12:2 pana nu se intuneca soarele, si lumina, luna si stelele, si pana nu se intorc norii indata dupa ploaie;
Pana. Imaginile deosebit de simbolice din v. 2-4 au fost interpretate diferit. Multi comentatori, atat iudei cat si crestini, au explicat succesiunea aceasta ca o descriere a puterilor fizice istovite din anii de apus ai vietii si diferitele imagini individuale ca referindu-se la detalii anatomice ale corpului uman. Nu exista nici o indoiala ca Solomon, cu maiestria lui literara fara pereche, descrie aici batranetea si moartea, asa cum se afirma in mod specific in v. 1.5.7. Sensul alegoriei, in ansamblul ei, este clar: de aducere aminte de Creator inainte de venirea batranetii si devotarea vietii omului in ocupatii care sa corespunda unor concepte precum datorie si destin. Aceasta este, de fapt, tema intregii carti
Din fericire, Solomon "si-a adus aminte" de Creatorul sau catre sfarsitul unei vieti in care uitase de Dumnezeu si in care alesese calea nebuniei, descrisa atat de plastica in toata aceasta carte. Privind inapoi spre anii irositi ai propriei sale vieti, Solomon ar fi dorit foarte mult sa ii imbarbateze pe altii sa evite dezamagirile pe care le avusese el in perioada de cautare desarta a fericirii. Dar cand se ajunge la interpretarea detaliilor alegoriei, e bine sa se manifeste o atentie deosebita, datorita faptului ca Scripturile nu ofera o explicatie clara a simbolurilor folosite. Orice interpretare nu poate reflecta mai mult decat parerea personala a celui care o emite. Cea prezentata in comentariul urmator la v. 2-6 este doar o sugestie.
Soarele. Luminatorii care palesc ai cerului sunt folositi aici pentru a ilustra "zilele rele" din v. 1, apropierea batranetii. Unii comentatori fac aplicatia la vederea slabita. Comentatorii iudei au mers pana la extrem in aplicarea detaliilor, spunand ca "soarele" reprezinta fruntea, "lumina", nasul, "luna", sufletul si "stelele", obrajii.
Se intorc norii. Aici comentatorii iudei fac observatia ca aici se are in gand vederea, slabita de atata plans intr-o vreme de necaz. E de preferat sa interpretam aceasta figura de stil ca un tablou general in cuvinte pentru descrierea vietii care trece, odata slabirea facultatilor naturale adusa de ea.