4:1 M-am uitat apoi la toate asupririle care se fac sub soare; si iata ca cei apasati varsa lacrimi, si nu este nimeni sa-i mangaie! Ei sunt prada silniciei asupritorilor lor, si n-are cine sa-i mangaie!
M-am uitat apoi. [M-am intors si am privit, KJV]. O expresie ebraica echivalenta cu "am reconsiderat" sau "am vazut din nou" (RSV).
Asupririle. Ebr. 'ashuqim, dintr-o radacina care inseamna "a oprima", "a nedreptati", "a stoarce". E inrudit cu un cuvant arab care inseamna "asprime" sau "nedreptate". Solomon se refera aici la lucrurile care au fost partea celor saraci si a celor slabi in tot cursul istoriei (vezi Iov 35,9; Amos 3,9; cf. 1 Samuel 12,4).
Lacrami. Lacrimile celor asupriti induioseaza inima lui Dumnezeu (Psalm 39,12; 56,9; Isaia 38,5). Prin contrast, lacrimile fatarnicului Ii sunt neplacute (Maleahi 2,13).
Cine sa-i mangaie. [Mangaietor, KJV]. De la verbul "a consola", "a mangaia". Inima oamenilor aflati intr-un necaz mare doreste cuvinte de consolare de la cineva care intelege, iar durerea lor se adanceste cand nu e nimeni care sa-i mangaie (vezi Psalm 69,20; Plangeri 1,2).
Salnicie. [Putere, KJV]. Cuvantul ebraic e folosit pentru tarie fizica, de felul celei a lui Samson (Judecatori 16,5.6), dar si intr-un sens mai larg, pentru capacitate si destoinicie in orice directie (Proverbe 24,5). Aici descrie procedeele nemiloase ale oamenilor mai tari cu cei slabi si lipsiti de aparare.
4:2 Si am gasit ca mortii, care au murit mai inainte, sunt mai fericiti decat cei vii, care sunt inca in viata.
Am gasit... mai fericiti. [Am laudat, KJV] Sau "am felicitat".
Decat cei vii. Compara cu Iov 3,13 si cu cuvintele lui Hristos cu privire la Iuda (Matei 26,24). In anumite imprejurari rele si din anumite puncte de vedere ar fi mai bine sa fii mort decat sa continui sa traiesti. Din acest punct de vedere scrie Solomon. Este vorba o stare sufleteasca trezita de inegalitatile si relele care au decurs din mii de ani de pacat. Astazi mai mult ca inainte, barbatii si femeile simt zadarnicia vietii.
4:3 Dar mai fericit decat amandoi am gasit pe cel ce nu s-a nascut inca, fiindca n-a vazut toate relele care se petrec sub soare.
Mai fericit. Pesimismul, care vine de la cel rau, e cel mai bine infruntat prin credinta in Dumnezeu si prin incredere neclintita in Mantuitorul (Matei 11,28). Compara cu incredere linistita a lui Pavel (Romani 5,1).
4:4 Am mai vazut ca orice munca si orice iscusinta la lucru isi are temeiul numai in pizma unuia asupra altuia. Si aceasta este o desertaciune si goana dupa vant.
Munca. Literal, "necaz", "munca", "osteneala".
Iscusinta la lucru. Literal, "orice indemanare lucrului". Expresia poate sa insemne si "lucru reusit" sau "lucru avantajos".
Pizma. [E pizmuit, KJV] Rivalitatea starneste invidie si dusmanie cand concurenta devine mai stransa. Principiul prezentat aici se aplica la conditiile de munca, la rivalitati in afaceri si probleme internationale, precum si la legaturile personale.
Goana dupa vant. O figura de stil care descrie zadarnicia succesului lumesc ca garantie a fericire.
4:5 Nebunul isi incruciseaza mainile, si isi mananca insasi carnea lui.
Isi incruciseaza mainile. O expresie ebraica pentru lene (vezi Proverbe 6,10; 24,33).
Isi mananca insasi carnea lui. Comentatorii iudei folosesc cuvantul "mancare" in loc de "carne" si in felul acesta sugereaza imaginea unei persoane nesimtitoare, care se aseaza sa manance, preocupata doar de placerile vietii. Ei citeaza Exod 16,8 si Isaia 22,13 in sprijinul acestei interpretari. Probabil o explicatie mai plauzibila a acestei expresii este ca neghiobul lenes ajunge sarac lipit, si familia lui odata cu el.
4:6 Mai bine o mana plina de odihna, decat amandoi pumnii plini de truda si goana dupa vant.
