English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Ecclesiast

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Ecclesiast, 2


2:1 Am zis inimii mele: Haide! vreau sa te incerc cu veselie, si gusta fericirea. Dar iata ca si aceasta este o desertaciune.

Inimii mele. Adica, "catre mine" (RSV). Aici latura rationala a mintii lui Solomon se adreseaza laturii care reprezinta dorinta si multumirea fizica. Acest monolog este echivalent cu un act de vointa. Compara cu experienta bogatului din Luca 12,17-19 cand vorbeste cu el insusi.

Incerc. Adica "a face o incercare" sau "experienta" pentru a descoperi rezultatele unui anumit fel de actiune.

Veselie. Sau "placere". Cuvantul este cuprinzator in semnificatii: "veselie", "voie buna", "bucurie" - toate provoaca placere simturilor fizice. Folosirea de aici este limitata la apetitul si emotiile trezite de participarea la placerile firii pamantesti, desi in alta parte poate sa insemne bucurie si fericire religioasa.

Gusta fericirea. [Bucura-te de placere, KJV]. Literal, "priveste spre bine", adica ,"fii plin de lucrurile bune ale vietii". Un echivalent idiomatic modern ar fi: "simte-te bine!" Solomon si-a propus sa guste din placerile pe care le are de oferit viata aceasta pana la saturare, cu scopul de a gasi satisfactie constanta in ele.



2:2 Am zis rasului: Esti o nebunie! si veseliei: Ce te inseli degeaba?

Rasului. Ebr. śechoq. Cuvantul inseamna si "placere" ["sport" KJV] (Proverbe 10,32) si "ras" (Plangeri 3,14). Forma verbala poate sa insemne "a se batea " ["a se juca " KJV] (2 Samuel 2,14). Alegerea placerii si distractiei senzoriale ca mijloace pentru fericirea suprema in viata reprezinta un mare pas pe calea spre rau ( vezi PR 76).

Nebunie. [Nebun, KJV]. Literal, "ceva nebunesc". Compara cu expresia ebraica inrudita din cap. 1,17

Veselie. Cuvantul ebraic e folosit atat pentru distractia trufasa si destrabalata cat si pentru placerea obisnuita, legitima.

Ce te inseli? [Ce face? KJV]. Sau "la ce foloseste?" Literal, "ce face aceasta?"; "ce efect are?" sau "care sunt rezultatele ei?" Compara cu intrebarea pertinenta a lui Pavel din Romani 6,21.



2:3 Am hotarat in inima mea sa-mi inveselesc trupul cu vin, in timp ce inima ma va carmui cu intelepciune, si sa starui astfel in nebunie, pana voi vedea ce este bine sa faca fiii oamenilor sub ceruri, in tot timpul vietii lor.

Sa-mi veselesc trupul cu vin. [Sa ma dedau la vin, KJV]. Mai degraba "sa-mi inviorez trupul cu vin". Cuvantul "sa inveselesc" inseamna literal "a trage" (vezi Deuteronom 21,3; Psalm 28,3; Osea 11,4). "Mi" sau "ma," ebr. beśari, literal "carnea mea," adica natura fizica, trupul. "Vin", ebr. yayin (vezi la Genesa 9,21; Numeri 28,7). Cuvantul acesta e folosit pentru a descrie "jertfa de bautura" de la serviciul sanctuarului si de la ritualurile pagane (Exod 29,40; Levitic 23,13; Numeri 15,5.7.10; 28,14). Prin urmare Solomon spune: "Am tras [sau stimulat] trupul meu cu bauturi imbatatoare," ca si cum trupul ar fi fost un vehicul tras de un cal, simbol pentru vin.

Carmui. Acelasi verb este tradus diferit "a duce," "a calauzi" (Deuteronom 4,27; 28,37; Psalm 48,14; 78,52; Iov 49,10). Potrivit metafora subintelese, Solomon a intentionat ca discernamantul lui buna sa tina apetitul si pasiunea sub control si in limitele cumpatarii. Cu alte cuvinte, cand a inceput experimentul (vezi la v. 1), el a intentionat sa nu renunte de tot la judecata sanatoasa si sa nu depaseasca masura. Fireste ca aceasta este intentia celor mai multi dintre cei care cedeaza in fata placerilor simturilor. Dar ideea ca e posibil sa folosim cumpatat lucruri care prin ele insele sunt rele e o inselaciune care duce la moarte.

