1:6 Vantul sufla spre miaza-zi, si se intoarce spre miaza-noapte; apoi iarasi se intoarce, si incepe din nou aceleasi rotituri.
Vantul. Ebr. ruach, "vant," un cuvant care sugereaza de fiecare data activitate. Este folosit de mai multe ori pentru diferitele activitati ale lui Dumnezeu in cadrul planului de mantuire.
Se intoarce. Un tablou de activitate si repetitie fara sfarsit. "Miazanoaptea" si "miazaziua" sunt mentionate in contrast cu "rasaritul" si "apusul" din v. 5, locul unde rasare si apune soarele.
Iarasi se intoarce. [Se rasuceste continuu, KJV]. De patru ori in ebraica acestui verset sunt folosite forme derivate din radacina "a se intoarce," "a da tarcoale", pentru a sublinia notiunea de activitate si repetare neincetata. Cuvantul e folosit si pentru ostirea lui Iosua care marsaluia in jurul cetatii Ierihon (Iosua 6,3.15) si pentru israelitii care au "ocolit multa vreme muntele Seir" (Deuteronom 2,1.3).
Solomon nu se plange de ciclurile neincetate ale naturii, ci vede in ele o paralela la ciclurile vietii umane (Eclesiast 1,4). Este viata omului, de la o generatie la generatie, doar o chestiune de repetitie, fara vreun scop maret avut in vedere? Nu va exista un punct culminant in viata neamului omenesc? Nu are Dumnezeu un scop vesnic, care va opri candva aceasta repetare aparent fara sfarsit a activitatii omenesti din generatie in generatie?
Precizia stiintifica a descrierii data aici despre miscarea curentilor de aer pe suprafata pamantului e fara egal in literatura antica si denota o cunoastere profunda a legilor naturii, superioara majoritatii oamenilor din vechime.