2:24 Nu este alta fericire pentru om decat sa manance si sa bea, si sa-si inveseleasca sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am vazut ca si aceasta vine din mana lui Dumnezeu.
Sa manance si sa bea. Aici Solomon expune concluzia sa, o concluzie intemeiata pe experientele lui de-o viata. Castigul final, socoteste el, este egal cu zeri. Atunci de ce sa nu mananci si sa nu bei, sa te bucuri de lucrurile pe care le are de oferit viata?
Sa-si inveseleasca sufletul cu ce este bun. Literal, "sa arate sufletului bine." Cuvantul "suflet" se refera aici la dorintele si gusturile omului (vezi Proverbe 10,3; 13,25; 27,7; vezi la Genesa 2,7; 9,5; Deuteronom 6,5). Afirmatia se poate referi la bucuria concreta produsa de roadele ostenelilor, cum si la satisfactia care vine de pe urma indeplinirii planurilor si angajamentelor cuiva.
Mana lui Dumnezeu. E voia lui Dumnezeu ca omul nu numai sa se bucure de roadele ostenelilor sale, dar si sa afle gaseasca in implinirea sarcinilor sale. Expresia aceasta sugereaza totodata recunoasterea de catre Solomon a puterii de Stapan suprem a lui Dumnezeu si scopul bun pe care El il are in vedere pentru fiii Sai nascuti pe pamant, in ciuda suferintei si a dezamagirii.