Nebunie. Poate, in aceasta ordine de idei, "ceea ce ar putea duce la pacat," fara sa fie pacatos in sine. Ideea pare sa fie ca Solomon a cautat experientele acestea pentru a obtine cat mai mult din ele, de a cunoaste din experienta ce satisfactii ar avea ele de oferit, dar fara sa le ingadui sa-l domine.

Pana voi vedea. Aici Solomon expune lamurit scopul sau. Nimeni nu i-a cerut sa urmeze un drum atat de riscant si de nechibzuit. Dumnezeu nu-l putea lauda pentru ca facea lucrul acesta.

Oamenilor. Ebr. 'adam, termenul generic pentru barbati si femei (vezi la Genesa 1,26; 3,17; Numeri 24,3)

Tot. Literal, "numar" sau "povestire", din radacina saphar, "a povesti", "a numara", "a relata", "a masura". Substantivul sepher, "carte," vine din aceeasi radacina.



2:4 Am facut lucruri mari: mi-am zidit case, mi-am sadit vii;

Am facut lucruri mari. Literal, "am facut mari lucrarile mele," referindu-se fara indoiala la dimensiunile si splendoarea cladirilor pe care le-a construit. Aceasta a fost desigur o forma de satisfacere a placerilor mai putin vinovata decat aceea din v. 1-3 (vezi 1 Regi 7,1; 9,1).

Mi-am zidit case. Vezi 1 Regi 7,1-12; 9,15-19. Solomon s-a angajat in lucrari marete de construire. Vii. Compara cu Cantarea cantarilor 8,11. Starea economica a omului de rand de pe vremea

lui Solomon e sugerata in 1 Regi 4,25: "fiecare sub via lui si sub smochinul lui."



2:5 mi-am facut gradini si livezi de pomi, si am sadit in ele tot felul de pomi roditori.

Gradini. Literal, "imprejmuiri," de la verbul "a imprejmui", "a inconjura". Din cauza deprinderii caprelor, magarilor si a altor animale de a paste fara restrictii, pe oriunde, in Orientul Apropiat este imposibil sa existe gradini daca acestea nu sunt prevazute cu un gard rezistent si bine intretinut.

Livezi. Ebr. pardes, de la persanul pairi-daeza, care indica vastele gradini botanice si zoologice ale imparatilor persani (vezi la Genesa 2,8). Un pardes era deci o rezervatie, o imprejmuire sau un parc imparatesc. Cuvantul "paradis" este o transliterare a formei grecesti a cuvantului paradeisos. Pardes apare in Neemia 2,8 ca "padure" si in Cantarea cantarilor 4,13 ca "gradina" ["livada" KJV]. Vezi la Genesa 2,8.

Pomi. Evident ca Solomon a adoptat un program vast de horticultura, specializat nu doar in "gradini," pe care noi le-am numi parcuri, ci si in livezi. El a avut o gradina imparateasca pe coastele dealurilor din partea de sud a Ierusalimului (2 Regi 25,4), o vie la Bet-Hacherem, "casa viei", probabil 'Ain Karim, la 6,4 km vest de Ierusalim (Ieremia 6,1), si alta la Baal-Hamon (Cantarea cantarilor 8,11).



2:6 Mi-am facut iazuri, ca sa ud dumbrava unde cresc copacii.

