Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Ecclesiast

Ecclesiast, 5


5:1 Pazeste-ti piciorul, cand intri in Casa lui Dumnezeu, si apropie-te mai bine sa asculti, decat sa aduci jertfa nebunilor; caci ei nu stiu ca fac rau cu aceasta.

Pazeste-ti piciorul. In Bibliile ebraice, in LXX si in Vulgata acesta este versetul 17 din cap. 4. "Pazeste-ti piciorul" este echivalent cu expresia "ai grija pe unde mergi" si este folosit aici in mod figurat, in armonie cu ideea din Genesa 17,1 si Psalm 119,101.

Casa lui Dumnezeu. Vechiul cort era numit "casa lui Iehova." (1 Samuel 1,7; 2 Samuel 12,20). Acelasi titlu a fost folosit mai tarziu cu privire la templul din Ierusalim (vezi 1 Regi 3,1).

Jertfa nebunilor. "Nebunii" la care se face referire aici "fac rau" cand intra in "casa lui Dumnezeu", pentru ca nu-si pazesc "piciorul" si nu sunt dispusi "sa asculte". Ei nu sunt constienti de Acela in prezenta Caruia stau (v. 2), se gandesc la lucruri vremelnice si ca urmare cuvintele lor sunt adesea nesabuite, pripite si multe. Aceia care vin la biserica atat de inconstienti de prezenta lui Dumnezeu incat cugeta la lucruri obisnuite si vorbesc despre lucruri obisnuite, sunt numiti aici de catre intelept ca fiind "nebuni." Inchinarea lor nu e decat o simpla formalitate.

Fac rau. Ignoranti cu privire la cerintele spirituale ale lui Dumnezeu, ei nu I se inchina in mod sincer si inteligent (vezi Ioan 4,24). Ei pacatuiesc in ignoranta lor auto-impusa, si ca urmare inchinarea si darurile lor - aduse in mod neglijent - sunt inacceptabile in ochii lui Dumnezeu.



5:2 Nu te grabi sa deschizi gura, si sa nu-ti rosteasca inima cuvinte pripite inaintea lui Dumnezeu; caci Dumnezeu este in cer, si tu pe pamant, de aceea sa nu spui vorbe multe.

Nu te grabi. Cum e tradus si in cap. 7,9 si 8,3. Cuvintele nesabuite, pripite, folosite fie in conversatii, fie in cereri, fie in rugaciune, sunt periculoase. Limba, asemenea calului, are nevoie sa fie bine tinuta in frau. Noteaza sfatul lui Hristos cu privire la rugaciune (Matei 6,7).

Inaintea lui Dumnezeu. Omul trebuie sa I se adreseze lui Dumnezeu cu o teama plina de respect (vezi 1 Regi 8,43). De Dumnezeu nu ne putem apropia asa cum ne-am apropia de un om.

Sa nu spui vorbe multe. [Putine sa-ti fie cuvintele, KJV]. Compara cu apelul preotilor lui Baal (1 Regi 18,26). Dumnezeu cunoaste nevoile noastre. Nu e nevoie de un potop de cuvinte care sa detalieze cererile noastre (Matei 6,7.8; cf. Luca 18,9-14).



5:3 Caci, daca visurile se nasc din multimea grijilor, prostia nebunului se cunoaste din multimea cuvintelor.

Visurile. Ebr. chalom, un cuvant folosit pentru intreaga gama de vise, cuprinzand si visele profetilor adevarati si pe ale celor falsi. Referirea ar putea fi aici la starea confuza a mintii omului lumesc, prins in capcana multitudinii de griji, dar fara sa cunoasca pacea care e in Dumnezeu.

Se cunoaste. Cuvintele acestea nu sunt in limba ebraica si cel mai bine e sa fie omise. Sensul e ca, dupa cum visele sunt dovada surmenarii si a tensiunii nervoase, tot asa un exces de cuvinte il eticheteaza drept nebun pe cel care le rosteste.



5:4 Daca ai facut o juruinta lui Dumnezeu, nu zabovi s-o implinesti, caci Lui nu-I plac cei fara minte; de aceea implineste juruinta, pe care ai facut-o.

Juruinta lui Dumnezeu. Vezi Deuteronom 23,21; Vezi si Psalm 50,14; Proverbe 20,25.

Nu-I plac cei fara minte. Ebraica zice literal: "Nu e placere in nebuni." In alte cuvinte, zice Solomon, nici Dumnezeu, nici omul nu au placere de cel care fagaduieste in mod nechibzuit multe, dar face putine. Compara cu istoria lui Anania si a Safirei din Fapte 5,1-10.



