12:1 Dar adu-ti aminte de Facatorul tau in zilele tineretii tale, pana nu vin zilele cele rele si pana nu se apropie anii, cand vei zice: Nu gasesc nici o placere in ei;
Adu-ti aminte. [Adu-ti aminte acum, KJV]. Literal, "si adu-ti aminte" sau "de asemenea adu-ti aminte", legand cap. 12 de cap.11, indeosebi cu cap. 11,9. Cuvantul tradus "acum" [KJV] este tradus de obicei prin "si" si nu are valoare temporala, asa cum este, in general, cazul cuvantului "acum" in alte limbi.
Facatorul. In ebraica e folosit participiul verbului "a crea", ca in Genesa 1,1. El indreapta atentia spre Dumnezeu ca Autor si Creator al Universului. Aici, in ebraica, cuvantul e la plural in forma, ca si cuvantul "Dumnezeu" din Genesa 1,1 (vezi la Genesa 1,1.26.27).
Tineretii. Vezi la cap. 11,9. In floarea varstei, o persoana e din punct de vedere fizic in culmea vitalitatii; atunci, cu siguranta, fortele vitale ale vietii trebuie sa fie devotate lui Dumnezeu si folosite spre slava Lui.
Zilele cele rele. Adica, zilele slabe ale batranetii, in contrast cu zilele viguroase si pline de speranta din floarea varstei. Batranetea aduce infirmitati si neputinte, si zilele ei sunt "rele" in sensul ca sunt impovarate de suferinte si de necazuri.
Nici o placere. Cuvantul tradus "placere" este asezat la sfarsitul propozitiei pentru accentuare. Cand au trecut dorintele, entuziasmul si nadejdile tineretii depline, nu mai exista decat putin entuziasm in viata unui om. Compara cu experienta lui Barzilai (2 Samuel 19,34. 37).
12:2 pana nu se intuneca soarele, si lumina, luna si stelele, si pana nu se intorc norii indata dupa ploaie;
Pana. Imaginile deosebit de simbolice din v. 2-4 au fost interpretate diferit. Multi comentatori, atat iudei cat si crestini, au explicat succesiunea aceasta ca o descriere a puterilor fizice istovite din anii de apus ai vietii si diferitele imagini individuale ca referindu-se la detalii anatomice ale corpului uman. Nu exista nici o indoiala ca Solomon, cu maiestria lui literara fara pereche, descrie aici batranetea si moartea, asa cum se afirma in mod specific in v. 1.5.7. Sensul alegoriei, in ansamblul ei, este clar: de aducere aminte de Creator inainte de venirea batranetii si devotarea vietii omului in ocupatii care sa corespunda unor concepte precum datorie si destin. Aceasta este, de fapt, tema intregii carti
Din fericire, Solomon "si-a adus aminte" de Creatorul sau catre sfarsitul unei vieti in care uitase de Dumnezeu si in care alesese calea nebuniei, descrisa atat de plastica in toata aceasta carte. Privind inapoi spre anii irositi ai propriei sale vieti, Solomon ar fi dorit foarte mult sa ii imbarbateze pe altii sa evite dezamagirile pe care le avusese el in perioada de cautare desarta a fericirii. Dar cand se ajunge la interpretarea detaliilor alegoriei, e bine sa se manifeste o atentie deosebita, datorita faptului ca Scripturile nu ofera o explicatie clara a simbolurilor folosite. Orice interpretare nu poate reflecta mai mult decat parerea personala a celui care o emite. Cea prezentata in comentariul urmator la v. 2-6 este doar o sugestie.
Soarele. Luminatorii care palesc ai cerului sunt folositi aici pentru a ilustra "zilele rele" din v. 1, apropierea batranetii. Unii comentatori fac aplicatia la vederea slabita. Comentatorii iudei au mers pana la extrem in aplicarea detaliilor, spunand ca "soarele" reprezinta fruntea, "lumina", nasul, "luna", sufletul si "stelele", obrajii.
Se intorc norii. Aici comentatorii iudei fac observatia ca aici se are in gand vederea, slabita de atata plans intr-o vreme de necaz. E de preferat sa interpretam aceasta figura de stil ca un tablou general in cuvinte pentru descrierea vietii care trece, odata slabirea facultatilor naturale adusa de ea.