Iazuri. Regimul ploilor in Palestina nu e prea adecvat ca sa asigure cantitati suficiente de apa (vezi vol. III, p. 110, vezi la Genesa 12,10). Irigatiile sunt necesare astazi, asa cum erau si in vechime, cand fermierii sapau castele si rezervoare de apa. "Iazul imparatului" din Neemia 2,14 e numit "iazul lui Solomon" de Iosif Flavius (Wars v. 4. 2). Asa-numitele iazuri ale lui Solomon dateaza probabil de pe vremea romanilor; cea mai mare a avut aproximativ 183 m lungime, 63 m largime si 15 m adancime. Aceste iazuri sunt la aproximativ 5 km sud-est de Betleem. Este posibil ca Solomon sa fi construit crescatorii de pesti si sa fi crescut diferite tipuri de pesti (Cantarea cantarilor 7,4).



2:7 Am cumparat robi si roabe, si am avut copii de casa; am avut cirezi de boi si turme de oi, mai mult decat toti cei ce fusesera inainte de mine in Ierusalim.

Robi si roabe. Era nevoie de o suita mare de servitori si de lucratori care sa sustina proiectele vaste ale lui Solomon. Regina din Seba a fost uimita de numarul mare al lucratorilor din asezamintele lui Solomon (1 Regi 10,5). Fara indoiala ca el a folosit robi ne-evrei (1 Regi 9,21; 2 Cronici 8,8), precum si un mare numar de slujitori evrei pentru munci mai usoare (vezi la Exod 21,2.20; Deuteronom 15,12.15).

Copii de casa. [Slujitori nascuti in casa mea, KJV]. Literal, "copii ai casei mi-au fost [nascuti]." Acestia erau pe langa cei pe care ii "cumparase" sau ii obtinuse altcumva. Robii care fusesera cumparati sau capturati aveau ei insisi copii. Cu privire la numarul slujitorilor lui Solomon, vezi 1 Regi 4,21-27; 10,25.26.

Cirezi de boi si turme de oi. [Vite mari si mici, KJV]. Sau "cirezi si turme." Dimensiunile uriase ale turmelor si cirezilor reies din numarul de jertfe aduse cu prilejul sfintirii Templului (1 Regi 8,63). Pe langa jertfele aduse, era necesara o mare cantitate de carne pentru armata de slujitori si de sclavi din slujba imparatului (vezi 1 Regi 4,22.23; 1 Cronici 27,29-31).



2:8 Mi-am strans argint si aur, si bogatii ca de imparati si tari. Mi-am adus cantareti si cantarete, si desfatarea fiilor oamenilor: o multime de femei.

Argint si aur. Despre bogatia lui Solomon in metale pretioase si in vase si unelte de aur si argint, vezi 1 Regi 9,28; 10,14-17; 2 Cronici 1,15; 9,20-27. Tributul cerut de la Ezechia de catre imparatul Asiriei a fost platit in parte din tezaurul imparatului (2 Regi 18,14-16). Ezechia le-a aratat totodata reprezentantilor regelui babilonian tezaurul lui de bogatii (2 Regi 20,13).

Bogatii. [Tezaur individual, KJV]. Literal, "proprietati." Aceasta e probabil o referire la tributul si la taxele de diferite feluri pe care le colecta Solomon. Cuvantul tradus "tezaur particular," "comoara deosebita" [KJV] e aplicat de asemenea de Dumnezeu poporului Sau (Exod 19,5; Psalm 135,4; cf. Deuteronom 7,6; 14,2; 26,18; Maleahi 3,17, "giuvaerele mele" [KJV]).

Tari. [Provincii, KJV]. Articolul hotarat implica probabil faptul ca aceasta expresie ar trebui sa zica "si provinciile lor." Daca asa stau lucrurile, expresia se refera la tributul luat de la carmuitorii inrobiti si de la popoarele acestora (vezi 1 Regi 4,21.24; 10,15).

Mi-am adus. Literal, "mi-am facut." Aici verbul poate sa fie inteles ca inseamna "achizitionat," "numit," "instituit". In Genesa 2,15 e tradus "castigat".

Cantareti. Cu siguranta ca Solomon a avut nevoie din plin de servicii de amuzament, inclusiv atunci cand primea oaspeti din alte tari. Aceasta necesita un mare numar de artisti profesionisti (vezi 2 Samuel 19,35; Amos 6,5).