5:5 Mai bine sa nu faci nici o juruinta, decat sa faci o juruinta si sa n-o implinesti.

Sa nu faci nici o juruinta. Cineva poate sa simta indemnul de a fagadui un dar pentru lucrarea lui Dumnezeu datorita primirii unei binecuvantari speciale. Atunci o astfel de fagaduinta trebuie implinita.



5:6 Nu lasa gura sa te bage in pacat, si nu zice inaintea trimisului lui Dumnezeu: M-am pripit. Pentru ce sa Se manie Dumnezeu din pricina cuvintelor tale, si sa nimiceasca lucrarea mainilor tale?

Sa te bage in pacat. Prima propozitie a v. 6 zice literal: "Nu lasa gura ta sa aduca pacat asupra carnii tale". Neimplinirea unei fagaduinte este pacatul omisiunii.

Trimisului. [ Ingerului, KJV]. LXX si Siriaca zic "Dumnezeu." S-a sugerat ca cuvantul "inger" [KJV] poate sa fie folosit uneori cu referire la Dumnezeu din dorinta de a evita folosirea numelui sfant. Se stie ca iudaismul a inventat diverse formule ca sinonime pentru Numele lui Dumnezeu.

Sa se manie Dumnezeu. Despre "mania" lui Dumnezeu, vezi la Judecatori 2,20; 2 Regi 13,3; 17,11. De ce sa atraga in mod inutil un om mania lui Dumnezeu?

Teme-te de Dumnezeu. Teama evlavioasa ar trebui sa fie forta calauzitoare in viata (vezi Eclesiast 7,18; 8,12; 12,13; Habacuc 2,20); vezi la Deuteronom 4,10; 6,2.



5:7 Caci, daca este desertaciune in multimea visurilor, nu mai putin este si in multimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu.

Verset ce nu a fost comentat.

5:8 Cand vezi in tara pe cel sarac napastuit si jefuit in numele dreptului si dreptatii, sa nu te miri de lucrul acesta! Caci peste cel mare vegheaza altul mai mare, si peste ei toti Cel Preainalt.

Napastuit. Exploatarea de catre o conducere corupta nu e ceva neobisnuit. Rareori schemele politice se dovedesc a fi folositoare saracilor. Solomon insusi fusese vinovat de asuprirea saracilor cand a urmarit sa-si realizeze propriile planuri grandioase (1 Regi 12,4).

In tara. [Intr-o provincie, KJV]. Tradus dintr-un cuvant aramaic care inseamna "provincia" unui imperiu (vezi Estera 1,1; Daniel 8,2).

Sa nu te miri. Adica sa nu fii surprins sau sa nu fii tulburat ca exista oprimare. E numai de asteptat.

Mai mare. Probabil o referire la diferitele ranguri de functionari dintr-un sistem de carmuire oriental, fiecare fiind obligat sa-i verifice pe cei din subordinea lui si sa dea raport despre ei. Insa Dumnezeu este atent chiar si la cei mai mari dintre ei (vezi Psalm 33,13-15; 50,21; Tefania 1,12).



5:9 Dar un folos pentru tara in toate privintele, este un imparat pretuit in tara.

Un folos pentru tara. Sensul ebraicei din v. 9 este neclar. Poate o varianta mai clara a primei parti a versetului ar fi: "e un castig din tara in schimb pentru tot [lucrul cinstit]".

Un imparat. Imparatul Ozia s-a ocupat mult de agricultura (2 Cronici 26,10). Conducatorul unei tari agricole este adesea aproape de poporul sau, deoarece el are contact nemijlocit cu supusii sai, fara sa intervina intre ei slujbasi lacomi.



5:10 Cine iubeste argintul, nu se satura niciodata de argint, si cine iubeste bogatia multa, nu trage folos din ea. Si aceasta este o desertaciune!

Iubeste argintul. Rareori viata devotata strangerii de avere este multumita cu ceea ce a reusit sa stranga. S-ar putea ca Solomon sa aiba in minte multimile de slujbasi mici si mari dintr-o carmuire orientala, fiecare dornic sa se imbogateasca.

Bogatia multa. Indiferent cat de mult ii sporeste bogatia el o socoteste insuficienta si doreste tot mai multa.



5:11 Cand se inmultesc bunatatile, se inmultesc si cei ce le papa: si ce folos mai are din ele stapanul lor decat ca le vede cu ochii?