12:3 pana nu incep sa tremure paznicii casei (mainile), si sa se incovoaie cele tari (picioarele); pana nu se opresc cei ce macina (dintii), caci s-au imputinat; pana nu se intuneca cei ce se uita pe ferestre (ochii);
Paznicii casei. Figura aceasta de stil este probabil folosita in sens larg, pentru a descrie degradarea organismului. Unii comentatori iudei aplica expresia la partea trupului aflata intre coaste si solduri; altii o aplica la maini si la brate.
Cele trei. [Oamenii tari, KJV]. Literal, "oameni ai tariei", "oameni destoinici". Aplicatia uzuala e la coapse si la picioare. Altii se gandesc la genunchi si la labele picioarelor sau la sira spinarii.
Se incovoaie. Mai bine "se vor stramba" (vezi cap. 1,15; 7,13, unde e folosit acelasi cuvant ebraic).
Se opresc cei ce macina. Cuvantul "cei ce macina" e la feminin si se refera la femeile din gospodarie care macina (vezi Exod 11,5; Matei 24,41). Unii comentatori vad aici o referire la dinti (vezi Ieremia 25,10).
S-au imputinat. Putinii "macinatori", probabil putinii dinti vechi si stricati, fac o lucrare de proasta calitate si nu sunt in stare sa procure "faina" necesara intretinerii vietii.
Cei ce se uita. O forma la feminin, care se refera la femeile dintr-o gospodarie orientala care nu prea apar in public si care adesea se uita cu curiozitate prin ferestrele cu zabrele ale locuintelor lor (vezi la Genesa 18,10; vezi si Judecatori 5,28; 2 Samuel 6,16).
Se intuneca. O figura de stil care schimba tabloul femeilor care se uita prin ferestrele cu zabrele cu cel al privirii intunecate (vezi Genesa 27,1; cf. Deuteronom 34,7).
12:4 pana nu se inchid cele doua usi dinspre ulita (buzele), cand uruitul morii slabeste, te scoli la ciripitul unei pasari, glasul tuturor cantaretelor se aude inabusit,
Usi. In ebraica cuvantul acesta este o forma duala si se refera astfel la cele doua canaturi ale unei usi. Comentatorii iudei aplica simbolul aceasta la porii pielii, de pilda, sau la cele doua buze ale gurii.
Ciripitul. [Vocea, KJV]. De obicei considerat un simbol pentru lipsa de somn a celor batrani, precum si a unei persoane mai in varsta care e trezita de primul ciripit de pasare din zorii zilei.
Cantaretelor. [Fiicelor cantarii, KJV]. Organele vorbirii si ale cantarii, coardele vocale - poate o referire la vocea ragusita si slaba a unei persoane varstnica.
12:5 te temi de orice inaltime, si te sperii pe drum; pana nu infloreste migdalul cu peri albi, si de abia se taraste lacusta, pana nu-ti trec poftele, caci omul merge spre casa lui cea vesnica, si bocitorii cutreiera ulitele;
Te temi. O persoana varstnica trebuie adesea sa fie foarte atenta la fiecare pas. O persoana varstnica se teme de asemenea aglomeratie. Oasele unor astfel de persoane sunt casante si prin urmare se rup usor la cadere sau intr-un alt accident si se vindeca foarte greu, daca se mai vindeca. De asemenea respiratia scurta si imobilitatea corpului fac din urcare la o oarecare inaltime un efort foarte chinuitor.
Infloreste. Migdalul era primul pom palestinian care inflorea. Simbolul de aici a fost aplicat parului carunt al batranetii sau cheliei. Inflorescenta alba bogata a migdalului poate ca a reamintit lui Solomon de capul alb al unei persoane inaintate in varsta.
Lacusta. Poate un simbol al micimii sau al lipsei de importanta (vezi Numeri 13,33; Isaia 40,22). Persoane varstnice simt adesea ca lucrurile marunte sunt o povara grea.
Trec poftele. Literal, "boabele de caper nu vor mai avea efect". Se presupunea ca boabele de caper aveau insusiri afrodisiace (vezi la Genesa 30,14). Traducatorii folosesc aici "pofte" ca pe un eufemism pentru "dorinte sexuale".
Omul merge. Compara cu Iov 10,21; Luca 16,9.
Bocitorii. Vezi la 2 Samuel 3,31; Ieremia 22,10.18.
