24:1 Cand cineva isi va lua o nevasta si se va insura cu ea, si s-ar intampla ca ea sa nu mai aiba trecere inaintea lui, pentru ca a descoperit ceva rusinos in ea, sa-i scrie o carte de despartire, si, dupa ce-i va da-o in mana, sa-i dea drumul din casa lui.
Rusinos. Literal, ,,goliciune” si in mod figurat, ca aici, ,,rusine” sau ,,dezonoare”. Fapta ei rusinoasa nu putea fi adulterul, pentru ca acesta era pedepsit cu moartea (Deutronom 22,22; compara cu Matei 19,9). Era pur si simplu o comportare pe care sotul o considera indecenta sau degradanta. Iudeii au inteles acest precept mozaic ca insemnand ca un barbat putea divorta de sotia lui aproape pentru orice motiv. (Matei 19,3.7). Hristos a explicat, totusi, ca nu era voia lui Dumnezeu ca divortul sa fie obtinut atat de usor (Matei 19,4-6) si ca prevederea aceasta fusese facuta numai din cauza ,,impietririi” inimilor lor. (Matei 19,8).
O carte de despartire. Literal, ,,o nota de separare”.
Ii va da-o. Aceasta trebuia sa fie data in mod formal, probabil inaintea martorilor, pentru ca ea sa fie legal valabila si incontestabila.
Sa-i dea drumul. Un alt act formal presupunea ca sotul era dator sa-i dea drumul aprovizionand-o cel putin cu mijloacele necesare pentru a ajunge in siguranta la casa tatalui ei (vezi Geneza 21,14; compara cu Deutronom 15,13).