16:1 Pazeste luna spicelor, si praznuieste sarbatoarea Pastelor in cinstea Domnului, Dumnezeului tau; caci in luna spicelor te-a scos Domnul, Dumnezeul tau, din Egipt, noaptea.
Luna spicelor (luna lui Abib). Literal, ,,luna tinerelor spice de grau” (Exod 9,31; Levitic 2,14). Aceasta luna iudaica, numita mai tarziu Nisan, se intindea intre sfarsitul lui martie si sfarsitul lui aprilie. Abib era numita de Dumnezeu ca prima luna a anului bisericesc israelit (Exod 12,2; compara cu 13,4; 34,18).
Pastelui. Din cele trei sarbatori anuale poruncite, Pastele era prima (Exod 23,14-17). Ea se tinea in Abib sau Nisan, pentru ca aceasta era luna in care Dumnezeu a scos pe Israel din tara Egiptului. Timp de sapte zile poporul manca paine nedospita, ca la plecarea lor grabita din Egipt (vezi Exod 12,34). In casele lor nu trebuia sa ramana deloc aluat, nici ceva din mielul pascal dupa prima noapte. Dupa ce animalul pascal era mancat, poporul se intorcea la corturile lui. Timp de sase zile mancau paine nedospita si tineau o adunare in a saptea zi, care era respectata ca un Sabat (vezi si Exod 12,1-28).
Noaptea. De fapt, cand copii lui Israel au parasit Egiptul era dimineata devreme (PP 281) (Exod 12,29-34). Porunca sa se pregateasca pentru plecare urgenta si cererea lui Faraon ca ei sa plece imediat fusesera date cu o seara inainte (Exod 12,11.12.31-33).
16:2 Sa jertfesti Pastele in cinstea Domnului, Dumnezeului tau, jertfele tale de oi si boi, in locul pe care-l va alege Domnul ca sa-Si aseze Numele acolo.
Sa jertfesti pastele. Animalul de jertfa pentru Pasti trebuia sa fie un miel sau un ied (Exod 12,5). Sa se observe ca Exod 12,3-6 prescrie un animal de parte barbateasca de un an, miel sau ied, spre a fi consumat la o singura masa. Mai tarziu a fost ales in mod neabatut mielul ca jertfa, mai degraba decat iedul.
In locul. Locul in care ei trebuia sa injunghie Pastele era sanctuarul Domnului, o porunca repetata mereu (cap. 16,2.6.7; compara cu v.11, 15, 16 pentru alte sarbatori).
16:3 In timpul sarbatorii, sa nu mananci paine dospita, ci sapte zile sa mananci azime, painea intristarii, caci ai iesit in graba din tara Egiptului: asa sa faci, ca sa-ti aduci aminte toata viata ta de ziua cand ai iesit din tara Egiptului.
Nu… paine dospita. Painea dospita era interzisa la orice mancare de jertfa (vezi Levitic 2,1), deoarece aluatul reprezinta fermentare si decadere, si deci stricaciune. Sapte zile. Vezi Exod 12,15.18-20; 13,6.7; 23,15; Levitic 23,6. Intristarii. Cuvantul astfel tradus este dintr-o radacina care inseamna ,,a fi aplecat”, ,,a fi dezamagit”. Referirea se aici este la robia lui Israel din Egipt (Exod 3,7; 4,31).
In graba. Expresia tradusa astfel este dintr-un cuvant care inseamna ,,a fi alarmat”, ,,a tremura”. Verbul arabic corespunzator inseamna ,,a grabi”, ,,a constrange”, ,,a incita”. Intelesul de aici este ca Israel s-a grabit sa plece in mare graba. Compara cu aceeasi radacina redata ca ,,inspaimantati” (cap. 20,3). Compara cu Exod 12,11.34.39, unde este spus ca Israel n-a avut timp sa puna aluat in plamadeala lor (vezi Isaia 52,12).
Sa-ti aduci aminte de ziua. Vezi Deutronom 4,9; Exod 13,8.
16:4 Sa nu se vada aluat la tine, pe toata intinderea tarii tale, timp de sapte zile; si nici o parte din vitele pe care le vei jertfi in seara celei dintai zile sa nu fie pastrata peste noapte pana dimineata.
Peste noapte. Vezi Exod 12,10; 34,25; Numeri 9,12 (compara cu Exod 23,18).