O mana plina de odihna. Literal, "o umplere a mainii cu liniste." Ebraica indica mana facuta caus. Fara indoiala, "odihna" de aici se refera la pacea sufleteasca. Cuvantul apare in cap. 6,5 ca "mai bine" [odihna, KJV] insemnand bunastare si in cap 9,17 ca "liniste", insemnand blandete (vezi Isaia 30,15).
Plini de truda. Activitate intensa, goana nebuna in stradania de a face cat mai multe lucruri in fiecare zi pentru a culege recompensa maxima. O viata plina si fericita nu depinde de o abundenta de lucruri ale vietii acesteia.
4:7 Am mai vazut o alta desertaciune sub soare.
Alta desertaciune. Solomon vorbeste despre cercetarea unui alt fenomen la vietii: avaritia.
4:8 Un om este singur singurel, n-are nici fiu, nici frate, si totusi munca lui n-are sfarsit, ochii nu i se satura niciodata de bogatii, si nu se gandeste: Pentru cine muncesc eu, si-mi lipsesc sufletul de placeri? Si aceasta este o desertaciune si un lucru rau.
Singur singurel. Tabloul este al unei persoane retrase, singure si fara prieteni sau tovarasi apropiati. Ea nu are nici rude, nici prieteni, nici mostenitori care sa-l mosteneasca sau sa duca mai departe ostenelile lui.
Nici fiu, nici frate. Un tablou patetic al singuratatii, fara nimic care sa-l imbarbateze in straduintele lui. Munca de agonisire a celor necesare pentru cei iubiti e o sarcina nobila, care produce satisfactii. Responsabilitatea fata de cei iubiti este un mijloc eficient pentru dezvoltarea caracterului. Fara astfel de preocupari omul devine egocentric, iar izvoarele binefacerii din el seaca.
Sfarsit. Sau "incetare", de la radacina verbala "a taia". Desi e singuratic si nu are o responsabilitate fata de altii, omul acesta continua sa munceasca si sa acumuleze cu un zel vrednic de scopuri mai laudabile.
Nu i se satura niciodata de bogatii. Cu cat aduna mai mult, cu atat ravneste mai mult. Pentru el acumulare de bunuri devine o obsesie (vezi Proverbe 27,20). Putini oameni sunt multumiti cu viata lor.
Imi lipsesc sufletul. [Imi amarasc sufletul, KJV]. Adica "ma lipsesc" (vezi la Psalm 16,10 pentru aceasta folosire a cuvantului nephesh). Aceasta persoana avara niciodata nu se intreaba pentru munceste atat de mult. El este orbit de dorinta si de aceea se dedica acumularii de bogatii, totusi fara sa gaseasca multumire. A fi harnic este o virtute crestina, insa total multumit sub mana lui Dumnezeu (Romani 12,11; Efeseni 4,28; 1 Timotei 6,8; Evrei 13,5). Crestinul lenes nu este laudat (Proverbe 12,24; Eclesiast 10,18).
Un lucru rau. [O truda trista, KJV]. Mai bine "o treaba rea" sau "o sarcina nenorocita".
4:9 Mai bine doi decat unul, caci iau o plata cu atat mai buna pentru munca lor.
Mai bine doi. Doi lucratori angajati intr-un efort conjugat pot adesea sa castige un salariu mai mult decat dublul celui al unei singure persoane. Cuvantul tradus "simbrie" este termenul ebraic obisnuit pentru salariu. E folosit pentru servitori (Genesa 30,28.32.33), pentru soldati (Ezechiel 29,18.19) si pentru inchirierea animalelor (Zaharia 8,10).
4:10 Caci, daca se intampla sa cada, se ridica unul pe altul; dar vai de cine este singur, si cade, fara sa aiba pe altul care sa-l ridice!
Cada. Verbul ebraic poate fi aplicat la o cadere fizica, la moarte, la caderea sub puterea altuia sau la esecul in lucrarea cuiva. Aici e de preferat ultimul inteles, referindu-se la circumstante rele care pot sa se abata asupra cuiva si la partenerul lui care vine sa-l salveze. Conditiile calatoriei in vremurile stravechi erau de obicei deosebit de primejdioase din cauza lipsei de inlesniri si a talharilor. Doi puteau sa faca in siguranta o calatorie, dar unul putea sa aiba de suferit. Conlucrarea e inestimabila, iar izolarea este adesea primejdioasa. Compara cu trimiterea ucenicilor (Luca 10,1). Asocierea si bucuria intr-o lucrare bine facuta sunt binecuvantari valoroase (Fapte 13,2; 14,27).
