17:1 Sa n-aduci jertfa Domnului, Dumnezeului tau, vreun bou, sau vreun miel care sa aiba vreun cusur sau vreo meteahna trupeasca; caci ar fi o uraciune inaintea Domnului, Dumnezeului tau.
Cusur. O jertfa desavarsita n-ar fi simbolizat cum se cuvine pe Hristos (vezi 1 Petru 1,19). Legea cu privire la desavarsirea ceruta pentru animalele de jertfa este data in mod amanuntit in Levitic 22,17-25. Vezi si Maleahi 1,7-12, unde profetul se plange de nedesavarsirea jertfelor aduse in intelegere cu o preotie corupta. Orice mai putin decat ceea ce este cel mai bun este nevrednic spre a fi pus in serviciul lui Dumnezeu. Dumnezeu are drept la ceea ce este mai bun din ce este al omului, si a retine aceasta inseamna a arata dispret fata de El. Este ingamfare a oferi lui Dumnezeu ceea ce este de mica valoare, sau ceea ce ne costa putin, ori nimic.
Meteahna. Literal, ,,ceva rau”. Aceasta explica propozitia de mai inainte, care se refera la boala unui animal
17:2 Se va gasi poate in mijlocul tau, intr-una din cetatile pe care ti le da Domnul, Dumnezeul tau, un barbat sau o femeie care sa faca ce este rau inaintea Domnului, Dumnezeului tau, si care sa calce legamantul Lui;
Verset ce nu a fost comentat.
17:3 care sa mearga dupa alti dumnezei ca sa le slujeasca si sa se inchine inaintea lor, dupa soare, luna sau toata ostirea cerurilor, asa cum eu n-am poruncit.
Ostirea cerurilor. Primitiva si in multe feluri cea mai rea forma de idolatrie era inchinarea la corpurile ceresti (vezi Deutronom 4,19; Iov 31,26.27).
N-am poruncit. Mai degraba ,,oprit” (RVS).
17:4 De indata ce vei lua cunostinta si vei afla lucrul acesta, sa faci cercetari amanuntite. Daca lucrul este adevarat, daca faptul este intemeiat, daca uraciunea aceasta a fost savarsita in Israel,
Lucrul aceasta. Disciplina bisericeasca trebuie sa fie intemeiata pe siguranta, nu pe zvonuri. Cele din auzite nu trebuiau sa fie primite ca dovada. Daca cineva isi permite sa faca o invinuire, lui trebuie sa i se ceara sa aduca dovada concludenta despre aceasta inainte de a se trece la actiune (vezi v.6).
17:5 atunci sa aduci la portile cetatii tale pe barbatul sau femeia care va fi vinovat de aceasta fapta rea, si sa ucizi cu pietre sau sa pedepsesti cu moartea pe barbatul acela sau pe femeia aceea.
Portile. Vezi cap. 16,18. Pentru ,,porti” care inseamna edificiu de intrare in cetate. Aici, incaperi cladite anume in care luau loc in mod oficial batrani, judecatori si regele (vezi Geneza 19,1).
Ucizi cu pietre. Vezi Levitic 24,14; Numeri 15,36; Deutronom 22,24; Fapte 7,58.59.
17:6 Cel vinovat de moarte sa fie omorat pe marturia a doi sau trei martori; sa nu fie omorat pe marturia unui singur martor.
Martori. O persoana nu trebuia sa fie condamnata pe marturia unui singur martor (Numeri 35,30), ca nu cumva hotararea sa fie influentata de ciuda sau dorinta de razbunare.
17:7 Intai mana martorilor sa se ridice asupra lui ca sa-l omoare, si apoi mana intregului popor. Sa scoti astfel raul din mijlocul tau.
Mana. Vezi cap. 13,9. Aceasta pune o mare raspundere asupra martorilor. Pacatul vinovatiei sangelui avea sa ramana asupra aceluia care depunea marturie falsa, pentru ca el avea sa devina executorul principal. Aceasta lege tindea sa cultive credinciosie fata de adevar in randul martorilor, precum si grija in prezentarea de acuzatii.
17:8 Daca ti se va parea prea greu de judecat o pricina privitoare la un omor, la o neintelegere, sau la o ranire, si va da prilej la cearta inauntrul cetatii tale, sa te scoli si sa te sui la locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tau.
