7:1 Mai mult face un nume bun decat untdelemnul mirositor, si ziua mortii decat ziua nasterii.
Un nume bun. Compara cu Proverbe 22,1. O reputatie buna, bazata pe trasaturi de caracter,
este o avere inestimabila.
"Cine ma jefuieste de numele meu bun
Imi fura ceea ce pe el nu-l imbogateste
Dar pe mine ma saraceste rau de tot."
Una din rasplatirile esentiale care urmeaza sa fie acordate celor mantuiti este "numele nou" fagaduit tuturor celor care biruiesc lumea (Apocalipsa 2,17).
Untdelemnul mirositor. [alifie scumpa, KJV]. Cuvantul redat "scumpa" [KJV] e acelasi cuvant tradus "bun"- "un nume bun". Cuvantul tradus "alifie" [KJV] este redat "untdelemn" in Genesa 28,18; 35,14; Exod25,6; 29,2; Proverbe 27,9.16; Eclesiast 9,8; 10,1 (vezi Cant. Cant. 1,3). Untdelemnul mirositor era foarte mult pretuit in Orient, unde nu exista sapunul fin (vezi Rut 3,3; 2 Samuel 12,20). In ebraica exista o asemanare de sunete intre cuvintele "nume", shem, si "untdelemn" sau "parfum", shemen.
Ziua mortii. Natura analoaga a celei de-a doua propozitii cu cea dintai e clara cand e inteles faptul ca persoana care traieste onorabil si se bucura de o reputatie buna nu are de ce sa se teama de moarte. La nastere, viata ii sta inainte si nu cunoste nimic despre capcanele, dezamagirile, durerile si infrangerile ei. O corabie ridica ancora si paraseste portul fara stie ce pericolele care pot fi intalnite pe drum. La intrarea in port, la sfarsitul unei traversari cu bine a oceanului, un vas este intampinat cu bucurie.
Ziua nasterii. Nasterea cuiva este inceputul unei perioade scurte de "saptezeci de ani" (Psalm 90,9, 10), dar moartea poate fi preludiul unei vesnicii pe noul pamant (Luca 20,36; 1 Corinteni 15,51-55), de odihna (Apocalipsa 14,13), de multumire suprema (Apocalipsa 7,16) si de slava vesnica, in contrast cu suferintele prezente (2 Corinteni 4,17).
7:2 Mai bine sa te duci intr-o casa de jale decat sa te duci intr-o casa de petrecere; caci acolo iti aduci aminte de sfarsitul oricarui om, si cine traieste, isi pune la inima lucrul acesta.
Jale. Perioada de jale la iudei era de sapte zile (Genesa 50,10), la care participau bocitorii pentru mangaierea celor intristati (Marcu 5,38; Ioan 11,19.31). Petrecere. Si petrecerile la nunta tineau sapte zile (Genesa 29,27), si, ca si ocazia de jale, la ele participau si altii (Romani 12,15; cf. Galateni 6,2).
Oricarui om. [Toti oamenii, KJV]. Literal, "fiecare om". Un gand serios, pe care omul sa-l poarte in minte e ca va veni ziua cand va trebui sa-L intalneasca pe Creatorul sau. Pe tot parcursul vietii, el nu va pierde din vedere sa se pregateasca pentru acel moment solemn al intalnirii cu Facatorul sau.
7:3 Mai buna este intristarea decat rasul; caci prin intristarea fetei inima se face mai buna.
Intristarile. Neseriozitatea nu intareste caracterul. Exista o maxima greceasca care zice: "A suferi inseamna a invata" (vezi Evrei 2,10; 12,1-11).
Inima. Durerea sufleteasca este adesea o binecuvantare mascata care inmoaie inima. Focul suferintei curata motivele si creeaza capacitatea de a simti impreuna cu altii.
7:4 Inima inteleptilor este in casa de jale, iar inima celor fara minte este in casa petrecerii.
Inteleptilor. Inima celor intelepti se indreapta spre lucrurile catre care aduc profunzime in viata si se deprinde sa aprecieze invataturile ei morale si spirituale. Nebunul, pe de alta parte, este atras de latura mai usoara a vietii si cauta satisfactie in distractii, fara sa gandeasca la cele viitoare.