O multime de femei. [Instrumente muzicale, KJV]. Ebr. shiddah weshiddoth, care se considera in general ca inseamna "multe concubine," literal, "o concubina si concubine." Shiddah provine dintr-o radacina nesigura, dar posibil de la verbul "a jefui", cu referire la luarea de femei de la un popor cucerit. In plus, poate fi de la un verb echivalent cu arabul "a umezi", din care evreii au derivat un cuvant care inseamna pieptul femeii. LXX sugereaza "paharnici, barbati si femei." Poate Solomon zice: "Mi-am luat... placerile fiilor oamenilor, o sotie [literal, un piept] si sotii [literal, piepturi]", lucru pe care cu siguranta ca Solomon l-a facut. Conform acestei explicatii, shiddah weshiddoth ar fi comparabil cu racham rachamathayim, "o fata, doua fete," literal "un pantec sau doua" (Judecatori 5,30).



2:9 Am ajuns mare, mai mare decat toti cei ce erau inaintea mea in Ierusalim. Mi-am pastrat chiar intelepciunea.

Am ajuns mare. Cu satisfactie nedisimulata, Solomon gandeste la maretia domniei lui - cam in acelasi mod in care Nebucadnetar se falea cu slava lui: "Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de sedere imparateasca, prin puterea bogatiei mele si spre slava maretiei mele?" (Danieliel 4,30) Aici Solomon indica, mandru si satisfacut, faptul ca el i-a intrecut pe toti predecesorii sai, chiar si pe tatal sau, in bogatie si intelepciune.

Mi-am pastrat chiar intelepciunea. [Intelepciunea mea a ramas, KJV]. Literal, "intelepciunea mea a stat cu mine." Pare ca lucrul acesta indica faptul ca intelepciunea l-a insotit, in sensul ca l-a ajutat sa dobandeasca toate averile sale sau ca l-a impiedicat sa-si satisfaca peste masura orice placere (vezi la v. 3). Comentatorii iudei sugereaza ambele idei. In toiul nebuniei, Solomon s-a socotit intelept, asa cum un om beat se crede treaz.



2:10 Tot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima de la nici o veselie, ci am lasat-o sa se bucure de toata truda mea, si aceasta mi-a fost partea din toata osteneala mea.

Poftit. Ebr. sha'al, care inseamna literal, "au cersit," "au cerut." Numele ebraic popular Sha'ul, "Saul," literal, "cerut," deriva din aceasta radacina (1 Samuel 9,2). Solomon lasa sa se inteleaga aici ca a mers pana la extrem, ca nu a ramas decat putin, daca a ramas ceva, care sa nu fi fost experimentat (vezi 1 Ioan 2,15-17).

Veselie... sa se bucure. Ebr. śimchah.... śameach, substantivul fiind derivat din verb. Ambele cuvinte se pot referi practic la orice fel de emotie placuta, fie in viata religioasa, in placerea ingaduita, in munca, fie in risipa si desfrau. Cu siguranta ca Solomon nu intelege nimic mai mult decat ca a gustat roadele a tot ce a studiat si a intreprins.

Partea. Adica "portia" sau "rasplata", fie din prada, jaf, hrana, proprietate, fie un mod de viata. In Psalm 50,18 [KJV] e redat "partas", referindu-se la intovarasirea cu "preacurvarii".

Solomon se refera in mod clar la viata sa, la alergarea dupa fericire.



2:11 Apoi, cand m-am uitat cu bagare de seama la toate lucrarile pe care le facusem cu mainile mele, si la truda cu care le facusem, am vazut ca in toate este numai desertaciune si goana dupa vant, si ca nu este nimic trainic sub soare.

M-am uitat. Literal, "m-am intors catre", a acorda o atentie deosebita. Cuvantul inseamna mult mai mult decat "a privi intamplator." Substantivul care deriva din radacina aceasta inseamna "fata" si contine ideea de a sta fata in fata cu ceva pentru a-l lua in considerare. Afara de aceasta, in ebraica, pronumele emfatic este folosit ca si cum Solomon ar fi zis: "Eu personal am luat cunostinta de."

