de sentinta divina.
Repede. Aceeasi idee gresita sustinuta de nelegiuiti, ca nu vor avea sa dea seama pentru faptele lor, apare in Psalm 10,6; 50,21 (vezi Isaia 26,10; 2 Petru 3,4).
Plina. Compara cu Psalm 73,8-11 si cu cuvintele lui Hristos despre inima oamenilor (Matei 15,17-20).
8:12 Totusi, macar ca pacatosul face de o suta de ori raul si staruie multa vreme in el, eu stiu ca fericirea este pentru cei ce se tem de Dumnezeu, si au frica de El.
De o suta de ori. Pacatosul face adesea fapte rele si pare sa scape fara sa primeasca vreo pedeapsa pentru faptele lui rele (vezi Proverbe 7,10).
Staruieste. Unii sunt revoltati din cauza amanarii aparente a judecarii celor nelegiuiti (Maleahi 2,17). Cu toate acestea, la timpul hotarat de Dumnezeu judecata va fi aplicata (vezi Isaia 3,11; Matei 16,27; Apocalipsa 20,11-15).
Fericirea este. [Va fi bine, KJV]. In cele din urma, totul va fi bine pentru aceia care se tem de Dumnezeu (Psalm 37,11; Isaia 3,10; Maleahi 3,16).
8:13 Dar cel rau, nu este fericit si nu-si va lungi zilele, intocmai ca umbra, pentru ca n-are frica de Dumnezeu.
Nu este fericit. [Nu va fi bine, KJV]. Compara cu Iov 20,4-9; 22,15.16.
Umbra. Vezi invatatura psalmistului (Psalm 102,11; 109,23; 144,4).
8:14 Este o desertaciune care se petrece pe pamant: si anume sunt oameni neprihaniti, carora le merge ca si celor rai care fac fapte rele, si sunt rai, carora le merge ca si celor neprihaniti, care fac fapte bune. Eu zic ca si aceasta este o desertaciune.
o desertaciune.
Desertaciune. In ciuda convingerilor afirmate in v. 12.13, el se simte totusi tulburat din cauza unor paradoxuri descumpanitoare.
Oameni neprihaniti. [Oameni drepti, KJV]. Termenul ebraic redat astfel sugereaza oameni care pun in practica neprihanirea. Iov a intampinat aceeasi problema (Iov 9,22; cf. Eclesiast 9,2.3; Ezechiel 21,3.4).
Rai. [Oameni nelegiuiti, KJV]. Compara cu Iov 21,7; Psalm 73,3; Ieremia 12,1. Inechitatilor vietii acesteia nu ar trebui sa li se permita sa slabeasca credinta cuiva in modul de lucru al lui Dumnezeu. In lumea vesnica toate relele vor fi indreptate.
8:15 Am laudat dar petrecerea, pentru ca nu este alta fericire pentru om sub soare decat sa manance si sa bea si sa se inveseleasca; iata ce trebuie sa-l insoteasca in mijlocul muncii lui, in zilele vietii pe care i le da Dumnezeu sub soare.
Petrecerea. Adica a trai pentru placeri. Aceasta sugereaza intunecarea credintei lui Solomon printr-un punct de vedere materialist.
Sa manance. Lucrarile enumerate aici nu sunt rele in sine. Dumnezeu i-a dat omului capacitatea de a manca, de a bea si de a se bucura de lucrurile bune pe care viata le are de oferit. Totusi, sensul urmarit de Solomon aici este ca, intrucat stapanirea de sine si infranarea apetitului nu-i adusese se pare nici o rasplata la un moment dat, el a tras concluzia ca e mai bine sa traiasca pentru satisface simturilor, pentru a obtine cat mai mult cu putinta din lucrurile materiale ale vietii.
Sa se veseleasca. Ebr. śamach, "a fi vesel", "a se bucura".
Sa-l insoteasca. Solomon continua descrierea sentimentelor care pusesera stapanire candva pe inima lui.
8:16 Cand mi-am pus inima sa cunosc intelepciunea si sa ma uit cu bagare de seama la truda pe care si-o da omul pe pamant caci omul nu vede somn cu ochii, nici zi nici noapte,
Inima. Adica mintea.
Truda. [Ocupatie, KJV]. Acelasi cuvant ebraic e tradus "truda" in cap. 1,13; 2,23, "grija" in cap. 2,26, "indeletnicire" in cap. 3,10, "munca" in cap. 4,8, "intamplare" in cap. 5,14 si "griji" in cap. 5,3. Solomon se refera la sirul nesfarsit de osteneli incordate ale omului.
Somn. Oamenii lucreaza adesea peste masura, dar munca a fost menita sa fie o binecuvantare (vezi la Genesa 3,19). Prea adesea omul, in starea lui decazuta, nu foloseste cu intelepciune timpul sau liber. Munca zilnica a omului este disciplinara si dezvolta caracterul. Dupa o zi de truda, odihna e placuta (Proverbe 3,21-24; cf. Ieremia 31,23-26).
8:17 am vazut atunci toata lucrarea lui Dumnezeu, am vazut ca omul nu poate sa patrunda ce se face sub soare; oricat s-ar trudi el sa cerceteze, tot nu va putea afla; si chiar daca inteleptul ar zice ca a ajuns sa inteleaga, tot nu poate sa gaseasca.
Lucrarea lui Dumnezeu. Adica scopul vesnic al lui Dumnezeu si modul de lucru al Lui cu oamenii (vezi Romani 11,33-36; cf. Iov 11,7.8).
Inteleptul. Omul are privilegiul sa studieze lucrurile create de Dumnezeu si Cuvantul Lui descoperit, dar trebuie sa se fereasca "sa se creada intelept" (Proverbe 26,5) si sa se socoteasca destoinic sa inteleaga profunzimile Dumnezeirii (vezi Iov 11,7). Atitudinea corecta a omului fata de Dumnezeu e aratata in tabloul celor mantuiti zugravit de Ioan (Apocalipsa 15,3-4).
COMENTARII ELLEN G WHITE
11�
CH 109; CS 314; GC 286; PP 124; Te 45; 3T 72; 5T 208, 523
11-13�
PK 78; 2T 448
12.13�
GC 286, 540