12:6 pana nu se rupe funia de argint, pana nu se sfarama vasul de aur, pana nu se sparge galeata la izvor, si pana nu se strica roata de la fantana;
Funia de argint. "Funia" este un otgon gros si tare (vezi acelasi cuvant ebraic cum e tradus in 2 Samuel 17,13; 1 Regi 20,32). Argintul simbolizeaza poate valoarea omul. Aici poate se refera la viata insasi, comoara cea mai de pret a omului. Interpretarile care aplica "funia de argint" si " vasul de aur" la sira spinarii si la creier, desi atractive din punct de vedere literar si poate avute in vedere de Solomon, sunt lipsite de o baza biblica precisa (vezi la Eclesiast 12,2).
Se rupe. [Se slabeste, KJV]. Tabloul de aici poate fi al unei mari lampi suspendate de o funie din fire de argint. Funia se rupe, lampa se zdrobeste de pamant. Partea intai a v. 6 zice literal: "pana cand nu se va rupe funia de argint."
Galeata. Timp de secole femeile orientale au mers la fantana satului cu vase de pamant (vezi Genesa 24,14.15; Ioan 4,7.28, etc.). Tabloul de aici este al unui vas de lut care se sparge in bucati (vezi Levitic 6,28; 15,12). In Orient, fantana satului are in general o roata sau o cumpana de lemn. Fiecare locuitor al satului isi aduce propria sa franghie si propriul sau vas de apa. Folosirea permanenta si conditiile climatice fac ca roata sa se desfaca si sa se strice. Aici fantana, sau izvorul, este fara indoiala un simbol al vietii (vezi Psalm 36,9; cf. Ioan 4,10; 7,37). Diferitele simboluri ale v. 6 reprezinta moartea.
12:7 pana nu se intoarce tarana in pamant, cum a fost, si pana nu se intoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat.
Pana. Adica la momentul mortii (vezi v. 1.5.6).
Tarana. Adica partea fizica a omului (vezi Genesa 2,7).
Cum a fost. Partea fizica a omului se descompune si se reintoarce in mediul din care a provenit. La moarte se spune despre om ca "adoarme in tarana" (Iov 7,21; cf. cap. 17,16; 20,11; 21,26). La inviere cei care acum "dorm" in tarana pamantului vor invia (vezi Daniel 12,2; Ioan 11,11-13.23-26; 1 Tesaloniceni 4,13-17).
Duhul. Ebr. ruach, "suflare," "vant," "duh" (vezi la Numeri 5,14). Ruach este tradus [KJV] "suflarea" corpului de 33 de ori, ca in Ezechiel 37,5; "vant" de 117 ori, ca in Genesa 8,1; "duh" de 76 de ori cu sensul de vitalitate (Judecatori 15,19), "curaj" (Iosua 2,11), manie (Judecatori 8,3) si cu referire la dispozitie (Isaia 54,6). Ruach este totodata folosit pentru a descrie principiul de viata din oameni si animale de 25 de ori, ca in Psalm 146,4; sediul emotiilor de 3 ori, ca in 1 Samuel 1,15; mintea de 9 ori, ca in Ezechiel 11,5; voia sau vointa sau inima (2 Cronici 29,31) de 3 ori; caracterul moral de 16 ori, ca in Ezechiel 11,19; si Duhul lui Dumnezeu de 94 de ori, ca in Isaia 63,10. In nici una din cele 379 de ocazii de folosire a lui in VT ruach nu indica o entitate inteligenta, capabila sa existe separat de trupul fizic, in ceea ce il priveste pe om, si de aceea trebuie sa fie clar ca un astfel de concept nu are fundament biblic (vezi si la Genesa 2,7; 35,18; Numeri 5,14; Eclesiast 3,19-21; cf.la Numeri 5,2; 9,6). Ceea ce se intoarce la Dumnezeu este doar principiul vietii dat de Dumnezeu atat omului, cat si animalelor (vezi la Eclesiast 3,19-21, unde ruach este tradus "suflare").
12:8 O, desertaciune a desertaciunilor, zice Eclesiastul; totul este desertaciune.
Desertaciune. Vezi la cap. 1,2.
12:9 Pe langa ca Eclesiastul a fost intelept, el a mai invatat si stiinta pe popor, a cercetat, a adancit si a intocmit un mare numar de zicatori.
Eclesiastul. [Propovaduitorul, KJV]Vezi la cap. 1,1.
Stiinta. Ordinea cuvintelor in originalul ebraic pune accent pe "stiinta"."Poporul" pentru care scrisese Solomon sunt clasele educate.
