6:1 Iata poruncile, legile si randuielile pe care a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru, sa va invat sa le impliniti in tara pe care o veti lua in stapanire;
Poruncile. Aceleasi cuvinte ebraice in aceeasi ordine ca in cap. 5,31.
6:2 ca sa te temi de Domnul, Dumnezeul tau, pazind, in toate zilele vietii tale, tu, fiul tau, si fiul fiului tau, toate legile si toate poruncile Lui pe care ti le dau, si sa ai zile multe.
Sa te temi de Domnul. Cuvantul ebraic ,,a se teme” inseamna ,,a sta cu teama evlavioasa”, ,,a venera”, ,,a cinsti” (vezi comentariul pentru cap. 4,10).
6:3 Asculta-le dar, Israele, si cauta sa le implinesti, ca sa fii fericit si sa va inmultiti mult, cum ti-a spus Domnul, Dumnezeul parintilor tai, cand ti-a fagaduit tara in care curge lapte si miere.
Inmultiti mult. Compara cu fagaduinta lui Dumnezeu facuta patriarhilor (Geneza 12,2; 17,6; 22,17.18).
6:4 Asculta, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn.
Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. Literal, ,,Iehova, Dumnezeul nostru, singurul Iehova (este)”. In contrast izbitor cu natiunile din jur, care erau politeiste, evreii credeau intr-un singur Dumnezeu adevarat. Aceasta marturisire de credinta a fost lozinca neamului evreiesc timp de mai mult de 3000 de ani (vezi Marcu 12,29). Apostolul Pavel marturiseste acelasi adevar ca doctrina a crestinatatii (1 Corinteni 8,4-6; Efeseni 4,4-6).
Inainte de descoperirea sulurilor de la Marea Moarta, cel mai vechi manuscris ebraic existent din oricare parte a Vechiului Testament a fost papirusul Nas din primul secol al erei crestine, care contine Decalogul si Deutronom 6,4.5.
6:5 Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu toata puterea ta.
Sa iubesti. Cuvantul ebraic tradus aici ,,iubeste” este un termen general care sugereaza si ideea de ,,dorinta”, ,,afectiune”, ,,inclinatie”, o apropiere mai intima intre doua suflete. Legatura credinciosului cu Dumnezeu este intemeiata pe iubire (1 Ioan 4,19) si iubirea este principiul fundamental al legii Lui (Marcu 12,29.30). A iubi cu desavarsire inseamna a asculta din toata inima (Ioan 14,15; 15,10).
Inima ta. Crestinismul cere tot ceea ce un om este si are – mintea, iubirea si toata capacitatea lui de actiune (1 Tesaloniceni 5,23). Cuvantul tradus aici ,,inima”, la general, se refera la motive, afectiune, simtaminte, dorinte si vointa. Este izvorul actiunii si centrul gandirii si simtirii (vezi Exod 31,6; 36,2; 2 Cronici 9,23; Eclesiast 2,23). Cuvantul tradus ,,suflet” inseamna principiul de viata din om, viata, dar cuprinde si poftele si dorintele lui trupesti (vezi Numeri 21,5). El este redat ,,pofta” in Proverbe 23,2; Eclesiast 6,7.
Cuvantul tradus ,,putere” este de la un verb care inseamna ,,a inmulti”. Substantivul, ca aici, inseamna ,,belsug” si poate sa se refere la lucrurile de care a avut parte un om in viata lui.
6:6 Si poruncile acestea, pe care ti le dau astazi, sa le ai in inima ta.
In inima ta. Literal, ,,pe inima ta” (vezi cap. 11,18).
6:7 Sa le intiparesti in mintea copiilor tai, si sa vorbesti de ele cand vei fi acasa, cand vei pleca in calatorie, cand te vei culca si cand te vei scula.
Sa le intiparesti. Cuvantul tradus aici ,,intiparesti” inseamna ,,a ascuti”, (vezi Deutronom 32,41; Psalmi 64,3; 140,3; Isaia 5,28). Apelul acesta este pentru a lamuri invataturi taioase. Parintii au raspunderea dificila de a instrui zi de zi pe copiii lor cu privire la indatorire si scop.
