21:1 Daca, in tara pe care ti-o da in stapanire Domnul, Dumnezeul tau, se gaseste intins in mijlocul unui camp un om ucis, fara sa se stie cine l-a lovit,
Om ucis. Pentru o expresie similara fata de alte imprejurari vezi cap. 17,2; 24,7. Dumnezeu a scos intotdeauna in evidenta sfintenia vietii omului si a drepturilor personale (vezi Geneza 9,5.6).
21:2 batranii si judecatorii tai sa se duca sa masoare departarea de la trupul mort pana in cetatile de primprejur.
Batranii. Probabil batranii si judecatorii satului din apropierea locului unde a fost gasit trupul (cap. 16,18; 19,12).
21:3 Cand se va hotari cetatea cea mai apropiata de trupul mort, batranii din cetatea aceea sa ia o vitea care sa nu fi fost pusa la munca si care sa nu fi tras la jug.
Mai apropiata. Batranii cetatii cele mai apropiate de locul unde gasea trupul erau raspunzatori de aducerea la indeplinire a ultimelor ritualuri necesare. Se putea presupune ca ucigasul era un individ din imediata apropiere.
Vitea. Varsta nu este data, desi comentatorii iudaici dau varsta de doi ani ca fiind ceruta. In alte imprejurari este specificata o vitea in varsta de trei ani (Geneza 15,9).
Nu pusa la munca. Adica, sa nu fi lucrat ca animal de tractiune (Numeri 19,2).
21:4 Sa duca viteaua aceea intr-o vale cu apa care nu seaca niciodata si unde nu se ara nici nu se seamana; si acolo, sa taie capul vitelei in vale.
Vaile care nu seaca. Literal, ,,o vale nelipsita niciodata de apa”. Accentul in versetul de aici este asupra apei care curge continuu, si nu asupra dimensiunii sau conditiei suprafetei. Ara. Mai bine, ,,arat”, referindu-se la un loc necultivat (vezi Geneza 45,6). Sa se taie. Literal, ,,rupa”. Comentatorii vad in vitea un inlocuitor pentru ucigas. Exista un oarecare element de ritual in aceea ca animalul este tanar si nu a fost folosit la munca obisnuita.
21:5 Atunci sa se apropie preotii, fiii lui Levi; caci pe ei i-a ales Domnul, Dumnezeul tau, ca sa-I slujeasca si sa binecuvanteze in Numele Domnului, si ei trebuie sa hotarasca in orice cearta si in orice ranire.
Preotii. Vezi cap. 17,9; 18,1. Preotii din cetatea levitica cea mai apropiata aveau sa fie prezenti ca sa vada ca cerintele au fost aduse la indeplinire in armonie cu ce fusese poruncit, pentru ca ,,ei trebuiau sa hotarasca”, literal, ,,dupa gura lor”, in toate aceste cazuri. Autoritatea levitilor era foarte intinsa. Ei aveau un cuvant de spus in orice hotarare importanta. In acest caz, prezenta lor dadea validitate punerii sarcinii ucigasului asupra districtului unde a fost gasit cadavrul.
21:6 Toti batranii din cetatea aceea cea mai apropiata de trupul mort sa-si spele mainile pe viteaua careia i-au taiat capul in vale.
Sa-si spele mainile. Luand apa din izvorul vaii, aratau in felul acesta nevinovatia lor si a cetatii pe care o reprezentau. Compara cu cuvintele psalmistului (Psalmi 26,6; 73,13) si cu actiunea lui Pilat la judecata lui Hristos (Matei 27,24).
Pe viteaua. Daca viteaua reprezenta pe ucigasul necunoscut, dupa cum se pare ca era cazul, atunci actul acesta al punerii vinovatiei asupra lui era simbolic. Taiat capul. Literal, ,,al carei gat a fost frant” (vezi v.4).
21:7 Si, luand cuvantul, sa zica: Mainile noastre n-au varsat sangele acesta, si ochii nostri nu l-au vazut varsandu-se.
Sa zica. In sens ceremonial (cap. 27,14). Ei faceau o declaratie solemna in concordanta cu autoritatea slujbei lor sacre.
21:8 Iarta, Doamne, pe poporul Tau Israel, pe care l-ai rascumparat; nu pune sangele nevinovat in socoteala poporului Tau Israel. Si sangele acela nu-i va fi pus in socoteala.
Iarta. Cuvantul tradus astfel probabil inseamna ,,a acoperi”. Traducerea RSV contine ,,a ierta”. Aceeasi radacina araba inseamna ,,a acoperi”, ,,a ascunde”. Traducerea obisnuita este ,,a face ispasire” (Exod 30,10; Levitic 4,20.26.31.35; 5,6.10.13.18; etc.). Substantivul din aceeasi radacina este tradus ,,scaunul indurarii” (Exod 25,17-22). Ideea este aceea unei acoperiri pentru ocrotire.