16:5 Nu vei putea sa jertfesti Pastele in vreunul din locurile pe care ti le da Domnul, Dumnezeul tau, ca locuinta;
Nu vei putea sa jertfesti. In viitor, jertfa nu putea fi facuta in nici o locuinta sau loc particular, ci numai in locul aratat de Iehova (vezi cap. 12,5.11). Primul Pasti a fost mancat in locuintele oamenilor din Egipt, in ajunul fugii lor. Atunci nu exista sanctuar, nici loc de adunare sfanta unde ei puteau sa se adune.
16:6 ci in locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tau, ca sa-Si aseze Numele in el, acolo sa jertfesti Pastele, seara, la apusul soarelui, pe vremea iesirii tale din Egipt.
Seara. Adica, intre cele doua seri (vezi Exod 12,6). Dupa ce era adusa jertfa de seara, era injunghiata jertfa de Pasti.
Pe vremea. Literal, ,,vremea hotarata” sau ,,locul adunarii”. Compara cu ,,la vremea hotarata” (Exod 23,15; 34,18); ,,un loc hotarat” (Iosua 8,14). In aceste cazuri, referirea este la ceasul hotarat si anume acela al Exodului din Egipt.
16:7 Sa fierbi vita taiata, si s-o mananci in locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tau. Si dimineata, vei putea sa te intorci si sa te duci in corturile tale.
Sa fierbi vita… si s-o mananci. Vezi Exod 12,8.9. Verbul tradus aici ,,fierbi” este redat ,,copt” (2 Samuel 13,8) si de doua ori ,,fiert” (Deutronom 16,7; 2 Cronici 35,13), dar in toate celelalte cazuri de gatire este tradus ,,fiert”. Dupa cum s-ar parea, insemnatatea radacinii lui era ,,a coace”, ca in ,,secerisul este copt” (Ioel 3,13) si ,,struguri copti” (Geneza 40,10). Deoarece in toate cazurile ideea este aceea a coacerii sau a aducerii la punctul deplinei pregatiri prin caldura, aici ,,fript” ar putea fi mai potrivit. Compara cu expresia ,,fript la foc” (Exod 12,9) si raportul de mai tarziu despre Pasti care contrasteaza mielul fript cu alte jertfe, care erau fierte (2 Cronici 35,13).
Corturile. Aici cu intelesul de ,,camine”. Acest obicei a ramas chiar si dupa ce Israel n-a mai peregrinat ci a devenit o natiune stabila in Palestina, cu locuinte permanente (vezi Judecatori 7,8; 2 Samuel 19,8; 1 Regi 12,16). Ei trebuiau sa ramana peste noapte in locul in care mancasera Pastele. Dimineata, cei care se unisera cu alte familii la mielul pascal, puteau sa se intoarca la casele lor (vezi Exod 12,4).
16:8 Sase zile, sa mananci azime, si a saptea zi sa fie o adunare de sarbatoare in cinstea Domnului, Dumnezeului tau: sa nu faci nici o lucrare in ea.
A saptea zi. Sarbatoarea tinea sapte zile, cat tinea si mancarea de paine nedospita (Exod 12,15; 13,6; Levitic 23,6; Numeri 28,17). Declaratia facuta aici trebuie sa fi insemnat ca dupa ce s-a mancat painea nedospita timp de sase zile, copiii lui Israel trebuiau sa tina ,,o adunare de sarbatoare”, in timp ce continuau sa manance paine nedospita.
O adunare de sarbatoare. Cuvantul tradus astfel este dintr-un verb care inseamna ,,a retine”, ,,a ingradi”, ,,a inchide”, mai ales pentru scopuri religioase (vezi Levitic 23,36; Numeri 29,35; 2 Cronici 7,9; Neemia 8,18, cu referire la sarbatoarea corturilor; compara cu Amos 5,21).
Sa nu faci nici o lucrare. Adica, ei nu trebuiau sa faca nici o lucrare obisnuita (Numeri 28,25; compara cu ,,lucrarea” din 2 Regi 22,5.9).
16:9 Sa numeri sapte saptamani; de cand vei incepe seceratul graului, sa incepi sa numeri sapte saptamani.
Sapte saptamani. Vezi Levitic 23,15. Aceasta expresie da sarbatorii numele de ,,sarbatoarea saptamanilor” (vezi Deutronom 16,10). La iudeii din raspandiri aceasta a fost numita mai tarziu ,,Cincizecime” (Fapte 2,1).
Sa numeri. Aceste sapte saptamani incepeau pe timpul seceratului de orz (vezi Iosua 3,15; 5,10; vezi si Levitic 23,15).
