10:1 Mustele moarte strica si acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot asa, putina nebunie biruie intelepciunea si slava.
Mustele moarte. Literal, "muste ale mortii", adica muste pe moarte. Tarile orientale sunt indeosebi bantuite de multimi de muste si de alte roiuri de insecte. Daca un numar dintre aceste muste moarte ar cadea in lotiunea parfumata a celui care face parfumuri si s-ar descompune acolo, lotiunea s-ar strica.
Negustorului de unsori. [Farmacistului, KJV]. Mai degraba a "celui care face parfumuri", literal, "celui care amesteca" sau "celui care combina". Strica si acresc. [Fac sa dea un gust intepator, KJV]. Literal, "a intepa" sau "a fermenta", "a face sa clocoteasca."
Putina nebunie. Ultima parte a versetului zice literal: "mai grea decat intelepciunea si onoarea e putina nebunie". Doar o singura fapta nebuneasca poate sa distruga total o reputatie. O viata traita cu bagare de seama poate sa se incheie in ruina ca urmare a unei singure fapte nebunesti.
10:2 Inima inteleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stanga lui.
Inima inteleptului. Afirmatia zice literal: "Inima [mintea] unei persoane intelepte [este] la dreapta ei". Partea dreapta a fost considerata ca fiind partea bunavointei, onoarei si succesului (vezi Psalm 16,8.11; 110,5; Matei 25,31-34, vezi la Genesa 35,18; Luca 1,11).
La stanga lui. Partea stanga era privita ca fiind latura rea si nefericita. In unele tari orientale, astazi mana stanga e privita ca necurata. Imaginea de aici arata ca gandurile si planurile omului nebun sunt slabe, irealizabile, nechibzuite si ca, prin urmare, duc la nenorocire si dezamagire.
10:3 Si pe orice drum ar merge nebunul, peste tot ii lipseste mintea, si spune tuturor ca este un nebun!
Pe orice drum ar merge. [Umbla pe cale, KJV]. Adica, atunci cand se ocupa de treburile sale si este in contact cu alti oameni. Ii lipseste mintea. El da pe fata lipsa de inteligenta medie si de simt practic. Spune tuturor. Lipsa lui de judecata, reflectata in cuvintele si actiunile sale, il califica drept nebun, si el, la randul lui, ii socoteste pe altii nebuni.
10:4 Cand izbucneste impotriva ta mania celui ce stapaneste, nu-ti parasi locul, caci sangele rece te pazeste de mari pacate.
Cand izbucneste... mania. [Daca duhul ... se ridica, KJV]. Duhul, KJV. Ebr. ruach, "rasuflare" (vezi la Numeri 5,14). Aici se refera la temperamentul cuiva sau dispozitia lui sufleteasca. In Judecatori 8,3 ruach e tradus "manie".
Nu-ti parasi locul. Nu renunta la postul tau. Actiunile pripite facute dintr-un impuls de razbunare denota instabilitate emotiva si lipsa unei judecati sanatoase; si in plus, persoana care ia o astfel de pozitie e afectata in mod negativ. E mai bine sa rabdam nemultumirea trecatoare a unui superior.
Sangele rece te pazeste de mari pacate. [Renuntarea linisteste mari ofense, KJV]. Mai bine "blandetea anuleaza," adica blocheaza drumul unor manifestari mai mari de manie din partea conducatorului.
10:5 Este un rau pe care l-am vazut sub soare, ca o greseala, care vine de la cel ce carmuieste:
O greseala. Un carmuitor nechibzuit, autocrat, un administrator despotic e inclinat sa faca greseli de judecata. Cu cat are mai multa putere, cu atat mai raspandite sunt rezultatele acestor greseli. Cand un conducator se inconjoara cu prieteni lipsiti de scrupule, al caror singur scop e de a lingusi, greselile lui de judecata si de conduita se vor inmulti.
10:6 nebunia este pusa in dregatorii inalte, iar bogatii stau in locuri de jos.
Dregatorii. [Demnitate, KJV]. In afacerile lumii, nebunia nebunilor e uneori inaltata ca fiind intelepciune si e urmata de dezastru national. Locuri de jos. Barbati care prin nastere si stare sociala sunt conducatori innascuti, gata sa-si slujeasca tara din ratiuni de loialitate, sunt adesea trecuti cu vederea si dati la o parte.
10:7 Am vazut robi calare, si voievozi mergand pe jos ca niste robi.
Robi calari. Pe vremea lui Solomon numai cei privilegiati mergeau calare pe cai sau catari (2 Samuel 18,9; 1 Regi 1,38; 2 Cronici 25,28; Estera 6,8; Ieremia 17,25); oamenii din clasele inferioare ale societatii foloseau magari pentru scopul acesta. In istoria israelita timpurie chiar si imparatii si printii calareau pe magari sau catari (Judecatori 5,10; 10,4; cf. 1 Regi 1,33).