7:5 Mai bine sa asculti mustrarea inteleptului decat sa asculti la cantecul celor fara minte.
Mustrarea. Versetul 5 dezvolta mai mult ideea din v. 4. "Mustrarea" lui Iehova este protejarea poporului Sau.
Cantecul celor fara minte. [Cantecul celor nebuni, KJV]. Sunt incluse, fara indoiala, cantecele nerusinate si aiurite din locurile destinate distractiei (vezi Amos 6,5), dar se refera si la tipul de sfat pe care cineva se poate astepta sa-l primeasca de la cei nebuni.
7:6 Caci rasul celor fara minte este ca paraitul spinilor sub caldare. Si aceasta este o desertaciune.
Paratul. In Orient lipseste adesea combustibilul de buna calitate si din cauza aceasta frunzele si ramurile uscate sunt adunate pentru a fi folosite la fierberea hranei si incalzirea caselor. Spinii, ramurile si paiele uscate ard repede si cu zgomot, dar nu dau constant caldura necesara pentru a fierbe mancarea si a incalzi camera (vezi Psalm 58,9; 118,12; cf. Isaia 9,18).
Rasul. Rasul nebunului se declanseaza repede, e zgomotos si inutil (vezi Iov 20,5).Unii inteleg ca aceasta s-ar referi la aplauzele unui nebun, care n-au valoare, deoarece sunt fara rost si iresponsabile.
7:7 Averea luata prin sila innebuneste pe cel intelept, si mita strica inima.
Sila. Acelasi cuvant ebraic e tradus "sila" ["stoarcere" KJV] in Ezechiel 22,12. Se refera la folosirea despotica a ocaziei si capacitatii de a fura de la altii pentru imbogatire personala.
Innebuneste. Adica il demoralizeaza. Daca un intelept cade prada obiceiului pacatos al oprimarii si stoarcerii, va ajunge corupt si cat se poate de sigur dispretuit de altii.
Mita. [Dar, KJV]. Adica, mita. Judecata unui om este pervertita si devine ineficienta prin primirea de mita (vezi Exod 23,8; Deuteronom 16,19; Proverbe 15,27). "Inima" este simbolul priceperii, precum si al laturii morale a omului (Osea 4,11).
7:8 Mai bun este sfarsitul unui lucru decat inceputul lui; mai bine cel bun la suflet decat cel ingamfat.
Unui lucru. Cuvantul ebraic tradus astfel este mai des tradus "cuvant" sau "observatie". Rareori se intampla ca cineva sa poata vedea mai dinainte influenta finala a unui cuvant sau a unei observatii facute.
Bun la suflet. [Rabdator cu duhul, KJV]. Radacina cuvantului tradus "rabdator" [KJV] inseamna "a fi lung." Astfel, o persoana "rabdatoare cu duhul" este literal "lunga cu duhul". Compara cu expresia "incet la manie" [iute cu duhul KJV] (Proverbe 14,29). O folosire asemanatoare apare in NT unde expresia "a astepta cu rabdare" (Evrei 6,15) si "fiti... indelung rabdatori" (Iacov 5,8) sunt, literal, "fiti lungi cu duhul."
Ingamfat. Literal, "inalt" sau "inaltat cu duhul" (vezi Psalm 138,6; Isaia 5,15; 10,33; cf. Ieremia 13,1-15).
7:9 Nu te grabi sa te manii in sufletul tau, caci mania locuieste in sanul nebunilor.
Nu te grabi. [Nu fii grabit, KJV]. Sau "nelinistit", "ingrijorat", "tulburat". Emotiile trebuie sa fie tinute in frau (vezi Iacov 1,19).
Sa te manii. Vezi Efeseni 4,26.31; Tit 1,7.
Locuieste. [Odihneste, KJV]. Cuvinte si fapte care decurg din manie produc adesea mult rau, sunt extrem de greu de uitat si adesea pastrate impotriva autorului lor timp de multi ani (vezi Proverbe 14,33).
7:10 Nu zice: Cum se face ca zilele de mai inainte erau mai bune decat acestea? Caci nu din intelepciune intrebi asa.