Se inmultesc. Ebraica zice: "Mancatorii ei se inmultesc." O data cu cresterea averii, un om isi dezvolta afacerea. Lui ii revine sarcina sa-i distreze cu generozitate pe oaspeti. Se inmulteste numarul celor din alai, a slujitorilor si chibitilor, iar rudele pretind ajutor financiar.

Ce folos? Nu exista loc pentru bogatie decat viata aceasta. Acumularea, investirea si protejarea averii pot sa fie cauza unei mari ingrijorari si sa conduca la epuizare nervoasa. Bogatiile acestei lumi nu acorda pasaport pentru nemurire.

Se vede cu ochii. Bogatul isi da seama in cele din urma ca nu poate sa-si ia averea cu el in mormant (Iov 1,21; Luca 12,19.20). El n-ar trebui sa se laude peste masura cu abilitatea lui de a aduna bani si nici sa nu se laude cu ea, ci mai degraba sa o foloseasca pentru slava lui Dumnezeu (1 Timotei 6,10.17-19).



5:12 Dulce este somnul lucratorului, fie ca a mancat mult, fie ca a mancat putin; dar pe cel bogat nu-l lasa imbuibarea sa doarma.

Lucratorului. Care indica in mod specific un agricultor, un muncitor agricol. Cuvantul tradus astfel este, totusi, folosit si pentru lucratori in general, cum si pentru cei care Il slujesc pe Dumnezeu. O zi de munca fizica este un preambul excelent pentru o noapte de somn reconfortant.

Nu-i lasa... sa doarma. Povara grijii pentru bogatii se dovedeste adesea generatoare de necazuri si il jefuieste pe om de odihna intr-atat incat urmarile sunt o sanatate subreda si un colaps nervos.



5:13 Este un mare rau, pe care l-am vazut sub soare: avutii pastrate spre nefericirea stapanului lor.

Un mare rau. Adica un rau care distruge.

Avutii pastrate. Raul acesta consta in acumularea de bogatii in locul utilizarii lor. Odata cu posedarea de mijloace vine si obligatia de a le folosi pentru binele comun (vezi Matei 19,20.21). Compara cu sfatul lui Pavel (1 Timotei 6,9.10).

Nefericirea stapanului lor. Insomnia, datorata ingrijorarii privind investitiile si pazirea averii, chinuieste adesea pe cei bogati (vezi v. 12). Unii ii pot considera un vanat bun de exploatare. Pe de alta parte ei se ingrijoreaza de faptul ca mostenitorii lor ar putea sa risipeasca roadele muncii lor asidue. Dar raul cel mai mare al acumularii de bogatii este produs asupra caracterului omului (vezi Proverbe 11,24; Luca 12: 16-21).



5:14 Daca se pierd aceste bogatii prin vreo intamplare nenorocita, si el are un fiu, fiului nu-i ramane nimic in maini.

Intamplare nenorocita. [Truda rea, KJV]. Mai bine "o intamplare rea" (RSV), adica o investitie proasta sau o manevra gresita in afaceri, care are ca rezultat o pierdere grava. O speculatie nechibzuita poate matura peste noapte economiile unei vieti intregi. E absolut necesar ca omul de afaceri sa aiba grija constanta daca vrea sa-si pastreze capitalul si sa aiba profit de pe urma lui.

Are. [Naste, KJV] "A nascut" e mai apropiat de ebraica. Fiul este considerat aici ca mostenitorul prezumtiv al averii tatalui sau.

Nimic in maini. [In mainile lui, KJV]. Daca pronumele "lui" [KJV] se refera la tatal, atunci sensul este ca in pragul mortii descopera ca nu are nimic de lasat ca mostenire fiului sau. Daca "lui" [KJV] se refera la fiu, atunci sensul este ca dupa moartea tatalui sau si dupa ce afacerile lui sunt lichidate, fiul nu gaseste nimic ramas din mostenirea la care nadajduise. Prima sugestie este de preferat.



5:15 Cum a iesit de gol din pantecele mamei sale, din care a venit, asa se intoarce, si nu poate sa ia nimic in mana din toata osteneala lui.

Gol. [Despuiat, KJV]. Compara cu afirmatia lui Iov (Iov 1,21) si cu aceea a lui David (Psalm 49,16.17). Observatiile acestea amintesc de cuvantul lui Dumnezeu catre Adam (Genesa 3,19).