A intocmit. [A pus in ordine, KJV]. Sau "a aranjat" (vezi 1 Regi 4,32).
12:10 Eclesiastul a cautat sa afle cuvinte placute, si sa scrie intocmai cuvintele adevarului.
Cuvinte placute. [Cuvinte acceptabile, KJV]. Sau "cuvinte placute" (RSV), literal, "cuvinte de desfatare". Autorul a cautat sa confere tratatului o infatisare literar care sa-l recomande acelora pentru care fusese scris in mod special, acelora care se socotesc intelepti in lucrurile acestei vieti.
Intocmai. Stradaniile lui de a realiza o forma literara acceptabila, totusi, nu l-a facut sa discrediteze adevarul.
12:11 Cuvintele inteleptilor sunt ca niste bolduri; si, stranse la un loc, sunt ca niste cuie batute, date de un singur stapan.
Bolduri. [Tepuse, KJV]. Folosite pentru a imboldi, pentru a stimula la actiune, pentru a obtine rezultate. Poate ca e dureros sa fii imboldit, dar imboldirea da deseori rezultate care altfel nu ar fi realizate. Vezi Evrei 12,11.
Cuie batute. Cuie sau stalpi bine batuti sunt greu de scos (vezi Isaia 22,23). Problemele bine clarificate, ideile temeinic aprofundate, raman in minte si nu se pierd usor. Cuvantul tradus "batute" inseamna, in general, "a sadi" la figurat, "a stabili".
Stapan. [Stapani ai adunarilor, KJV]. Literal, "domni ai colectiilor". Cuvantul tradus "stranse la un loc" ["adunari" KJV] vine de la 'asaph, "a aduna" (vezi la Exod 3,16; 23,10; Rut 2,7; Ioel 2,16) Desi de cele mai multe ori e folosit pentru strangerea poporului laolalta, 'asaph poate sa insemne orice adunare sau strangere, iar contextul ar trebui sa determine natura adunarii. In paralelismul poetic al v. 11 expresia ebraica tradusa "stapanii adunarilor" este paralela cu "cuvintele inteleptilor". Pentru a pastra sensul paralel e necesar sa intelegem ca partea a doua ei se refera la o "colectie" sau "antologie" de zicale intelepte si nu de oameni. Cuvantul tradus "stapani" e folosit aici idiomatic pentru a arata superioritatea calitatii si organizatiei. Intreaga fraza poate foarte bine fi redata "o maiastra colectie [de zicale intelepte]" sau simplu "o antologie aleasa", iar a doua parte a paralelismului poetic, "asemenea unor cuie bine batute sunt antologiile alese ale unui pastor". Eclesiastul [propovaduitorul, KJV] se refera astfel la sfatul pe care l-a dat, asemenea unui bold, pentru a-i stimula pe oameni sa aleaga o cale inteleapta de actiune, si asemenea unor cuie bine infipte, pentru ca sfatul sa nu fie uitat.
12:12 Incolo, fiule, ia invatatura din aceste lucruri; daca ai voi sa faci o multime de carti, sa stii ca n-ai mai ispravi, si multa invatatura oboseste trupul.
In invatatura. Sau "avertizare".
Multime de carti. Solomon poate s-a gandit la carti care au fost scrise pentru a preamari pe autorii lor sau pe aceia despre care au fost scrise si nu cu scopul de a transmite invatatura practica. Cat de putin din ceea ce a fost scris e cu adevarat vrednic de citit! Fara indoiala ca Solomon citise toate "cartile" pe care le gasise, poate literatura canaanita destul bogata din vremea sa (vezi vol. I, pag. 124-129; vol. II, pag. 37, 44; si la Judecatori 1,11) si literatura didactica egipteana deja vestita pe vremea sa (vezi 1 Regi 4,30).
Multa invatatura. Studiul facut de dragul studiului, ca scop in sine, studiul de tipul caruia Solomon ii dedicase atat de mult timp din viata sa, s-a dovedit zadarnic. Era fara scop practic si de aceea, "desertaciune". Doar atunci cand studiul devine un mijloc in vederea unui scop mai mare decat el insusi se poate evita situatia ca sa devina ceva care"oboseste trupul". Cand Autorul a tot adevarul e recunoscut ca "inceputul intelepciunii" (Psalm 111,10) si cand studiul devine un mijloc de a cauta sa-ti insusesti gandurile Lui dupa El, cu scopul ca viata ta sa se conformeze scopului divin care te-a adus la existenta, atunci studiul devine o placere plina de emotii. Speculatiile filozofice ale scriitorilor pagani nu pot contribui cu nimic la gandirea crestina (vezi CT 444).