Zile de mai inainte. Persoana cu minte nedisciplinat are adeseori impresia ca prezentul e mai greu decat trecutul si ca urmare devine nemultumit si irascibil. De asemenea, e usor ca cei in varsta sa ia o astfel de atitudine, uitand de problemele din trecut si poate de propriile lor defecte. In pustie, copiii lui Israel au privit de obicei in urma, la viata lor din Egipt. Iov dadea pe fata o slabiciune asemanatoare (Iov 29,2). Compara cu atitudinea batranilor descrisi in Ezra 3,12 si Hagai 2,3, precum si cu cea a psalmistului (Psalm 77,5-9).
7:11 Intelepciunea pretuieste cat o mostenire, si chiar mai mult pentru cei ce vad soarele.
Intelepciunea pretuieste. [Intelepciunea e buna, KJV]. Unii considera ca aceasta declaratie spune ca intelepciunea este cea mai buna mostenire; altii ca o mostenire, alaturi de intelepciunea de a o folosi in chipul cel mai bun, constituie o indoita binecuvantare.
7:12 Caci ocrotire da si intelepciunea, ocrotire da si argintul; dar un folos mai mult al stiintei este ca intelepciunea tine in viata pe cei ce o au.
Ocrotire. [Aparare, KJV]. Sau "protectie". Prima parte a versetului zice literal: "In umbra e intelepciune, in umbra e argint". Atat intelepciunea cat si banii ofera ocrotire si ajutor, desi nu de acelasi tip. Bogatul care e si intelept are astfel un adapost dublu. "Umbra" este o imagine obisnuita, folosita pentru a ilustra adapostul in fata primejdiei (Psalm 17,8; 91,1; Isaia 32,2). Bogatiile salveaza adesea vieti (Proverbe 13,8), iar intelepciunea poate salva o cetate (Eclesiast 9,15). Bogatia nu poate sa cumpere mantuirea vesnica (Psalm 49,6, 7) sau sa asigure adevarata pace sufleteasca (Luca 12,15). Doar intelepciunea adevarata poate sa aduca pe om in legatura adevarata cu Dumnezeu (Psalm 111,10; cf. Iov 28,28). Iacov 3,17 prezinta un tablou inspirator al adevaratei intelepciuni.
Un folos mai mult al stiintei. [Superioritatea stiintei, KJV]. Cuvantul tradus "superioritate" [KJV] e folosit de 12 ori in aceasta carte. "Folos" e o redare preferabila aici, cu referire la superioritatea stiintei fata de bani.
Tine in viata. [Da viata, KJV]. Mai bine "pastreaza viata". Intelepciunea poate sa salveze viata cuiva in caz de primejdie, in timp ce bogatiile pot sa fie cauza mortii unui om bogat. Intelepciunea poate sa-l protejeze pe om de excesele apetitului, care scurteaza viata; bogatiile fac posibila lasarea excesiva in voia apetitului, fiind astfel mijlocul de a aduce pe om la boala si chiar la moarte. Dar aici e sugerat ceva mai mult decat simpla viata fizica. Intelepciunea, in sensul cel mai inalt al cuvantului, duce la trairea adevaratei evlavii (Proverbe 3,13-18; 8,35). Tocmai in domeniul spiritual e realizata adevarata pastrare a vietii, care duce la nemurire (Ioan 5,21; 6,63).
7:13 Uita-te cu bagare de seama la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate sa indrepte ce a facut El stramb?
Lucrarea lui Dumnezeu. Adica felul in care Dumnezeu ne conduce prin viata (vezi Iov 9,12; 11,10; 12,14).
Stramb. Probabil o referire la diferitele experiente ale vietii, la necazurile, dificultatile si suferintele ei. Avraam a avut sa-si duca "crucea" (Genesa 15,2.3), ca si Ana (1 Samuel 1,5.6) si Pavel (2 Corinteni 12,7). Trebuie sa recunoastem mana lui Dumnezeu in toate si sa umblam in credinta (Romani 11,36; 2 Corinteni 4,18, Evrei 2,10) fara sa punem niciodata la indoiala intelepciunea sau bunatatea Lui (Iov 9,12; 11,10; 12,14).