Voievozi mergand pe jos. Adica barbati de rang inalt tratati in chip nedemn.
10:8 Cine sapa groapa altuia, cade el in ea, si cine surpa un zid, va fi muscat de un sarpe.
Sapa groapa. Vezi Psalm 7,15; 57,6; Proverbe 26,27. Afirmatia se poate referi fie la cineva care urzeste un complot impotriva carmuirii sau la cineva care face planuri rele impotriva unui semen.
Un zid. Vezi Numeri 22,24; Ezra 9,9; Isaia 5,5; Ezechiel 42,7; Osea 2,6; Mica 7,11.
Un sarpe. Crapaturi din zidurile neprelucrate din tarile rasaritene, zidite fara mortar, asigura un loc propice in care astfel de vietati, precum serpii si scorpionii, se pot ascunde (vezi Amos 5,19).
10:9 Cine sfarama pietre, este ranit de ele, si cine despica lemne este in primejdie.
Sfarma. [Duce, KJV]. Verbul ebraic in forma folosita aici inseamna "a extrage", "a taia pentru a scoate", adica a desprinde din locul ei, din peretele carierei, o piatra taiata. O asemenea lucrare, realizata cu metode primitive, era insotita de mult pericol. In 1 Regi 5,17 cuvintele "sa se scoata" vin de la acelasi verb. Pe baza textului din Deuteronom 19,14 unii comentatori aplica expresia aceasta la indepartarea pietrelor de hotar.
Despica lemne. Vezi Deuteronom 19,5. Aici e o paralela la afirmatia precedenta cu privire la cineva care extrage pietre dintr-o cariera. Probabil ca Solomon nu vorbeste despre taierea lemnelor pentru foc, care nu e deosebit de primejdioasa, ci despre doborarea copacilor.
10:10 Cand se toceste fierul, si ramane neascutit, trebuie sa-ti indoiesti puterile; de aceea la izbanda ajungi prin intelepciune.
Fierul. Adica fierul unui topor sau al unei securi (vezi 2 Imparati 6,5).
Ramane neascutit. [Nu e dat la tocila, KJV]. Literal, "a misca repede", ca la ascutirea gurii unui topor. Cuvantul ebraic tradus astfel apare in Ieremia 4,24 "se clatina" ["se misca usor" KJV].
Prin intelepciune. [Intelepciunea e de folos, KJV]. Pregatirea corespunzatoare pentru orice initiativa are ca rezultat o lucrare mai buna, savarsita cu mai putin efort. Pregatirea iscusita constituie adesea deosebirea dintre succes si nereusita. Crestinul ar trebui sa caute si sa foloseasca instrumentele cele mai fine ale artei spirituale pentru sarcina edificarii caracterului. Doar nu e de ajuns; trebuie sa existe si cunostinta si zel (vezi Romani 10,2).
10:11 Cand musca sarpele, fiindca n-a fost vrajit, vrajitorul n-are nici un castig din mestesugul lui.
N-a fost vrajit. [Fara vraja, KJV]. Sau "inainte sa fie vrajit" (RSV). Ideea e ca daca sarpele musca pe imblanzitor inainte ca acesta sa-si puna in practica arta, nu foloseste la nimic abilitatea lui de a imblanzi serpi.
Vrajitorul n-are nici un castig. [Un limbut nu e mai bun, KJV]. Literal, "nu exista castig pentru cel care are limba". Expresia "posesorul limbii", tradusa aici "vrajitorul" [limbutul, KJV] se refera in mod specific la imblanzitorul de serpi. Imblanzirea serpilor se facea, pe cat se pare, prin rostirea de soapte sibilante, suieratoare.
10:12 Cuvintele unui intelept sunt placute, dar buzele nebunului ii aduc pieirea.
Placute. Adica acceptabile pentru ascultatori (vezi Psalm 45,2; Proverbe 22,11; Luca 4,22). Cuvintele fermecatoare sunt totdeauna placute. Ii aduc pieirea. [Il vor inghiti, KJV]. Adica vor fi cauza propriei sale ruine, il vor face de ocara (vezi Proverbe 10:8.21; 18,7; 29,9).
10:13 Cel dintai cuvant care-i iese din gura este nebunie, si cel din urma este o nebunie si mai rea.
Nebunie. Nebunul isi deschide gura si vorbeste fara sa gandeasca ce spune si astfel nu rosteste decat nebunii (vezi Proverbe 15,2; 17,12; Isaia 32,6). Cel din urma. [Sfarsitul, KJV]. Cand a terminat de vorbit, nebunul a facut declaratii care nu sunt altceva decat absurditati.
