11:1 Arunca-ti painea pe ape, si dupa multa vreme o vei gasi iarasi!
Arunca-ti. Ebr. shalach, "trimite".
Painea. Interpretarea traditionala este de punere in practica a binefacerii sau bunatatii fata de altii, care va fi rasplatita intr-o zi. O alta aplicatie posibila este legata in speculatii comerciale si afaceri intelepte de tot felul.
Pe ape. Literal, "pe fetele apelor".
O vei gasi. Compara cu Luca 16,9. Indiferent la ce s-ar referi imaginea cu "painea", invatatura este aceea de a lucra intr-un spirit de darnicie si fara sa se astepte dobanzi imediate.
11:2 Imparte-o in sapte si chiar in opt, caci nu stii ce nenorocire poate da peste pamant.
Imparte-o. Poate un sfat adresat cuiva de diversificare a activitatile sale comerciale si nu de limitare la un singur domeniu, de a-si investi capitalul in mai multe initiative. Din punct de vedere etic, sugereaza binefacere fata de cati mai multi cu putinta. Cele doua numere "sapte" si "opt," folosite impreuna, sugereaza un numar nedefinit, cu tendinta spre mai mult decat spre mai putin. Ca exemple de asemenea enumerari vezi Iov 33,14; Psalm 62,11; Proverbe 30,15. 18.21; Isaia 17,6; Mica 5,5.
Nenorocire. [Rau, KJV]. Omul nu poate sa spuna ce nenorocire sta sa vina, fie inundatie, cutremur, razboi sau esec in afaceri.
11:3 Cand se umplu norii de ploaie, o varsa pe pamant. Ori incotro ar cadea copacul, fie spre miazazi, fie spre miazanoapte, in locul unde cade, acolo ramane.
Cand se umplu norii. [Daca norii, KJV]. Afirmatia ar fi de preferat sa spuna: "Daca norii sunt plini, ei varsa ploaia pe pamant". Natura lucreaza in ascultare de legi. Tot astfel exista legi in sfera morala.
Ar cadea copacul. Nimeni nu poate sa spuna in ce directie va cadea un copac in timpul unei furtuni puternice. Omul trebuie sa se deprinda sa fie pregatit pentru furtuna cat se poate mai bine si apoi sa se aplece odata ea decat sa incerce sa o tina sub pe ea. Interpretari fanteziste care fac din acest verset un comentariu despre moarte si la soarta omului sunt fara fundament valabil.
Acolo ramane. Orice necaz ar veni, omul nu trebuie sa cedeze, ci sa ia lucrurile asa cum sunt si sa mearga inainte plin de curaj. Unele evenimente depasesc puterea de influenta a omului. Viata are multe evenimente neprevazute, dar acestea nu trebuie sa fie transformate in ocazii de disperare si de pierdere a hotararii.
11:4 Cine se uita dupa vant, nu va semana, si cine se uita dupa nori, nu va secera.
Cine se uita. Daca un om se preocupa excesiv de mult de starea vremii si cere cu insistenta si exactitate conditiile cele mai bune inainte de a porni a lucru, munca lui agricola va avea de suferit. Omul nu poate astepta o zi perfecta sau conditii perfecte ca abia atunci sa incerce sa treaca la lucru. Unele riscuri trebuie sa fie asumate.
11:5 Cum nu stii care este calea vantului, nici cum se fac oasele in pantecele femeii insarcinate, tot asa nu cunosti nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face pe toate.
Vantului. [duh, KJV]. Tradus din acelasi cuvant care e redat "vant" in v. 4, dar probabil mai bine e inteles aici ca "duh". Oasele. Cresterea si dezvoltarea scheletului osos al fatului este un motiv de uimire (Iov 10,8-11; Psalm 139,13-17).
Lucrarea lui Dumnezeu. Vezi la cap. 7,13.
11:6 Dimineata, seamana-ti samanta, si pana seara nu lasa mana sa ti se odihneasca, fiindca nu stii ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau daca amandoua sunt deopotriva de bune.
Dimineata. Evreii erau un popor agricol, iar ilustratiile din lucrarile agricole trebuie sa fie intelese ca reprezentand afaceri in general.
Nu lasa mana sa ti se odihneasca. [Nu-ti retrage mana, KJV]. Cu toate ca nu cunoastem viitorul, aceasta nu indreptateste lenea. Succesul nu vine la intamplare. Este nevoie de pregatire sarguincioasa si completa, la inceput si mai tarziu.
Izbuti. De la acelasi cuvant-radacina tradus "potrivit" [bine, KJV] in Estera 8,5. Amandoua. Nesiguranta ar trebui sa fie un indemn in plus la sarguinta, nu la inactivitate. Experimentarea constanta si efortul sunt preludiul succesului.