6:8 Sa le legi ca un semn de aducere aminte la maini, si sa-ti fie ca niste fruntarii intre ochi.
Sa le legi. Mai tarziu, iudeii au aplicat acest cuvant literal, purtand filacterii pe cap si pe partea interioara a bratului stang (vezi Exod 13,9).
6:9 Sa le scrii pe usiorii casei tale si pe portile tale.
Pe usiori. In unele tari orientale este astazi un obicei de a scrie cuvinte de binecuvantare si fagaduinta dorita pe usiorii usii. Aceasta o fac musulmanii si hindusii, precum si chinezii, mai ales in timpul anului nou.
6:10 Domnul, Dumnezeul tau, te va face sa intri in tara pe care a jurat parintilor tai, lui Avraam, lui Isaac si lui Iacov, ca ti-o va da. Vei stapani cetati mari si bune pe care nu tu le-ai zidit,
Verset ce nu a fost comentat.
6:11 case pline de tot felul de bunuri pe care nu tu le-ai umplut, puturi de apa sapate pe care nu tu le-ai sapat, vii si maslini pe care nu tu i-ai sadit. Cand vei manca si te vei satura,
Verset ce nu a fost comentat.
6:12 vezi sa nu uiti pe Domnul, care te-a scos din tara Egiptului, din casa robiei.
Vezi. Versetele 10-12 raman ca o avertizare pentru Israel cand au intrat intr-o tara in care toate lucrurile bune ale vietii se gaseau din belsug. Ei nu trebuiau sa fie atat de absorbiti de bunurile lor noi, incat sa-si uite indatoririle fata de Dumnezeu. O data cu inmultirea bunurilor materiale exista intotdeauna tendinta de a uita pe Domnul, prin a carui putere au venit.
Casa robiei. Literal, ,,casa sclavului”. Aici se face referire la fostul lor loc de sedere, Egiptul, ca la o ,,casa”.
6:13 Sa te temi de Domnul, Dumnezeul tau, sa-I slujesti, si pe Numele Lui sa juri.
Sa juri. Adica cineva sa se lege printr-un juramant. Cuvantul tradus astfel este din aceeasi radacina cu numeralul sapte. Implicatia este ca atunci cand un om ,,jura”, el se leaga de sapte ori, in sensul ca ia asupra sa o obligatie de care nimic nu-l poate elibera.
6:14 Sa nu va duceti dupa alti dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor din jurul vostru;
Alti dumnezei. Porunca aceasta este in stransa legatura cu v.13; ei nu trebuiau nici macar sa aminteasca numele altor zei (Exod 23,13; Iosua 23,7; Ieremia 5,7).
6:15 caci Domnul, Dumnezeul tau, este un Dumnezeu gelos in mijlocul tau. Altfel, Domnul, Dumnezeul tau, S-ar aprinde de manie impotriva ta, si te-ar nimici de pe fata pamantului.
Un Dumnezeu gelos. Vezi Exod 20,5; 34,14; Deutronom 4,24. Radacina cuvantului tradus ,,gelos” inseamna ,,a deveni foarte colorat la fata”, adica de emotii adanci, precum iubirea, zelul sau mania. Prin insasi natura Lui, Dumnezeu nu poate fi altfel; cum ar putea El sa imparta afectiunea poporului Sau cu alti zei (2 Corinteni 6,14-17)? Lumina si intunericul nu pot fi impreuna; pentru ca cineva sa primeasca intunericul in suflet, trebuie ca intai sa alunge lumina.
6:16 Sa nu ispititi pe Domnul, Dumnezeul vostru, cum L-ati ispitit la Masa.
Ispititi. Literal, ,,a incerca”, ,,a pune la incercare”. Aici el nu are sensul modern de seducere, de atragere in pacat. Acelasi cuvant este folosit despre Dumnezeu ca ,,proband”, sau ,,punand la incercare” pe oameni pentru a-si cladi caracterul si a-si intari credinta si loialitatea fata de El (vezi Geneza 22,1; Exod 20,20; Deutronom 8,2.16; Daniel 1,14). Cuvantul englezesc incercare este din aceeasi radacina latina ca si cuvantul a ispiti. O perioada de proba este o perioada de incercare, sau probare. La Masa, Israel a inversat procesul si in mod sfidator a pus pe Dumnezeu la incercare (Exod 17,2.7). Cand Satana L-a provocat sa sara de pe aripa templului, Hristos a citat din Deutronom 6,16 (Matei 4,7). Daca Hristos ar fi fost de acord cu sugestia, ar fi dovedit incredere in sine si nu credinta. Increderea in sine este contrafacerea credintei.