Rascumparat. Literal, ,,cumparat”, ,,platit pretul pentru”. Uneori este tradus ,,eliberat” (Iov 33,28; Psalmi 55,18; 69,18; 78,42; 119,134), si ,,scapat” (1 Samuel 14,45).
Nu pune. Literal, ,,nu ingadui sa ramana”. Este foarte probabil sa insemne ca oamenii din apropiere erau considerati vinovati, in parte, poate pentru ca n-au facut sa fie in siguranta drumurile care duceau la cetatea lor, asa cum ar fi trebuie sa fie.
21:9 Astfel trebuie sa curati din mijlocul tau sangele nevinovat, facand ce este placut inaintea Domnului.
Trebuie sa cureti. Textul ebraic este accentuat: ,,si tu, tu trebuie sa-l arzi”, ceea ce inseamna ,,a scoate din radacini cu desavarsire”, sau ,,a consuma”.
21:10 Cand vei merge la razboi impotriva vrajmasilor tai, daca Domnul ii da in mainile tale, si vei lua prinsi din ei,
Vei lua prinsi. Deoarece canaanitii trebuiau sa fie exterminati, este posibil ca referirea de aici sa fie generala cu privire la conflictele viitoare cu natiunile din jur (vezi cap. 20,13.14.16).
21:11 poate ca printre cei prinsi vei vedea o femeie frumoasa, si vei dori s-o iei de nevasta.
O femeie frumoasa. Nu se spune daca ea era maritata, dar daca toti barbatii erau omorati (cap. 20,13), ea putea fi ori maritata, ori vaduva.
21:12 Atunci s-o aduci inauntrul casei tale. Ea sa-si rada capul si sa-si taie unghiile,
In launtrul casei tale. Literal, ,,in mijlocul familiei tale”, desigur o procedura mai onorabila decat s-o tina altundeva in taina.
Sa-si rada capul. Procedura schitata aici probabil ca era simbolica de jelire. Vaduvele arabe urmeaza un ritual asemanator la sfarsitul unui an de jelire pentru barbatii lor decedati. Unii comentatori cred ca acesta este pentru curatire.
21:13 sa-si lepede hainele pe care le purta cand a fost prinsa, sa locuiasca in casa ta, si sa planga pe tatal si pe mama ei o luna de zile. Dupa aceea, sa te duci la ea, sa-i fii barbat, si ea sa-ti fie nevasta.
In casa ta. Ea urma sa fie sustrasa privirii publice si sa ramana retrasa timp de o luna (vezi Geneza 38,11). O luna de zile. Compara cu perioada de jelire pentru Aaron si Moise (Numeri 20,29; Deutronom 34,8). Aceasta avea sa-i ofere timp sa se acomodeze la noua ei situatie.
Nevasta. Este evident ca Dumnezeu a intentionat sa descurajeze relatiile ilicite si sa incurajeze casatoria legala. Nici chiar o femeie captiva nu trebuia sa fie facuta jucaria pasiunilor unui barbat, dar daca vroia sa traiasca in armonie cu poporul lui Dumnezeu, ei trebuiau sa-i ofere o situatie onorabila.
21:14 Daca nu-ti va mai place, s-o lasi sa plece unde va voi, dar nu vei putea s-o vinzi pe argint, nici sa te porti cu ea ca cu o roaba, pentru ca ai injosit-o.
Unde va voi. Literal, ,,in acord cu sufletul ei”, adica oriunde doreste. Ea era libera sa-si hotarasca viitorul, ca stapana a propriei persoane.
Nu vei putea s-o vinzi. Compara cu situatia unei roabe ebraice casatorite, de care sotul dorea sa divorteze (Exod 21,8).
Nici sa te porti cu ea ca si cu o roaba. Literal, ,,sa nu te porti tiranic”, adica s-o silesti sa devina roaba.
21:15 Daca un om, care are doua neveste, iubeste pe una si nu iubeste pe cealalta, si daca are copii cu ele, din care intaiul nascut este de la nevasta pe care n-o iubeste,
Nu iubeste. Cuvantul ,,nu iubeste”, in astfel de cazuri inseamna aversiune sexuala fata de ea (2 Samuel 13,15). Acesta a fost cazul cu Iacov si Lea (vezi Geneza 29,16.30.31). Nu este imposibil ca in astfel de cazuri afectiunea sotului fata de copiii sotiei favorite sa fi fost mult mai prezenta.
21:16 cand isi va imparti averile intre fiii lui, nu va putea face intai nascut pe fiul aceleia pe care o iubeste, in locul fiului aceleia pe care n-o iubeste, si care este intaiul nascut.
Imparti averile, intre fiii lui. A se observa ca se vorbeste numai de fii, nu de fiice, pentru ca acestea din urma nu erau indreptatite la o portie dubla. Traditia iudaica este ca numai fiii nascuti inaintea tatalui erau astfel privilegiati. Un fiu nascut dupa moartea tatalui nu era indreptatit la o portiune dubla.
Nu va putea face. Aceasta este echivalent cu executarea moderna a unui testament (vezi Geneza 24,36; 25,5).