Prea greu. Adica, pentru instantele de judecata locale, care urmau sa fie infiintate in toate cetatile lor (cap. 16,18). In ebraica textul literal este ,,prea surprinzator”, ,,care depaseste” sau ,,neobisnuit”. Acelasi cuvant apare in 2 Samuel 1,26; PSALMI 118,23; Proverbe 30,18; Mica 7,15. Referirea este la vreo parte din lege care nu era clara pentru judecatorii locali.
La un omor. Adica, varsarea de sange care a dat nastere la moarte – era accidentala, premeditata, o crima cu voia? (vezi Exod 21,12-14). Hotararea intr-un astfel de caz avea sa determine daca acuzatul sa fie admis sau nu intr-o cetate de scapare.
Neintelegere. O referire la procese civile, privind proprietatea personala, datorii si cazuri de pierdere personala si prejudiciu. Prilej de cearta. Cazuri care nu puteau fi rezolvate la instantele inferioare si, de aceea, aveau sa fie transferate instantelor de judecata levitice.
17:9 Sa te duci la preoti, Leviti, si la cel ce va implini atunci slujba de judecator; sa-i intrebi, si ei iti vor spune hotararea legii.
Preoti. Compara cu cap. 19,17; 21,5. Regele (2 Samuel 14,3; 15,2) sau vreo persoana numita de el (2 Samuel 15,3) putea activa ca judecator. Preotii erau administratorii legii (Maleahi 2,7), si regele si cei numiti de el, executorii ei.
17:10 Sa faci cum iti vor spune ei in locul pe care-l va alege Domnul, si sa ai grija sa faci cum te vor invata ei.
Cum iti vor spune. Literal, ,,conform cu gura (porunca) cuvantului” (ca in Geneza 45,21). Ei. Adica judecatorii.
17:11 Sa faci dupa legea pe care te vor invata si dupa hotararea pe care o vor rosti ei, sa nu te abati de la ce-ti vor spune ei, nici la dreapta nici la stanga.
o vor rosti ei, sa nu te abati de la ce-ti vor spune ei, nici la dreapta nici la stanga.
Dupa Legea. Literal ,,dupa gura instructiunii divine”, ,,gura” care din nou inseamna ,,porunca”, ca in v.10. Cuvantul tradus ,,Lege” inseamna directive divine (,,instructiuni” RSV), in acest caz cu privire la deciziile luate in cazuri de procese civile (vezi cap. 33,10).
Sa nu te abati. Literal, ,,sa nu te abati pe-alaturi” (Exod 32,8; Judecatori 2,17; Proverbe 13,14).
17:12 Omul care, din mandrie, nu va asculta de preotul pus acolo ca sa slujeasca Domnului, Dumnezeului tau, sau care nu va asculta de judecator, omul acela sa fie pedepsit cu moartea. Sa scoti astfel raul din mijlocul lui Israel,
Din mandrie. Radacina cuvantului tradus astfel inseamna ,,a fierbe”, ,,a activa in mod razvratit”, si substantivul ebraic derivat, ca aici, ,,insolenta”, ,,mandrie”, ,,infumurare” (vezi Deutronom 18,22; 1 Samuel 17,28; Ieremia 49,16).
17:13 pentru ca tot poporul sa auda si sa se teama, si sa nu se mai ingamfe.
Sa auda si sa se teama. Procedura schitata avea de gand sa invete poporul sa respecte cum se cuvine autoritatea stabilita. In schimb, aceasta avea sa intipareasca respectul datorat autoritatilor divine si instructiunilor date prin uneltele alese.
17:14 Dupa ce vei intra in tara pe care ti-o da Domnul, Dumnezeul tau, si o vei stapani, dupa ce-ti vei aseza locuinta, si vei zice: Vreau sa pun peste mine un imparat, ca toate neamurile care ma inconjoara,
Un imparat. Adevaratul conducator sau comandant al poporului era Hristos (Isaia 55,1.4). In experienta lui Israel a sosit timpul cand Israel a simtit nevoia imperativa de a avea un imparat pamantesc ca popoarele pagane din jur (1 Samuel 8,5; 12,12). Dar sub teocratie, adevaratul lor imparat era Dumnezeu (Psalmi 5,2; 10,16; 29,10; 44,4; 68,24; Tefania 3,15).
17:15 sa pui peste tine ca imparat pe acela pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tau, si anume sa iei un imparat din mijlocul fratilor tai; nu vei putea sa pui imparat pe un strain, care sa nu fie fratele tau.