10:14 Nebunul spune o multime de vorbe, macar ca omul nu stie ce se va intampla, si cine-i va spune ce va fi dupa el?
Spune o multime de vorbe. [E plin de vorbe, KJV]. Literal, "inmulteste." El trancaneste despre orice si despre tot fara sa cunoasca subiectul despre care vorbeste (vezi 1 Timotei 1,7).
Omul. Adica cel care aude pe nebun tinand discurs. Adesea este dificil sa intelegi nu numai ce vrea sa spuna nebunul, dar chiar si ce spune. Dupa toate probabilitatile, cu cat un om e mai nebun, cu atat va fi inclinat sa faca afirmatii dogmatice cu privire la cele mai profunde taine.
10:15 Truda nebunului oboseste pe cel ce nu cunoaste drumul spre cetate.
Oboseste pe cel ce. [Oboseste pe oricine, KJV]. Literal, "se oboseste pe sine", adica fiecare persoana nebuna se oboseste pe sine. Nu cunoaste. Nebunul e atat de limitat in gandire, incat daca e trimis undeva sa faca ceva, se
aseaza pe marginea drumului, uitand ce are de facut, si descopera ca s-a ratacit (vezi Proverbe 10,26; 26,6; Eclesiast 4,5). Drumul spre locul unde trebuie sa ajunga e marcat, asa incat nimeni altul decat nebunul nu-l poate nimeri (vezi Isaia 35,8).
10:16 Vai de tine, tara, al carei imparat este un copil, si ai carei voievozi benchetuiesc de dimineata!
Al carui imparat. Literal, "tanar". Accentul este pus pe tinerete, o varsta care adesea este caracterizata prin lipsa de gandire si de intelepciune (vezi Isaia 3,4). Benchetuiesc de dimineata. Acesti "voivozi" ["principi," KJV] isi irosesc in chef si in desfrau timpul care ar fi trebuit sa fie dedicat obligatiilor de stat (vezi Isaia 5,11; Ieremia 21,12).
10:17 Ferice de tine tara, al carei imparat este de neam mare, si ai carei voievozi mananca la vremea potrivita, ca sa-si intareasca puterile, nu ca sa se dedea la betie!
De neam mare. Barbatii de origine aleasa si de neam nobil, deci se presupune ca au un caracter si o purtare excelente. Cuvantul poate fi tradus fie "liberi", fie "nobili". Mananca la vremea potrivita. La timpul potrivit, cand sarcinile zilei au fost implinite. Sa-si intareasca puterile. Potrivit nevoilor fizice, nu de dragul satisfacerii apetitului, sau mai ales ca activitate sociala.
Betie. Satisfacerea poftelor tinde spre deteriorare morala si fizica. Oamenii in pozitii de raspundere ar trebui sa-si fixeze un standard inalt de conduita pentru ei insisi si ca exemplu pentru altii.
10:18 Cand mainile sunt lenese, se lasa grinda, si cand se lenevesc mainile, ploua in casa.
Lenese. Forma duala a cuvantului ebraic accentueaza intensitatea. Radacina se gaseste si in Proverbe 6,6; 10,26; 20,4; 24,30; 26,13.
Ploua in casa. Literal, "pica". Acoperisurile plate ale caselor orientale au nevoie de o atentie constanta. Acoperisurile prin care ploua sunt ceva obisnuit (vezi Proverbe 19,13; 27,15). Tot astfel neglijenta celor cu raspundere va aduce tara la ruina.
10:19 Ospetele se fac pentru petrecere, vinul inveseleste viata, iar argintul le da pe toate.
Ospetele. Literal, "paine" sau "hrana". Pentru petrecere. [Inveselesc, KJV]. Literal, "fac viata vesela" (vezi Psalm 104,15). Argintul. [Banii, KJV]. Banii asigura celui care ii are aproape tot ce tine de latura materiala.
10:20 Nu blestema pe imparat, nici chiar in gand, si nu blestema pe cel bogat in odaia in care te culci; caci s-ar putea intampla ca pasarea cerului sa-ti duca vorba, si un sol inaripat sa-ti dea pe fata vorbele.
Nu blestema. Un indemn la atentie in gandire si vorbire. In general, e periculos sa faci afirmatii tari despre alti oameni, mai ales despre la cei cu autoritate (vezi Exod 22,28).
Pasarea. O expresie proverbiala aflata in mai toate limbile si variind doar ca forma.
Inaripat. Literal, "stapanul aripilor".COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1.5.6PK 85
16�
GC 165; PK 323
16.17�
Te 53
17�
AH 261; CH 118, 577; Ed 206; MH 295; ML 82; 7T 110