Goana dupa vant. [tulburarea duhului, KJV]. Banchete, festivitati, muzica, placerile senzuale toate acestea nu ofera satisfactie de durata. Potrivit cu Ioan 4,24, literal: "Dumnezeu e Duh," nu "un Duh", in sensul de a fi un duh printre multe altele, ci Duh in mod esential, absolut. Iar omul trebuie sa se apropie de Dumnezeu prin propriul sau duh. Numai intr-o astfel de unire poate sa gaseasca omul placere si satisfactie totale. Solomon a descoperit ca toate placerile lumii nu sunt decat "vant," "suflare" sau "goana dupa vant" (vezi la cap. 1,14).

Nimic trainic. [Nimic profitabil, KJV]. Vezi la cap. 1,3. "Castigul" este un cuvant important in filosofia cartii Eclesiastului, unde apare de zece ori. El nu apare in alta parte a VT. Solomon a testat orice experienta, orice initiativa, orice placere pe care si-a ingaduit-o, in termeni "castigului" pe care il putea obtine din ea. Sensul literal al radacinii ebraice traduse astfel este "surplus" sau "rest." S-a dat sugestia ca era probabil un cuvant folosit in relatiile comerciale iudaice.

Sub soare. Expresia aceasta apare de 29 de ori in Eclesiastul, cu referire la domeniul activitatilor omenesti. Expresii asemanatoare se gasesc in diferite limbi.



2:12 Atunci mi-am intors privirile spre intelepciune, prostie si nebunie. Caci ce va face omul care va veni dupa imparat? Ceea ce s-a facut si mai inainte.

Mi-am intors privirile. Vezi la v. 11. Solomon experimentase si facuse cunostinta cu bucuriile materiale ale vietii. Acum incepe o cercetare a intelepciunii din punct de vedere practic.

Caci ce. O traducere literala a acestei prepozitii ar suna astfel: "Caci ce e omul care va veni dupa imparat?" Sensul probabil este ca imparatul se intreaba ce-i va folosi unui om mai mic ca el sa experimentele lucrurile diferite pe care le-a trait el. El era imparat, avand toate resursele la indemana; ba mai mult, era mai intelept decat oamenii obisnuiti.

Ceea ce s-a facut. Persoana mai mica ce venea "dupa imparat" nu putea spera sa realizeze mai mult realizase deja Solomon. Solomon demonstrase lipsa de continut si desertaciunea placerilor vietii acestei lumi, chestiunea putand fi considerata ca rezolvata.



2:13 Si am vazut, ca intelepciunea este cu atat mai de folos decat nebunia, cu cat este mai de folos lumina decat intunericul;

Am vazut. Pronumele este emfatic. Cel care se indoise, care nu fusese multumit, fara o explorare personala a fiecarui lucru, acum "vazuse."

Intelepciunea este.... mai de folos decat nebunia. [Intelepciunea intrece nebunia, KJV]. Literal, "in intelepciunea exista castig mai mare decat in nebunie." Solomon se convinsese ca adevarata intelepciune merita efortul.

Lumina decat intunericul. [Lumina intrece intunericul, KJV]. Literal, "profitul lumii mai mult decat intunericul". In aceasta figura de vorbire lumina denota dezvoltarea spirituala si mintala, in timp ce decaderea si stricaciunea mintala si morala sunt comparate cu intunericul. Apostolul Pavel a folosit aceeasi metafora in Efeseni 5,8; 1 Tesaloniceni 5,5. Caile neprihanirii sunt comparate cu lumina (Psalm 37,6; 119. 105; Isaia 51,4); caile nelegiuirii sunt comparate cu intunericul (Iov 37,19; Proverbe 4,19). Apostolul Ioan Il infatiseaza pe Isus Hristos ca Lumina cerului care straluceste in intunericul acestei lumi (Ioan 1,4.5).



2:14 inteleptul isi are ochii in cap, iar nebunul umbla in intuneric. Dar am bagat de seama ca si unul si altul au aceeasi soarta.