Va alege Domnul. Alegerea unui imparat peste poporul lui Dumnezeu nu trebuia sa fie lasata la buna placere a omului. Vezi cuvintele profetului Samuel catre Saul (1 Samuel 10,1.19.22.24). Parerea Domnului se vede in cuvintele lui David cu privire la urmasul sau (1 Cronici 28,5; 29,1).
Din mijlocul fratilor tai. Barbatul care urma sa fie ales trebuia sa fie un iudeu. Poporul putea dori sa stapaneasca un strain peste ei.
17:16 Dar sa n-aiba multi cai, si sa nu intoarca pe popor in Egipt ca sa aiba multi cai; caci Domnul v-a zis: Sa nu va mai intoarceti pe drumul acela.
Sa n-aiba multi cai. Solomon n-a tinut seama de porunca aceasta (1 Regi 4,26). Dependenta de cavalerie arata spre lipsa de credinta in puterea lui Dumnezeu de a pazi pe poporul Sau. De obicei aceasta era insotita de razvratire sau pacat.
Intoarca... in Egipt. Egiptul era recunoscut ca o sursa de aprovizionare pentru cai (1 Regi 10,28.29). Porunca insemna ca nu trebuiau sa fie trimisi agenti in Egipt sa cumpere cai. Aici Solomon a facut din nou o mare greseala. De fapt, topografia Palestinei, fiind muntoasa, nu se preta usor la miscari de mari corpuri de calareti. De aceea a infiinta o mare forta de cavalerie avea sa insemne aliante cu natiuni indepartate si reflecta dorinta de a cuceri teritorii invecinate.
17:17 Sa n-aiba un mare numar de neveste, ca sa nu i se abata inima; si sa nu stranga mari gramezi de argint si aur.
Mare numar de neveste. David a calcat porunca aceasta (2 Samuel 5,13), dar Solomon a calcat-o si mai mult (1 Regi 11,3). Multe din legaturile de casatorie pe care le-a incheiat acesta din urma erau, dupa cat se pare, motivate de interese politice (1 Regi 11,1.3).
Argint si aur. Bogatia nu este rea in sine. Totusi ea se poate dovedi o cursa cand ia locul lui Dumnezeu in inima si viata omului. Viata particulara si publica a imparatului era limitata de conditii hotarate. Lucrurile pentru care imparatul trebuia sa fie demn sunt redate in versetele urmatoare.
17:18 Cand se va aseza pe scaunul de domnie al imparatiei lui, sa scrie pentru el, intr-o carte, o copie a acestei legi, pe care s-o ia de la preotii din neamul Levitilor.
O copie. Literal, ,,scrie-i lui insusi un duplicat”. O mare distinctie care trebuia sa deosebeasca pe conducatorul lui Israel era devotiunea lui din inima fata de perceptele divine (vezi Iosua 8,32). Facand o astfel de ,,copie” avea demonstreze credinta lui in Cuvantul inspirat, si hotararea sa de a se conduce dupa el. Aceasta avea sa intareasca increderea poporului ca imparatul lor pamantesc era smerit in supunerea fata de Imparatul imparatilor.
17:19 Va trebui s-o aiba cu el si s-o citeasca in toate zilele vietii lui, ca sa invete sa se teama de Domnul, Dumnezeul lui, sa pazeasca si sa implineasca toate cuvintele din legea aceasta si toate poruncile acestea,
S-o citeasca. Pe monarh trebuia sa-l caracterizeze studierea si meditatia asupra Cuvantului lui Dumnezeu (vezi Iosua 1,8; Psalmi 1,2; 119,1.2.9.15.16.36).
17:20 pentru ca inima lui sa nu se inalte mai presus de fratii lui, si sa nu se abata de la poruncile acestea nici la dreapta nici la stanga, si sa aiba astfel multe zile in imparatia lui, el si copiii lui, in mijlocul lui Israel.
Sa se teama. Vezi cap. 8,2.14. Omul are nevoie de harul lui Dumnezeu spre a evita sa devina ingamfat. Nu este usor pentru un imparat sau alt conducator sa creada despre sine ca este servul poporului sau.
Sa aiba multe zile. Vezi cap. 4,26.40. Numai un om convertit cu adevarat ar putea sa-si ordoneze viata in conformitate cu obligatiile schitate pentru un monarh in acest capitol. Calauzit de instructiunile divine raportate in cartea legii, el avea sa devina un model pentru poporul sau, o copie vie a vointei lui Dumnezeu pentru oameni.
Comentariile lui Ellen G. White
16,17 PK 56
17-20 PK 52