16:10 Apoi sa praznuiesti sarbatoarea saptamanilor, si sa aduci daruri de buna voie, dupa binecuvantarea pe care ti-o va da Domnul, Dumnezeul tau.
Sarbatoarea. De la chag, un cuvant care inseamna mai mult decat ,,sarbatoare”. El cuprinde ideea de pelerinaj religios si este, de fapt, deviat dintr-un verb care inseamna ,,a face un pelerinaj”, ,,a intreprinde o calatorie catre un obiect de inchinare”. Cuvantul arab haj descrie pelerinajul sacru al musulmanilor la Mecca.
Sarbatoarea saptamanilor. Acestei sarbatori ii mai sunt date si numele de ,,sarbatoarea secerisului” si ,,ziua celor dintai roade” (vezi Exod 23,16; 34,22; Numeri 28,26).
Sa aduci tribut (engleza). Cuvantul astfel tradus nu se mai afla in nici un alt loc din Vechiul Testament. Echivalentul aramaic al cuvantului inseamna ,,suficienta”. Ideea poate sa fie a unui dar proportional cu pozitia si mijloacele vietii unui om. Derivarea cuvantului este obscura.
Binecuvantarea. Vezi versetul 17.
16:11 Sa te bucuri inaintea Domnului, Dumnezeului tau, in locul pe care-l va alege Domnul, Dumnezeul tau, ca sa locuiasca Numele Lui acolo, tu, fiul tau si fiica ta, robul si roaba ta, Levitul care va fi in cetatile tale, si strainul, orfanul si vaduva care vor fi in mijlocul tau.
Sa te bucuri. Trebuia sa fie aratat un spirit generos fata de cei in nevoie (cap. 12,7.12.18; 14,29). Aceasta avea sa aduca bucurie pentru cel ce daruia si pentru cel ce primea.
16:12 Sa-ti aduci aminte ca ai fost rob in Egipt, si sa pazesti si sa implinesti legile acestea.
Rob. Vezi cap. 15,15.
16:13 Sa praznuiesti sarbatoarea corturilor sapte zile, dupa ce iti vei strange roadele din arie si din teasc.
Sarbatoarea corturilor. Ultima sarbatoare anuala iudaica. Era poruncit ca toti barbatii sa fie prezenti in fiecare an (vezi versetul 16). Cuvantul ,,corturi” este tradus din cuvantul pentru ,,colibe” (Geneza 33,17). Verbul inseamna ,,a impleti impreuna”, ,,a acoperi”. Substantivul derivat este, atunci, un ,,acoperis” sau ,,coliba” de ramuri impletite si intretesute pentru a forma un acoperamant vremelnic si totusi adecvat. Sarbatoarea corturilor era tinuta la sfarsitul secerisului cand cerealele si strugurii din vii fusesera adunati si prelucrati.
16:14 Sa te bucuri la sarbatoarea aceasta, tu, fiul tau si fiica ta, robul si roaba ta, si Levitul, strainul, orfanul si vaduva care vor fi in cetatile tale.
Sa te bucuri. Sfarsitul sezonului culesului de struguri avea sa fie un timp de veselie (vezi Isaia 16,10). Secerisul graului fusese adunat aproximativ cu patru luni mai devreme; culesul strugurilor venea prin septembrie sau octombrie.
16:15 Sa praznuiesti sarbatoarea sapte zile in cinstea Domnului, Dumnezeului tau, in locul pe care-l va alege Domnul; caci Domnul, Dumnezeul tau, te va binecuvanta in toate roadele tale si in tot lucrul mainilor tale, si de aceea sa fii vesel.
Sarbatoarea. Noteaza diferitele daruri oferite pentru aceasta perioada (Numeri 29,12-35). In Levitic 23,36; Numeri 29,35 se vorbeste despre o zi, a opta.
16:16 De trei ori pe an, toti barbatii sa se infatiseze inaintea Domnului, Dumnezeului tau, in locul pe care-l va alege El: la sarbatoarea azimelor, la sarbatoarea saptamanilor, si la sarbatoarea corturilor. Sa nu se infatiseze cu mainile goale inaintea Domnului.