7:14 In ziua fericirii, fii fericit, si in ziua nenorocirii, gandeste-te ca Dumnezeu a facut si pe una si pe cealalta, pentru ca omul sa nu mai poata sti nimic din ce va fi dupa el.
Fii fericit. Literal, "fii bine." Cand cuiva ii merg lucrurile bine, el ar trebui sa fie fericit si recunoscator. Compara cu experienta poporului lui Dumnezeu in zilele Esterei (Estera 8,16.17).
In ziua nenorocirii, gandeste-te. Literal, "in ziua raului, vezi." Chiar daca lucrurile nu merg asa cum am fi dorit, nu e nevoie sa ne plangem si sa ne facem sange rau. Punerea la indoiala a lui Dumnezeu si descurajarea sunt pacat.
A facut si pe una si pe alta. [A pus pe una impotriva celeilalte, KJV]. Literal, "a facut". Dumnezeu echilibreaza lucrurile asa cum trebuie. Prosperitatea corespunde cu necazul. Nu e bine ca un om sa traiasca cu totul lipsit de griji si incercari (vezi Iov 1,21; 2,10). Omul ar trebui sa examineze cu atentie intamplarile zilnice ale vietii (Proverbe 4,26). Adevarata fericire nu consta in posedarea de bunuri materiale (Luca 12,15; cf. Matei 6,33.34).
Nimic din ce va fi dupa el. Omul nu poate prevedea ce-i rezerva viitorul si nici nu poate controla cu totul imprejurarile in care va fi implicat. Prin urmare, e privilegiul lui acela de a se increde in Dumnezeu si de a se supune vointei Lui, cu increderea ca in mainile Lui toate vor lucra impreuna spre bine omului (Romani 8,28; cf. Genesa 42,36).
7:15 Tot felul de lucruri am vazut in zilele desertaciunii mele. Este cate un om fara prihana, care piere in neprihanirea lui, si este cate un nelegiuit, care o duce mult in rautatea lui.
Tot felul de lucruri. [Toate lucrurile, KJV]. Literal, "totul."
Desertaciunii mele. Adica, zilele mele trecatoare (vezi cap. 1.2)
Piere. Evreii credeau, in general, ca Dumnezeu l-ar binecuvanta pe cel drept cu viata lunga (Exod 20,12; Deuteronom 4,40; Proverbe 3,1,2.13-16; 4,10; cf. Psalm 91,16). NT prezinta un alt aspect al vietii omului drept pe pamant (Matei 5,10-12; Ioan 17,15; 2 Timotei 3,12).
O duce mult. Iov se plange de acelasi lucru (Iov 12,6; 21,7; cf. Psalm 37,7). Dreptul Abel a pierit de tanar, in timp ce Cain a trait pana la o varsta inaintata. Aceasta aparenta rasturnare a ordinii lucrurilor a framantat mintea oamenilor drepti in decursul istoriei. Gandirea ebraica a presupus, in general, ca cei nelegiuitii sa fie taiati la inceputul vietii (Psalm 37,9.10; 55,23; 58,3-9). Fireste ca linia finala se va trage la a doua venire a lui Hristos (Matei 16,27; cf. Apocalipsa 20.12-15).
7:16 Nu fi prea neprihanit si nu te arata prea intelept: pentru ce sa te pierzi singur?
Prea neprihanit. [Drept peste mult, KJV]. O mustrare a legalismului cu increderea lui pe forme si formule exterioare. Adevarata religie este o legatura personala cu sfantul Dumnezeu (Levitic 19,2; Efeseni 3,14) si cu Isus Hristos Mantuitorul (Efeseni 3,17-19).
Prea intelept. Solomon a vorbit despre valoarea intelepciunii, acum avertizeaza impotriva unei atitudini care ar fi putut determina pe cineva sa puna la indoiala metodele lui Dumnezeu. Apostolul Pavel da aceeasi invatatura (Romani 9,20-23).
Pierzi. Forma ebraica a verbului este reflexiva, scotand astfel in evidenta faptul ca purtarea decide soarta. Fariseul din parabola este un exemplul celui care prin indreptatire de sine si prin intelepciune omeneasca se autodistruge (Luca 18,9-14).