4:11 Tot asa, daca se culca doi impreuna, se incalzesc unul pe altul, dar cum are sa se incalzeasca daca e singur?
Se culca doi impreuna. Versetul 10 vorbeste despre ajutor si sprijin in greutati; acesta vorbeste despre mangaiere. Solomon se gandeste aici la arsita zilei urmata de frigul noptii si la saracia omului de rand, ale carui asternut si invelitoare de pat constau adesea din vesmantul lui exterior (vezi Exod 22,26.27).
4:12 Si daca se scoala cineva asupra unuia, doi pot sa-i stea impotriva; si funia impletita in trei nu se rupe usor.
Daca se scoala cineva asupra unuia. Aici se accentueaza binecuvantarea ajutorului si a ocrotirii. Acelasi adevar se exprima in aforismul "unirea face puterea". Funia impletita in trei. Separate, trei fire de sfoara pot fi rupte cu usurinta, dar daca sunt impletite ca sa alcatuiasca o singura funie, ele nu pot fi rupte asa de usor.
Unii comentatori au mers nejustificat de departe in interpretarea acestui verset, sustinand ca vad aici o aluzie la Trinitate. Ei citeaza incidente precum ca iubirea si relatia dintre Lazar si cele doua surori, Maria si Marta, si faptul ca Hristos a ales trei ucenici care sa-L insoteasca in gradina Ghetsemani. O astfel de exegeza fantezista ar trebui evitata.
4:13 Mai bine un copil sarac si intelept decat un imparat batran si fara minte, care nu intelege ca trebuie sa se lase indrumat;
Copil. Poate de preferat "tanar". Acest cuvant ebraic este folosit pentru Iosif la varsta de saptesprezece ani (Genesa 37,30) si pentru "tineri" in multe locuri (1 Regi 12,8.10.14; 2 Cronici 10,8.10.14).
Si fara minte. [Nebun, KJV]. Mai bine "dar fara minte."
Indrumat [Mustrat, KJV]. Cuvantul tradus astfel vine din radacina "a indruma", "a lumina", "a sfatui", "a avertiza". La varsta inaintata pe care o avea, imparatul devenise incapatanat si neclintit in purtarea lui. In incapatanarea lui el nu accepta sfatul si prin aceasta devenise o sursa de primejdie pentru sine, pentru popor si pentru stat.
4:14 caci el poate sa iasa din temnita ca sa domneasca, macar ca poate chiar sa se fi nascut sarac in imparatia celui din urma.
Din temnita. Literal, "din casa inchisilor", poate simbolic, din mijlocul situatiilor nefavorabile. Intelesul este ca un tanar poate birui dezavantajele care ii stau in fata si, daca e intelept si dispus sa se lase invatat, poate ajunge sa aiba succes in viata. El poate sa ajunga chiar sa ocupe cea mai inalta pozitie in tara (vezi 1 Regi 11,26-28).
Sarac. Un imparat care nu e nici intelept si nici preocupat de binele supusilor sai poate sa fie detronat, sa intampine mari greutati si sa-si piarda viata.
4:15 Am vazut pe toti cei vii, care umbla sub soare, inconjurand pe copilul, care avea sa urmeze dupa imparat si sa domneasca in locul lui.
Am vazut. O expresie de tranzitie.
Copilul. [Al doilea copil, KJV]. Versetul acesta s-ar putea sa se refere la entuziasmul care insoteste urcarea pe tron a noului conducator care ia locul celui detronat.
4:16 Fara sfarsit era tot poporul, in fruntea caruia mergea el. Si totusi, cei ce vor veni dupa el nu se vor bucura de el. Caci si aceasta este o desertaciune si goana dupa vant.
Fara sfarsit. O continuare a descrierii entuziasmului multimii mentionate in v. 15. Aceasta se deduce din ebraica expresiei urmatoare, care este mai bine inteleasa ca insemnand "chiar toti aceia peste care el era carmuitor."
Dupa el. [inaintea lor, KJV]. Literal, "toti aceia in fruntea carora era", care inseamna "peste care domnea". Ebraica foloseste expresia "a merge inainte" in sensul conducerii (1 Samuel 18,16; 2 Cronici 1,10).
Nu se vor bucura de el. Aclamarea publica de azi poate deveni maine acuzare publica maine. Iosif in Egipt ilustreaza nestatornicia opiniei multimii (Exod 1,8).