23:4 pentru ca nu v-au iesit inainte cu paine si apa, pe drum, la iesirea voastra din Egipt, si pentru ca au adus, pe pret de argint, impotriva ta pe Balaam, fiul lui Beor, din Petor din Mesopotamia, ca sa te blesteme.
Nu v-au iesit. Atitudinea neprietenoasa a lui Amon si Moab a adaugat mult la greutatile copiilor lui Israel. Amandoi erau inruditi cu Israel, dar nu i-au acordat nici macar politetea obisnuita datorata strainilor, cu mult mai putin aceea datorata rudelor (Geneza 14,18; 18,2; 19,1.2).
Dumnezeu le poruncise deja izraelitilor sa nu deranjeze pe amoniti (Deutronom 2,19). Contradictia aparenta dintre declaratia facuta aici, ca moabitii nu au iesit inaintea lui Israel cu provizii, si aceea din capitolul 2,29, ca ei au facut lucrul acesta, este mai mult aparenta decat reala. Cuvintele din capitolul 23,4 inseamna numai ca moabitii nu le-au oferit hrana de buna voie, intr-un spirit prietenos – nu ca ei n-au vandut hrana izraelitilor in schimbul banilor.
Au adus... impotriva ta pe Balaam. Aceasta a fost lucrarea moabitilor ajutati de madianiti (Numeri 22,4-7). Hristos a invatat ca persoana nerecunoscatoare nu va mosteni imparatia (Matei 25,41-46). Vrajmasia aratata fata de biserica este privita ca ostilitate fata de Hristos insusi (Fapte 9,4.5).