11:7 Dulce este lumina si o placere pentru ochi sa vada soarele.
Dulce este lumina. Numai la lumina este posibil sa apreciem frumusetile lumii naturale, sa lucram bine sau sa calatorim in siguranta. Urmand sfatul dat in v. 6, omul poate ajunge la o experienta mai plina si mai satisfacatoare in viata.
O placere. A trai este bine. A fi in stare sa faci fata indatoririlor zilei e ceva placut pentru orice persoana normala. Soarele este folosit ca simbol al grijii ocrotitoare a lui Dumnezeu in Psalm 84,11 si Maleahi 4,2.
11:8 Deci, daca un om traieste multi ani, sa se bucure, in toti anii acestia, si sa se gandeasca ce multe vor fi zilele de intuneric. Tot ce va veni este desertaciune.
Sa se bucure. [Si se bucura, KJV]. Mai bine "sa se bucure." Conjunctia "si" [KJV] nu e in ebraica. Viata este mult prea scurta si perioada de timp randuita omului trebuie sa fie intrebuintata cu folos. Daca cineva e binecuvantat cu viata lunga, timpul ar trebui sa fie folosit in intregime in mod profitabil si fericit.
Zilele de intuneric. Incidentele potrivnice ale vietii ar trebui sa nu fie uitate pentru valoarea lor disciplinara. Izbavirea din primejdie sau paguba ar trebui sa fie apreciata in mod corespunzator. Unii comentatori aplica expresia "intuneric" la mormant citand Psalm 88,12; 143,3; cf. Iov 10,21.22.
11:9 Bucura-te, tinere, in tineretea ta, fii cu inima vesela cat esti tanar, umbla pe caile alese de inima ta si placute ochilor tai; dar sa stii ca pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecata.
Bucura-te. Sunt recomandabile o dispozitie vesela si o atitudine voioasa fata de viata. Sunt bucurii care fac ca viata sa aiba valoare. Sfatul lui Solomon nu e o invitatie la exces, ci la o apreciere a binecuvantarilor vietii.
Tineretea. Prima aparitie a acestui cuvant in v. 9, ebr. yalduth, se refera la tinerete, al doilea, ebr. bachur, la floarea varstei. Primul mai apare in Psalm 110,3, al doilea in Eclesiast 12,1. Inima ta. Toate dorintele si nevoile legitime trebuie sa fie implinite, dar desfraul si satisfacerea peste masura a placerii trebuie sa fie osandite si evitate.
Judecata. Ce gand serios! Omul nu poate sa evite sa-L intalneasca pe Judecatorul sau. Nu-i va folosi la nimic daca se preface ca nu urmeaza sa faca fata unei judecati, deoarece Dumnezeu nu-Si va opri mana (vezi Maleahi 3,5; cf. Apocalipsa 20,11-15).
11:10 Goneste orice necaz din inima ta, si departeaza raul din trupul tau; caci tineretea si zorile vietii sunt trecatoare.
Necaz. [Intristare, K JV]. Mai degraba "suparare" sau "provocare" [KJV] (vezi Deuteronom 32,19; 1 Regi 15,30; 21,22; Ezechiel 20,28), "ocari" [manie, KJV] (Deuteronom 32,27; Psalm 85,4; Proverbe 12,16; Eclesiast 7,9) sau "suferinte" (Psalm 10,14). Forma verbala a cuvantului este in general tradusa "a atata la manie".
Raul. Ceea ce aduce vatamare trupului, o referire mai ales la excesele morale care duc la
degradare fizica (vezi 1 Corinteni 6,18.19; 2 Corinteni 7,1).
Tineretea. [Copilaria, KJV]. De la acelasi cuvant ebraic tradus "tinerete" in prima parte a v. 9.
Zorile vietii. [Tinerete, KJV]. Ebr. shacharuth, un cuvant folosit in forma aceasta doar aici. S
ar putea sa provina dintr-o radacina care inseamna "negru" (vezi Cantarea Cantarilor 5,11). Sensul cuvantului shacharuth e nesigur, dar sugestia anterioara l-ar face sa se refere la zorile vietii, cand un om are un cap cu parul negru. Unii cred ca shacharuth poate fi derivat de la shachan "[lumina roz care precede] zorile." Astfel, shacharuth ar insemna aici "zorile [vietii]".
Trecatoare. Atat tineretea cat si zorile vietii trec repede.
COMENTARIILE LUI ELLEN G WHITE
1Ed 140
4�
TM 183
6�
CE 18; ChS 153; COL 65; Ed 105, 267; Ev 62; GW 187; LS 184, 207; 2T 11; 3T 209, 248, 420; 5T 381, 658; 6T 333; 9T 35; WM 266 7�
ML 138
7-10�
PK 80
9�
2T 626; 4T 339