6:17 Ci sa paziti poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, poruncile Lui si legile lui pe care vi le-a dat.
Verset ce nu a fost comentat.
6:18 Sa faci ce este placut si bine inaintea Domnului, ca sa fii fericit, si sa intri in stapanirea tarii aceleia bune, pe care Domnul a jurat parintilor tai ca ti-o va da,
Ca sa fii fericit. Indeplinirea cu credinciosie a indatoririlor face posibil ca Dumnezeu sa acorde binecuvantari suplimentare. Moise scoate tot mereu in evidenta necesitatea credinciosiei neabatute fata de Iehova.
6:19 dupa ce va izgoni pe toti vrajmasii tai dinaintea ta, cum a spus Domnul.
Toti vrajmasii tai. Adica toti cei care s-au impotrivit ocuparii tarii fagaduite. Prin refuzul lor continuu de a-L onora pe adevaratul Dumnezeu, ei ajunsesera vrajmasii Lui si astfel ai poporului Sau ales.
6:20 Cand fiul tau te va intreba intr-o zi: Ce inseamna invataturile acestea, legile acestea si poruncile acestea, pe care vi le-a dat Domnul, Dumnezeul nostru?
Fiul tau te va intreba. Vezi Exod 13,14. Intotdeauna hotararea lui Dumnezeu a fost ca parintii trebuie sa-si asume raspunderea de a-i instrui pe copiii lor cu privire la raspunderile fata de El.
6:21 sa raspunzi fiului tau: Noi eram robi ai lui Faraon in Egipt, si Domnul ne-a scos din Egipt cu mana Lui cea puternica.
Verset ce nu a fost comentat.
6:22 Domnul a facut, sub ochii nostri, minuni si semne mari si nenorocite impotriva Egiptului, impotriva lui Faraon si impotriva intregii lui case;
Verset ce nu a fost comentat.
6:23 si ne-a scos de acolo, ca sa ne aduca in tara pe care jurase parintilor nostri ca ne-o va da.
Ne-a scos. Eliberarea lor miraculoasa din robia literala trebuia sa fie mereu amintita ca dovada a puterii lui Dumnezeu si a pretentiilor Sale asupra lor. Eliberarea din Egipt inseamna si eliberarea din pacat (vezi Romani 6,12-23; 8,21).
6:24 Domnul ne-a poruncit atunci sa implinim toate aceste legi si sa ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru, ca sa fim totdeauna fericiti, si sa ne tina in viata, cum face astazi.
Ca sa fim fericiti. Tot ce cere Dumnezeu de la noi este spre propriul nostru bine. Restrictiile pe care le pune El sunt pentru ocrotirea noastra in fata pericolelor spirituale care pot sa nu fie vizibile. Un pastor nu trebuie sa ridice un staul imprejurul oilor lui pentru a le impiedica sa petreaca bine cu lupii, ci pentru ca el sa le poata pastra in viata.
Sa ne tina in viata. Adica atat ca natiune cat si ca indivizi.
6:25 Vom avea parte de indurarea Lui, daca vom implini cu scumpatate toate aceste porunci inaintea Domnului, Dumnezeului nostru, cum ne-a poruncit El.
Indurarea Lui. Literal, ,,dreptatea ne va fi (acordata)”. Ideea este ca ascultarea de voia descoperita a lui Dumnezeu, in puterea pe care el ne-o da (Romani 8,3.4; Galateni 2,20) este considerata de El ca si cand ,,dreptatea” ar fi a noastra. Omul este indreptatit numai prin credinta (Romani 5,1), dar ,,credinta fara fapte este moarta” (Iacov 2,20).Comentariile lui Ellen G. White
1 PK 296
4,5 PP 305, 373
5T 328
4-9 TM 140