1:3 Ce folos are omul din toata truda pe care si-o da sub soare?
Folos. Ebr. yithron. Cuvantul acesta apare de noua ori in cartea aceasta (cap.2,11.13; 3,9; 5,9.16; 7,12; 10,10.11) si este tradus in mod divers, precum "a intrece," "perfectiune," "profitabil" si "mai bun" [in KJV]. Yithron vine de la un verb care inseamna "a ramane peste," si substantivul derivat de la el poarta asadar ideea de "rest" si deci "surplus," "abundenta", iar in ebraica "superioritate," "folos." Omul munceste mereu, dar toata munca lui nu are nici un rezultat notabil si de durata.
E posibil ca metafora pe care a folosit-o aici sa fie una a lumii de afaceri, cu ostenelile ei neincetate, a caror tinta este realizarea unui scop material care merita osteneala (vezi la cap. 2,11). Dar adesea viata unui om este irosita pentru a ridica ceva ce urmasii lui doboara la pamant. Zadarnicia si nesiguranta caracterizeaza toate stradaniile omenesti.
Interogativul "ce?" atrage dupa sine un raspuns negativ emfatic. El poate fi comparat cu cuvintele din Matei 16,26, unde Domnul intreaba literal: "Ce folos are un om, daca ar castiga lumea intreaga si si-ar pierde sufletul?" Raspunsul anticipat de Propovaduitor este: "Nimic".
Omul. Cuvantul ebraic este termenul generic pentru "om" sau cum am zice noi "omenire". Ciclul vietii omenesti este repetat iarasi si iarasi, cu fiecare generatie.
Truda. De la un cuvant ebraic care insemneaza "munca," "necaz", sau "nedreptate." Aici termenul e aplicat la suma totala a stradaniilor omului din cursul vietii lui.
Pe care si-o da. Aceasta expresie se refera la fiecare forma de activitate care are loc sub soare.
Supt soare. Echivalenta cu expresii precum "sub ceruri " (cap. 1,13; 2,3; 3,1). Ea apare in Eclesiaistul de aproximativ 30 de ori.