Ochii. Ochii omului intelept sunt indreptati in directia dorita de Dumnezeu - drept inainte evitand astfel poticnirea. Compara cu declaratia lui Isus in Ioan 11, 9. Cat priveste o alta aplicatie spirituala, vezi Efeseni 1,18.

Nebunul. Inteleptul vede incotro merge si alege calea cea mai directa; nebunul bajbaie in nesiguranta si se poticneste. O idee asemanatoare, folosind o alta metafora, este redata in Proverbe 17,24: "Ochii nebunului sunt la capetele pamantului" [KJV].

[Eu insumi, KJV; in romaneste subinteles]. Emfatic; Literal, "eu, chiar eu," sugerand ca Solomon a socotit ca era imperios sa laude intelepciunea. Au aceeasi soarta. [Una li se intampla tuturor, KJV]. Literal, "li se intampla la fel" (vezi Psalm 49,10; 10,3-5). In cele din urma si inteleptul si nebunul sunt cuprinsi de moarte.



2:15 Si am zis in inima mea: Daca si eu voi avea aceeasi soarta ca nebunul, atunci pentru ce am fost mai intelept? Si am zis in inima mea: Si aceasta este o desertaciune.

Aceeasi soarta. [Asa se intampla, KJV]. Si inteleptul si nebunul mor deopotriva. Aparent nu exista nici o deosebire.

Pentru ce am fost mai intelept. Ce castig vine de pe urma intr-un program intens de studiu, "arzand candela in miez de noapte"? Un om care depune eforturi serioase ca sa faca fata problemelor vietii si sa le rezolve este la fel de mort cand moare ca si nebunul, care doar a facut umbra pamantului.

Si aceasta este o desertaciune. Ambitia si efortul de a progresa in viata sunt, prin urmare, fara valoare, o simpla suflare care trece, asa gandea Solomon. In realitate nu exista raspuns cu la problemele vietii, decat la Dumnezeu. Cand omul creste in intelepciune dumnezeiasca si isi randuieste viata in armonie cu vointa lui Dumnezeu, doar atunci descopera adevaratul scop al existentei (vezi Matei 6,23).



2:16 Caci pomenirea inteleptului nu este mai vesnica decat a nebunului: chiar in zilele urmatoare totul este uitat. Si apoi si inteleptul moare, si nebunul!

Pomenire... nu este. [Nu e pomenire, KJV]. Atat nebunul cat si inteleptul sunt curand uitati de semenii lor. Afirmatia aceasta este adevarata, fara indoiala, in masura in care e vorba de lumea aceasta, dar omul care-si randuieste viata in ascultare de intelepciunea divina are parte de o pomenire vesnica (Psalm 112,6; Proverbe 10,7) si poate sa se bucure plin de incredere ca numele lui este scris in cer (Luca 10,20; Filipeni 4,3).

Uitat. Lumea uita, dar Dumnezeu pastreaza amintirea (vezi Maleahi 3,16.17; Ioan 14,1-3).

Si apoi. [Si cum? KJV] Ultima parte a v. 16 probabil ca vrea sa spuna: "cum moare inteleptul ca si nebunul!" In ebraica, la fel ca in alte limbi, adverbul "cum" poate fi folosit si ca o exclamatie si ca o interogatie.



2:17 Atunci am urat viata caci nu mi-a placut ce se face sub soare: totul este desertaciune si goana dupa vant.

Urat. Ebraica nu indica un simtamant de ura sau de ostilitate, cat de schimbare completa de sentiment, de dezgust, oboseala sau antipatie. Primul sens al radacinii este "uratenie" sau "diformitate," fie in sens fizic, fie legat de purtare sau dispozitie. Acelasi verb apare in Maleahi 1,3, unde Dumnezeu spune ca a "urat" pe Esau. Dumnezeu a privit la Esau cu dezamagire si dezgust, nu cu "ura", in sensul obisnuit al cuvantului. Cu toate ca Dumnezeu uraste pacatul, El il iubeste pe pacatos. In ultima parte din Eclesiast 2,17, Solomon clarifica ce voia sa spuna: "Nu mi-a placut ce se face sub soare". Tot ce incercase Solomon nu-i oferise nici pe departe satisfactia la care sperase, incat insusi gandul la acestor lucruri facuse numai sa-i amplifice nemultumirea lui.