21:17 Ci sa recunoasca de intai nascut pe fiul aceleia pe care n-o iubeste, si sa-i dea o parte indoita din averea lui; caci fiul acesta este cel dintai rod al puterii lui, si lui i se cuvine dreptul de intai nascut.
Sa recunoasca. In ciuda simtamintelor si predilectiilor lui personale.
Parte indoita. Literal, ,,gura a doi”, adica doua portii. Daca un om avea cinci fii, mostenirea avea sa fie impartita in sase parti, fiul cel mai mare primind doua (vezi Geneza 48,22; 2 Regi 2,9).
Cel dintai rod. Adica cel dintai rod al puterii lui (vezi Geneza 49,1-3 si Psalmi 78,51; 105,36).
21:18 Daca un om are un fiu neascultator si indaratnic, care n-asculta nici de glasul tatalui sau, nici de glasul mamei lui, si nu-i asculta nici chiar dupa ce l-au pedepsit,
Neascultator si indaratnic. ,,Incapatanat” este dintr-un verb care inseamna ,,a fi razvratit”, ,,revoltat”, ,,ursuz”. Comentatorii iudei in general aplica aceasta la fiii care au dat pe fata resentimente ursuze fata de cerintele lui Dumnezeu si au refuzat sa le indeplineasca. ,,Indaratnic”, iudeii l-au aplicat unuia care a facut lucruri care i-au fost interzise mai ales in legatura cu parintii (vezi Psalmi 78,8; Ieremia 5,23).
Nici… de glasul mamei lui. Amandoi parintii trebuiau sa fie cinstiti in mod egal; amandoi trebuiau sa fie ascultati constiinciosi. Pedepsit. Adica, ,,disciplinat”, ,,corectat”, ,,mustrat”, adesea referindu-se la pedeapsa corporala (vezi Deutronom 8,5; Proverbe 19,18; 29,17).
21:19 tatal si mama sa-l ia, si sa-l duca la batranii cetatii lui si la poarta locului in care locuieste.
Sa-l ia. Literal, ,,a tine cu fermitate”, ca o sabie (Ezechiel 30,21).
Batranii. Vezi cap. 16,18; 19,12.
Cetatii. Vezi Geneza 19,1.
Neascultator. Vezi v.18.
Lacom. Vezi aceeasi expresie in Proverbe 23,20-22. ,,Lacom” este mai bine tradus cu ,,mancator galagios”. Aceasta implica ideea de a fi risipitor irational, cheltuind sanatatea si averea cuiva.
21:20 Sa spuna batranilor cetatii lui: Iata, fiul nostru este neascultator si indaratnic, n-asculta de glasul nostru, si este lacom si betiv.
Verset ce nu a fost comentat.
21:21 Si toti oamenii din cetatea lui sa-l ucida cu pietre, si sa moara. Astfel sa curati raul din mijlocul tau, pentru ca tot Israelul s-auda si sa se teama.
Oamenii din cetatea lui. Tanarul era incorigibil, totusi aducerea la indeplinire a unei pedepse atat de severe nu era lasata la judecata tatalui; aceasta solemna raspundere revenea oamenilor din cetate (vezi cap. 13,10; 17,5; 22,24). A disciplina cu severitate era competenta parintelui (Proverbe 19,18), dar nu si executarea pedepsei cu moartea. Pentru alte crime care meritau pedeapsa cu moartea, vezi Exod 21,15.17; Levitic 20,2.27; compara cu Iosua 7,25.
Sa cureti raul. Vezi cap. 19,20.
21:22 Daca se va omori un om care a savarsit o nelegiuire vrednica de pedeapsa cu moartea, si l-ai spanzurat de un lemn,
L-ai spanzurat. Spanzurarea nu este rar raportata in Biblie (Geneza 40,22; 2 Samuel 21,12; Estera 7,10; 9,14). Comentatorii iudaici sustin ca acuzatul era omorat si dupa aceea cadavrul spanzurat de un pom.
21:23 trupul lui mort sa nu stea noaptea pe lemn; ci sa-l ingropi in aceeasi zi, caci cel spanzurat este blestemat inaintea lui Dumnezeu, si sa nu spurci tara pe care ti-o da de mostenire Domnul, Dumnezeul tau.
Sa nu stea noaptea. Vezi Iosua 8,29; 10,27. Cel spanzurat. Radacina tradusa ,,blestemat” mai inseamna si ,,josnic”, ,,de dispretuit”. Compara cu argumentul apostolului Pavel din Galateni 3,10-14.
Sa nu spurci tara. Tara era considerata ca fiind spurcata prin expunerea trupurilor criminalilor carora li s-a aplicat pedeapsa capitala. Criminalul care era spanzurat era considerat ca fiind sub blestemul lui Dumnezeu si trupul lui nu trebuia sa ramana de priveliste publica. Isus a fost condamnat de propriul popor ca unul din cei mai rai criminali si ca fiind sub blestemul lui Iehova (Matei 27,43; compara cu Isaia 53,4).