26:13 Sa spui inaintea Domnului, Dumnezeului tau: Am scos din casa mea ce este sfintit, si l-am dat Levitului, strainului, orfanului si vaduvei, dupa toate poruncile pe care mi le-ai dat Tu; n-am calcat, nici n-am uitat nici una din poruncile Tale.
Am scos. O atare marturisire a indatoririi indeplinite avea sa fie un privilegiu de fiecare an. Saracul si levitul trebuiau sa fie sprijiniti. Aducatorul afirma ca cerintele lui Dumnezeu le indeplinise pe deplin, ca ,,zecimea” fusese in intregime platita in armonie cu instructiunile Lui. Atata timp cat ,,zecimea” ramanea intr-un camin particular, acel camin era dator fata de Dumnezeu. El nu putea binecuvanta caminul acela pana ce nu datoria era platita pe deplin.