Nu poate sa ia nimic. Numai "bogatia" spirituala pe care un om a adunat-o in viata aceasta poate fi luata dincolo de mormant (vezi Ioan 3,36; cf. Apocalipsa 22,14). Caracterul este singura comoara pe care o poate lua cu el din lumea aceasta in cea viitoare (COL 332). Prin urmare, crestinul va cauta cai pentru sa-si stranga bogatii in cer (vezi Luca 12,33.34).



5:16 Si acesta este un mare rau, anume ca se duce cum venise; si ce folos are el ca s-a trudit in vant?

Si aceasta. In toate vremurile oamenii au fost descurajati din cauza extremei zadarnicii a vietii. Ce rost, intreaba scriitorul, are munca grea a unei intregi vieti, daca la moarte pierzi roadele ei?

Ce folos? Absolut nici unul, e raspunsul subinteles.

S-a trudit in vant. Aici un simbol a deplinei zadarnicii (vezi Iov 15,2; Proverbe 11,29). Vantul e imaterial, care scapa si care nu poate fi prin si tinut. Asa sunt bogatiile acestei lumi.

5:17 Ba inca, toata viata lui a mai trebuit sa manance cu necaz, si a avut multa durere, grija si suparare.

Sa manance cu necaz. [Mananca in intuneric, KJV]. O metafora care descrie faptul ca omul care traieste numai pentru acumulare de bogatii materiale nu obtine niciodata satisfactia pe care spera sa o obtina. Compara cu perspectiva celui a carui nadejde este ancorata in lucrurile vesnice (Mica 7,8), si care rabda neplacerile materiale ale timpului prezent, avand in minte lucrurile pe care acum le vede decat prin ochii credintei (Evrei 11,27).

Multa durere. Pentru restul versetului, RSV urmeaza LXX: "in manie multa si in boala si in necaz." Aceasta este o analizare suplimentara a vietii omului care "mananca in intuneric" [KJV].



5:18 Iata ce am vazut: este bine si frumos ca omul sa manance si sa bea, si sa traiasca bine in mijlocul muncii lui, cu care se trudeste sub soare, in toate zilele vietii lui, pe care i le-a dat Dumnezeu; caci aceasta este partea lui.

Am vazut. In v. 12-17 Solomon a prezentat in mod plastic nebunia acumularea de bogatii numai de dragul ei. Acum, avand la baza propria sa experienta, el observa ca bogatia e valoroasa numai cand e pusa la lucru, cand isi aduce contributia la nevoile si bucuriile vietii.

Frumos. Adica "potrivit", "corespunzator".

I le-a dat Dumnezeu. Adevarata fericire si pace a mintii vin numai dintr-o legatura buna cu Dumnezeu, prin intelegerea faptului ca mana Lui este pentru totdeauna peste toate (vezi Romani 8,28). De aceea acceptarea calma a vietii, asa cum e ea, este calea spre multumire si fericire. Acesta este sfatul lui Pavel (1 Timotei 6,7.8).



5:19 Dar daca a dat Dumnezeu cuiva avere si bogatii, si i-a ingaduit sa manance din ele, sa-si ia partea lui din ele, si sa se bucure in mijlocul muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu.

Sa manance. Aici e folosit in sens figurat pentru punerea la lucru a "averii si bogatiei" si nu a acumularii lor (vezi v. 13).

Dar de la Dumnezeu. Abilitatea de a acumula bogatie vine de la Dumnezeu (Deuteronom 8,18; Iacov 1,16.17). Toate capacitatile pe care le avem sunt daruri de la Dumnezeu. Tot ce am strans cu ajutorul acestor insusiri ar trebui sa fie un motiv de multumire la adresa lui Dumnezeu.



5:20 Caci nu se mai gandeste mult la scurtimea zilelor vietii lui, de vreme ce Dumnezeu ii umple inima de bucurie.

Nu se mai gandeste. Omul care traieste intr-o colaborare stransa cu Dumnezeu nu se confrunta cu nici o experienta pentru care Dumnezeu sa nu aiba o solutie (Matei 6,34) Viitorul lui e sigur, iar viata lui poate fi senina.

Dumnezeu ii umple inima. [Dumnezeu raspunde, KJV]. Radacina verbala tradusa aici "raspunde" [KJV] are si sensul de "a marturisi catre [ceva]".

COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 4�

3T411; 4T 476

4.5�



4T 472

4-6�

5T 284

6�



4T 471

8�



Ed 144; PK 68, 78

9�



Ed 219

10�



MH 210

18�



ML 142