De trei ori. Vezi Exod 23,14-17; vezi si Exod 34,18,22,23. Observa ca Exod 34,24 adauga fagaduinta ca Domnul ca pastra tara neatinsa in timpul absentei poporului din casele lor. Expresia ,,inaintea Domnului” literal se citeste ,,in fata lui Iehova” care inseamna acces in prezenta Lui. Noteaza aceeasi expresie folosita despre o intalnire regala fata catre fata (2 Samuel 3,13; 14,28.32; 2 Regi 25,19; Estera 1,14). Psalmistul vorbeste despre extazul credinciosului la privirea fetei lui Dumnezeu (Psalmi 17,15).
Goale. Adica, ,,cu mana goala” (RSV). Poporul trebuia sa apara in fata lui Iehova cu astfel de daruri care sa fie vrednice de binecuvantarile primite la secerisurile lor (vezi Exod 23,15; 34,20). Vezi versetul 10.
16:17 Fiecare sa dea ce va putea, dupa binecuvantarea pe care i-o va da Domnul, Dumnezeul tau.
Sa dea ce va putea. Literal, ,,conform cu darurile mainii lui”. Desi el trebuia sa dea cu mana larga, dupa binecuvantarile primite, el nu trebuia sa dea pana la masura de a se impovara pe sine si de a crea greutati pentru familia sa.
16:18 Sa pui judecatori si dregatori in toate cetatile pe care ti le da Domnul, Dumnezeul tau, dupa semintiile tale; si ei sa judece poporul cu dreptate.
Sa pui. Literal, ,,numeste pentru tine”. Compara cu numirea de catre Moise de judecatori pentru a aplana disputele dintre oameni (Exod 18,21-26; Deutronom 1,12-18).
In toate cetatile. Sau, ,,in toate cetatile tale” (RSV). Aceasta se refera la numirea de judecatori locali. Procedura juridica a fost mai tarziu amplificata prin numirea de preoti ca si curte de recurs (cap. 17,8,9).
Judece… cu dreptate. Literal, ,,judecatile dreptatii” (vezi cap. 1,16).
16:19 Sa n-atingi nici un drept, sa nu cauti la fata oamenilor, si sa nu iei daruri, caci darurile orbesc ochii inteleptilor si sucesc cuvintele celor drepti.
Sa n-atingi nici un drept. Vezi Exod 23,6,8 (compara cu Deutronom 24,17; 27,19; 1 Samuel 8,3; Isaia 10,1,2).
Sa nu cauti la fata oamenilor. Literal, ,,sa nu recunosti fete” (vezi Exod 23,1-3; Levitic 19,15; Psalmi 82,1-5).
Daruri. Mai ales, mita (vezi Exod 23,8; 1 Samuel 8,3; Iov 15,34; Psalmi 26,10).
16:20 Sa urmezi cu scumpatate dreptatea, ca sa traiesti si sa stapanesti tara pe care ti-o da Domnul, Dumnezeul tau.
Cu scumpatate dreptatea. Literal, ,,dreptate, dreptate”, o forma iudaica caracteristica de afirmare accentuata a chestiunii.
Sa urmezi. Adica, ca si cum ai urmari-o (Geneza 35,5; Levitic 26,7; 2 Samuel 2,19).
16:21 Sa nu-ti asezi nici un idol de lemn langa altarul pe care-l vei ridica Domnului, Dumnezeului tau.
Lemn. Ebraicul aserim. Cuvantul este folosit de mai mult de 30 de ori in Vechiul Testament si in mod constant este redat prin ,,crang” in KJV. Cuvantul este intotdeauna folosit in legatura cu idoli (vezi Exod 34,13). Ar trebui tradus ,,copaci sacri”, sau ,,stalpi de lemn”. Acestia erau dedicati zeitei pagane Ashera, in timp ce stalpii de piatra erau obiecte de inchinare consacrate lui Baal.
16:22 Sa nu ridici nici stalpi idolesti, care sunt urati de Domnul, Dumnezeul tau.
Stalpi. Literal, ,,stalp”. Astfel de ,,stalpi” au fost ridicati de pagani ca obiecte de inchinare (vezi Geneza 28,18). Acelasi cuvant apare in Exod 23,24; 34,13; Levitic 26,1; etc.. De obicei acesti ,,stalpi” erau de piatra si erau dedicati inchinarii idolatre, mai ales lui Baal. In multe cazuri ei erau in legatura cu inchinarea perversa sau desfranata. Din contra, Iacov a ridicat un stalp de aducere aminte a vizitei facuta lui de catre Dumnezeu (Geneza 28,18,22; 31,13; 35,14).
Comentariile lui Ellen G. White
11-14 PP 530
16,17 3T 395
17 CS 73