Nu mi-a placut. [De nesuferit pentru mine, KJV]. Literal, "rau asupra mea" (vezi Iov 3,24-26; 7,14-16).

Goana dupa vant. Sau "hranire cu vant" (vezi Osea 12,1; vezi la Eclesiast 1,14; 2,11).



2:18 Mi-am urat pana si toata munca pe care am facut-o sub soare, munca pe care o las omului care vine dupa mine, ca sa se bucure de ea.

Toata munca. Solomon a descoperit ca era descurajator gandul ca toate cladirile impunatoare pe care le construise si toate celelalte proiecte pe care le adusese la indeplinire vor constitui bucuria altcuiva (vezi la v. 19).



2:19 Si cine stie daca va fi intelept sau nebun? Si totusi el va fi stapan pe toata munca mea, pe care am agonisit-o cu truda si intelepciune sub soare. Si aceasta este o desertaciune.

Cine stie? Solomon foloseste de obicei verbul "a sti" ca sa exprime indoiala. Aici el este intristat deoarece nu stie daca cei care vor mostenesc ce ii apartine vor aprecia si vor fi vrednici de ele. Lucrul care-l exaspereaza este ca nu are nici un control asupra problemei. Unii raporteaza ingrijorarea lui Solomon la preocuparea lui cu privire la Roboam ca succesor al lui.

Stapan. Cuvantul acesta sugereaza in ebraica puterea deplina asupra oamenilor si a lucrurilor. E cat se poate de descurajator gandul ca roadele ostenelilor unei vieti pot fi risipite de un urmas (vezi Iov 27,16.17; Psalm 39,6; Proverbe 23,5; Isaia 65,22; Luca 12,20).



2:20 Am ajuns pana acolo ca m-a apucat o mare deznadejde de toata munca pe care am facut-o sub soare.

Am ajuns pana acolo. Mai bine "m-am intors," adica a merge intr-o alta directie sau in directie opusa. Aceasta sugereaza o schimbare completa in perspectiva de viitor a lui Solomon si poate si in actiunile lui, ca rezultat al unei examinari minutioase a vietii sale.

Deznadejde. Solomon se resemneaza fara voie in fata lucrurilor asa cum le-a gasit (vezi 1 Samuel 27,1; Iov 6,26).



2:21 Caci este cate un om care a muncit cu intelepciune, cu pricepere si cu izbanda, si lasa rodul muncii lui unui om care nu s-a ostenit deloc cu ea. Si aceasta este o desertaciune si un mare rau.

Izbanda. [Echitate, KJV]. Cuvantul tradus aici "izbanda" ["echitate," KJV] si care nu se gaseste in alta parte a Bibliei vine dintr-o radacina care inseamna "cum se cuvine", "bine","drept", putand fi deci tradus "aptitudine", "capacitate naturala". In consecinta, ideea lui Solomon este ca daca exista un om care a demonstrat ca este capabil, avand un succes deosebit, va trebui totusi sa lase roadele ostenelilor sale cuiva care n-a participat la realizarea lor si, deci, incapabil sa le aprecieze.

Lasa. Literal, "da", in sensul de "a transmite", "a preda".

[Parte, KJV]. Adica mostenire a lui - o parte din pamant, averi sau prada.



2:22 Caci, drept vorbind, ce folos are omul din toata munca lui si din toata straduinta inimii lui, cu care se trudeste sub soare?

Ce folos are omul? Care este rezultatul permanent de care se bucura? Raspunsul asteptat este: nici unul. Castigul nu pare sa fie pe masura eforturilor depuse.



2:23 Toate zilele lui sunt pline de durere, si truda lui nu este decat necaz: nici macar noaptea n-are odihna inima lui. Si aceasta este o desertaciune.