7:17 Dar nu fi nici peste masura de rau si nu fi fara minte: pentru ce vrei sa mori inainte de vreme?
Peste masura de rau. Nu inlatura toate obstacolele; in cele din urma, vei ajunge in punctul in care Duhul Sfant nu mai poate produce pocainta sincera. Feriti-va sa-L ignorati sau sa-L subestimati pe Dumnezeu (Psalm 10,11; cf. Maleahi 1,2.6; 2,17; 3,8.13).
Fara minte. [Nebun, KJV]. Omul care pacatuieste cu voia, crezand gresit ca Dumnezeu nu ia seama la ceea ce face, poate sa fie atat de mult obsedat de un anumit mod de a actiona incat, in orbirea lui spirituala, ajunge sa-si inchipuie ca, de fapt, Dumnezeu nu exista (Psalm 14,1).
Inainte de vreme. Nelegiuirea peste masura are adesea drept rezultat moarte prematura, ca si in cazul antediluvieni (Iov 22,16) si al pacatosilor de mai tarziu (Psalm 55,23; Proverbe 10,27).
7:18 Bine este sa tii la aceasta, dar nici pe cealalta sa n-o lasi din mana; caci cine se teme de Dumnezeu, scapa din toate acestea.
Sa tii. Un indemn de a evita activitatea in exces sau necumpanita. Moderatia este o regula buna de viata, extremele fiind in general primejdioase. Se teme de Dumnezeu. Capacitatea de a trece prin viata realizand adevaratele ei obiective e posibila doar in temere de Dumnezeu (Neemia 5,9; Iov 28,28, Psalm 111,10; Isaia 33,6).
7:19 Intelepciunea face pe cel intelept mai tare decat zece viteji, care sunt intr-o cetate.
Intelepciunea face.... mai tare. Cel care este cu adevarat intelept castiga biruinte prin umplerea cu acea intelepciune care vine de sus. Acelasi verb ebraic tradus aici "face... tare" apare si sub forma "a fi puternic", "a razbuna" (Judecatori 3,10; 6,2; Psalm 9,19; cf. Proverbe 24,5).
Zece viteji. Literal, "zece carmuitori". Acelasi cuvant ebraic e redat "mai mare" ["guvernator" KJV] in Genesa 42,6 si "cel ce carmuieste" in Eclesiast 10,5, ca si expresia aramaica din Daniel 5,29.
Intr-o cetate. Comparatia este facuta cu vechiul consiliu de batrani care judeca toate treburile locale. Acelasi tip de consiliu s-a perpetuat in viata satului hindus, unde e numit panch sau "cinci," cu referire la cei cinci batrani alesi pentru a pune in vigoare regulile vietii de comunitate.
7:20 Fiindca pe pamant nu este nici un om fara prihana, care sa faca binele fara sa pacatuiasca.
Nu este nici un om fara prihana. [Nici un om drept, KJV]. Mai bine "caci cu privire la om, nu este nici unul drept." Chiar si copilul lui Dumnezeu s-ar putea ca uneori sa faca greseli grave, precum Avraam si David, dar prin harul al lui Hristos el va castiga biruinta asupra lor (vezi 1 Ioan 3,6; 5,4).
Fara sa pacatuiasca. Vezi 1 Regi 8,46; Proverbe 20,9; Romani 3,23; 1 Ioan 1,8.
7:21 Nu lua nici tu seama la toate vorbele care se spun, ca nu cumva s-auzi pe sluga ta vorbindu-te de rau!
Care se spun. Adica ale unora despre cineva. Preocuparea cu privire la ce gandesc altii nu contribuie la reusita.
Sluga vorbindu-te de rau. [Servul tau blestemandu-te, KJV]. Familiarismul da nastere adeseori la dispret. Totusi, crestinul ar trebui sa fie preocupat mai mult de parerea lui Dumnezeu decat de cea a omului (1 Corinteni 4,3.4).
7:22 Caci stie inima ta de cate ori ai vorbit si tu de rau pe altii.
Vorbit de rau. [Blestemat, KJV]. Literal, "a fi usor", "a fi de nimic", de unde "a dispretui", "a dezonora". Sensul este aici de "a vorbi dispretuitor", "a vorbi de rau".
7:23 Toate acestea le-am cercetat cu intelepciune. Am zis: Ma voi intelepti. Dar intelepciunea a ramas departe de mine.
Departe de mine. Compara cu Iov 28: 12-28.
7:24 Cu mult mai departe decat era mai inainte, si ce adanca! Cine o va putea gasi?
Ce adanca! [Excesiv de adanca, KJV]. Compara cu Iov 11,7-9; Romani 11,33.
7:25 M-am apucat si am cercetat toate lucrurile, cu gand sa inteleg, sa adancesc, si sa caut intelepciunea si rostul lucrurilor, si sa pricep nebunia rautatii si ratacirea prostiei.
M-am apucat si am cercetat. [Mi-am pus inima sa cunosc, KJV]. Literal, "Eu, chiar inima mea, ne-am indreptat sa cunoastem". Un mod emfatic de a-si declara sinceritatea in cautarea intelepciunii.
Rostul. Cuvantul ebraic tradus astfel apare "rost" in v. 27 si "chibzuiala" in cap. 9,10. O forma feminina a cuvantului este redata in 2 Cronici 26,15 "masini" si in Eclesiast 7,29 "siretenii".
7:26 Si am gasit ca mai amara decat moartea este femeia, a carei inima este o cursa si un lat, si ale carei maini sunt niste lanturi; cel placut lui Dumnezeu scapa de ea, dar cel pacatos este prins de ea.
Femeia. Vezi Proverbe 7,5-23.
Lanturi. Cuvantul tradus "lanturi" este folosit in alta parte pentru "legaturile" folosite de Dalila pentru a-l lega pe Samson (Judecatori 16,8). Cuvintele "cursa", "lat" si "lanturi" zugravesc pe femeia extrem de imorala (vezi Proverbe 5,22; 22,14).
Placut lui Dumnezeu. Literal, "e bine inaintea lui Dumnezeu".
7:27 Iata ce am gasit, zice Eclesiastul, cercetand lucrurile unul cate unul, ca sa le patrund rostul;
Unul cate unul. Literal, "unul la unul." Compara cu Ieremia 5,1-5.
7:28 iata ce-mi cauta si acum sufletul, si n-am gasit. Din o mie am gasit un om: dar o femeie n-am gasit in toate acestea.
O mie. Folosit in general ca numar rotund (vezi Exod 20,6; 34,7; Psalm 105,8). Solomon vrea sa spuna aici ca un barbat desavarsit e cu totul rar.
O femeie. Solomon nu spune ca nu sunt femei desavarsite, ci da de inteles ca el a gasit ca astfel de femei sunt mult mai rare decat barbatii desavarsiti. Experientele lui avute cu cele o mie de sotii si concubine, dintre care multe pagane si toate fara indoiala geloase si certarete - asa cum e de obicei cazul intr-o asemenea casa - adusese fara indoiala lui Solomon o stare conflictuala neintrerupta. El pare sa invinuiasca de aceste dificultati pe femei si nu pe sine insusi, pentru ca incheiase atat de multe casatorii (vezi Genesa 3,12).
7:29 Numai, iata ce am gasit: ca Dumnezeu a facut pe oameni fara prihana, dar ei umbla cu multe siretenii.
Fara prihana. [Drept, KJV]. De la verbul "a fi drept", "a fi cinstit". Se face referire integritatea morala.
Siretenii. [Scorneli, KJV]. Acest cuvant este redat in 2 Cronici 26,15 prin "masini", adica nascociri, sau prin masini de razboi, ca de pilda pentru aruncare de pietre. Verbul-radacina inseamna "a gandi","a nascoci", "a inventa" (vezi Amos 6,5). Omul a decazut din starea lui initiala de integritate morala si a devenit adeptul lucrurilor nascocite, care desi nu sunt neaparat rele in sine, sunt folosite in asa fel incat duc pe oameni la imoralitate.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 8�
5T 50
12�
�
Ed 126; ML 107
29�
�
CH 108; FE 449; ML 128; PP 49; 3T 72; 4T 293