12:13 Sa ascultam dar incheierea tuturor invataturilor: Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui. Aceasta este datoria oricarui om.
Teme-te de Dumnezeu. Vezi la Deuteronom 4,10; 6,2; Luca 1,50; vezi si Apocalipsa 14,6.7.
Poruncile. Vezi Psalm 78,1-7. Ebr. miswah, un cuvant comun pentru cerintele lui Dumnezeu, incluzand, in mod sigur, legea morala. Miswah si torah, "legea" (vezi la Numeri 19,14), sunt, pentru scopuri practice, folosite ca sinonime.
Datoria. [Toata datoria, KJV]. Ultima propozitie a v. 13 zice literal: "pentru aceasta fiecare om". Cuvantul "aceasta" se refera evident la afirmatia precedenta despre temerea de Dumnezeu si tinerea poruncilor Lui. Cuvintele "datoria oricarui " nu sunt in ebraica, iar cuvantul tradus "toata" [KJV] este atasat cuvantului pentru "om." Aceeasi constructie ebraica este redata "fiecare om" [KJV] in cap. 3,13; 5,19. Solomon are in vedere aici recunoasterea lui Dumnezeu si ascultarea de cerinte Lui intelepte ca tinta suprema a vietii. Pavel afirma acelasi adevar in Fapte 17,24-31; Romani 1,20-23 (vezi Iacov 2,10-12).
E datoria omului, destinul lui, de a asculta de Dumnezeu si, facand asa, el va gasi fericirea suprema. Oricare i-ar fi soarta, fie ca are parte de necaz sau prosperitate, ramane de datoria lui sa asculte din iubire de Facatorul sau.
12:14 Caci Dumnezeu va aduce orice fapta la judecata, si judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rau.
Fapta. [Lucrare, KJV]. Atat cuvintele cat si faptele vor fi judecate (Matei 13,36.37). Dar Dumnezeu cere si mai mult - chiar in gandurile sale omul trebuie sa fie ascultator (vezi 2 Corinteni 10,5; vezi la Matei 5,22.28; etc.)
Tot ce este ascuns. [Fiecare lucru tainic, KJV]. Oamenii s-ar putea gandi sa-si ascunda cuvintele si faptele de alti oameni, dar "totul este gol si descoperit inaintea ochilor Acelui cu care avem de-a face" (Evrei 4,13). Chiar si gandurile inimii noastre sunt supuse cercetarii Lui atente (1 Samuel 16,7; Psalm 7,9; Ieremia 17,10; cf. Fapte 1,24; Evrei 4,12). Dumnezeu citeste motivele tainice ale inimii noastre. El stie cat de mult din lumina adevarului a patruns in intunericul inimii noastre, si pentru fiecare raza de adevar El ne face responsabili (vezi Romani 2,16; 1 Corinteni 4,5). In ziua cea mare a socotelilor finale, aceia care au facut voia lui Dumnezeu vor intra in imparatie (Matei 7,21-27). Daca marturisim ca ascultam de Dumnezeu si in acelasi timp calcam chiar si o singura cerinta pe care intelepciunea si iubirea Sa ni le pun inainte inseamna ca tagaduim realitatea acelei ascultari (vezi Ioan 15,10; 1 Ioan 2,3-6). A face mai putin inseamna a ne inchina zadarnic lui Dumnezeu (vezi Marcu 7,7-9), deoarece in ziua aceea mare fiecare om va fi rasplatit "dupa faptele lui" (Matei 16,27; cf. Apocalipsa 22,12).
COMENTARIILE LUI ELLEN G WHITE
1AH 297; CG 491; FE 83; ML 156, 160; MYP 21, 369; 1T 396; 5T 323
1-7�
PK 81
6�
GC 550
9�
PK 79
10-14�
PK 80
12�
ML 144; 3T 149; 4T 497
13�
AH 104; FE 111, 128, 186; GC 436; ML 167; 3T 164; 4T 31
13.14�
GC 482; PK 187
14�
CH 412; DA 398; GC 481; ML 163; 2T 300, 625; 3T 189, 444; 5T 245; 8T 83
CANTAREA CANTARILOR