Zilele. In contrast cu "noaptea". Orele de lucru au fost aglomerate, iar "noaptea" pline de ganduri despre grijile, zilei care provoaca insomnie. Solomon pare sa nu fi inteles pe deplin binecuvantarile disciplinei aduse de truda, durere si dezamagire (vezi Iov 35,10; cf. Romani 8,35; 2 Corinteni 12,9; Evrei 12,11; Apocalipsa 3,19).



2:24 Nu este alta fericire pentru om decat sa manance si sa bea, si sa-si inveseleasca sufletul cu ce este bun din agoniseala lui! Dar am vazut ca si aceasta vine din mana lui Dumnezeu.

Sa manance si sa bea. Aici Solomon expune concluzia sa, o concluzie intemeiata pe experientele lui de-o viata. Castigul final, socoteste el, este egal cu zeri. Atunci de ce sa nu mananci si sa nu bei, sa te bucuri de lucrurile pe care le are de oferit viata?

Sa-si inveseleasca sufletul cu ce este bun. Literal, "sa arate sufletului bine." Cuvantul "suflet" se refera aici la dorintele si gusturile omului (vezi Proverbe 10,3; 13,25; 27,7; vezi la Genesa 2,7; 9,5; Deuteronom 6,5). Afirmatia se poate referi la bucuria concreta produsa de roadele ostenelilor, cum si la satisfactia care vine de pe urma indeplinirii planurilor si angajamentelor cuiva.

Mana lui Dumnezeu. E voia lui Dumnezeu ca omul nu numai sa se bucure de roadele ostenelilor sale, dar si sa afle gaseasca in implinirea sarcinilor sale. Expresia aceasta sugereaza totodata recunoasterea de catre Solomon a puterii de Stapan suprem a lui Dumnezeu si scopul bun pe care El il are in vedere pentru fiii Sai nascuti pe pamant, in ciuda suferintei si a dezamagirii.



2:25 Cine, in adevar, poate sa manance si sa se bucure fara El?

Sa se bucure. [sa se grabeasca, KJV]. Mai bine: "cine va experimenta mai mult ca mine?" Sar putea ca Solomon sa vorbeasca de lucrarea vietii sale si despre capacitatea lui de a aprecia roadele ei mai mult decat ar putea altul. Sau s-ar putea ca cel ce vorbeste sa fie Dumnezeu (vezi v. 24). Versetul 25 ar putea suna astfel: "Cine va manca si cine va avea experienta fara El?"

Fara. [Mai mult ca, KJV]. O varianta mai precisa ar fi probabil "fara El", adica fara Dumnezeu. Sentimentul atunci ar fi ca numai Dumnezeu este Cel care sta in spatele vietii tuturor oamenilor si ca nimic nu se poate intampla fara El.



2:26 Caci El da omului placut Lui intelepciune, stiinta si bucurie; dar celui pacatos ii da grija sa stranga si s-adune, ca sa dea celui placut lui Dumnezeu! Si aceasta este o desertaciune si goana dupa vant.

Caci El da. [Caci Dumnezeu da, KJV]. "Caci" coordoneaza v. 26 cu v. 25, si ambele, la randul lor, trebuie sa fie legate de v. 24. Solomon marturiseste puterea atotputernica a lui Dumnezeu si controlul Lui universala. Dumnezeu nu il abandoneaza pe om.

Celui pacatos. Cel care calca legea, cel care respinge voia lui Dumnezeu si i se impotriveste; literal, "cel care greseste tinta". Sa stranga. Pacatosul isi iroseste viata in osteneli care nu duc la viata vesnica. El se osteneste sa adune bogatii; el le acumuleaza, dar fara un scop vesnic (vezi Matei 13,12; 25,28; Luca 12,20). Placut lui Dumnezeu. Ideea ca rodul ostenelilor omului nelegiuit poate fi dat celui drept se gaseste in Iov 27,16.17; Proverbe 13,22; 28,8). Goana dupa vant. Vezi la cap. 1,14. Accentul este pus aici asupra faptului fundamental ca

Dumnezeu dispune dupa cum voieste.

COMENTARIII ELLEN G. WHITE

4-12.17.18Ed 153

4-18�

PK 76 26��

ML 213


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: