Printable ModeDaniel, 9
|
9:1 In anul dintai al lui Dariu, fiul lui Ahasveros, din neamul Mezilor, care ajunsese imparat peste imparatia Haldeilor, Anul dintai al lui Darius. Cu privire la identitatea si perioada lui Darius Medul vezi Nota Aditionala de la cap. 6. Rareori se intampla ca prim-ministrul unui stat cucerit sa fie numit de catre biruitor intr-o slujba inalta, dar asa s-a intamplat cu Daniel. Datorita capacitatilor si integritatii sale, persii nu l-au executat, ci l-au pus intr-o slujba inalta. 9:2 in anul dintai al domniei lui, eu, Daniel, am vazut din carti ca trebuiau sa treaca saptezeci de ani pentru daramaturile Ierusalimului, dupa numarul anilor, despre care vorbise Domnul catre prorocul Ieremia. Am vazut din carti. Desi era ocupat cu treburile statului, profetul nu a incetat sa studieze Cuvantul lui Dumnezeu. Evident ca Daniel era nedumerit cu privire la cum sa lege ceea ce-i fusese descoperit in viziunea din cap. 8 de evenimentele viitorului imediat – intoarcerea iudeilor la sfarsitul celor 70 de ani (Ieremia 29,10). Vezi comentariul la Daniel 9,21. Saptezeci de ani. Cu privire la datarea acestor ani vezi Vol. III, p. 96, 97. Perioada aceasta era acum aproape de expirare. Nu este de mirare ca atentia lui Daniel era atintita asupra perioadei profetice. El era ingrijorat ca nu cumva Domnul sa amane eliberarea poporului Sau captiv. 9:3 Si mi-am intors fata spre Domnul Dumnezeu, ca sa-L caut cu rugaciune si cereri, postind in sac si cenusa. Sa-L caut cu rugaciune. Cu toate ca Domnul ii fagaduise poporului Sau eliberarea la timpul stabilit, Daniel stia ca multe din fagaduintele lui Dumnezeu erau date conditionat (vezi Ieremia 18,7-10). El poate se temea ca nepocainta poporului sau ar putea sa amane implinirea fagaduintei (vezi SL 48). Mai mult, viziunea din Daniel 8 prezisese pustiirea in continuare a sanctuarului si a cetatii. Faptul ca nu putuse sa inteleaga viziunea ,,cu serile si diminetile” (v. 26) trebuie sa-l fi lasat intr-o mare nedumerire. 9:4 M-am rugat Domnului, Dumnezeului meu si I-am facut urmatoarea marturisire: Doamne, Dumnezeule mare si infricosate, Tu, care tii legamantul si dai indurare celor ce Te iubesc si pazesc poruncile Tale! M-am rugat. Versetele 4-19 ne raporteaza una din cele mai alese rugaciuni ale Vechiului Testament. Ea este o rugaciune facuta pentru poporul lui Dumnezeu, de un solicitant sincer. Dumnezeule mare si infricosator. Compara cu Neemia 1,5; 9,32. Cuvantul tradus prin ,,infricosat” (ebr. nora’) inseamna ,,care inspira teama” sau ,,respectat” (vezi comentariul la Psalmi 111,9). Care tii legamantul. Daniel incepe rugaciunea sa cu o recunoastere a credinciosiei lui Dumnezeu. Dumnezeu nu neglijeaza niciodata sa-si tina fagaduintele. El este un Dumnezeu care tine legamantul. El Isi va indeplini din legamant. Daca legamantul nu se implineste, omul este de vina (vezi Evrei 8,8). Te iubesc. Iubirea de Dumnezeu si pazirea poruncilor Lui merg totdeauna mana in mana. Aceia care Il iubesc pe Dumnezeu sunt indemnati sa demonstreze aceasta iubire prin pazirea poruncilor Lui (Ioan 14,15). Un lucru esential il atrage dupa sine si pe celalalt. Iubirea de Dumnezeu va avea ca rezultat o ascultare voioasa si binevoitoare. Adevarata biserica de la sfarsitul timpului se va distinge prin faptul ca va pazi poruncile (Apocalips 12,17). 9:5 Noi am pacatuit, am savarsit nelegiuire, am fost rai si indaratnici, ne-am abatut de la poruncile si oranduirile Tale. Noi am pacatuit. Compara cu 1Regi 8,47; Psalmi 106,6. Daniel se identifica cu poporul sau. Nu exista indreptatire de sine in rugaciunea lui. 9:6 N-am ascultat pe robii Tai prorocii, care au vorbit, in Numele Tau, imparatilor nostri, capeteniilor noastre, parintilor nostri, si catre tot poporul tarii. Proorocii. Fusese de datoria profetilor de a atrage atentia poporului la neglijarea poruncilor divine de catre ei, precum si de a da indrumari in cazurile urgente prezente. Dar calauzirea data in acest mod indurator fusese aproape cu totul ignorata. Pacatul poporului nu se datora ignorantei, ci neascultarii voite. 9:7 Tu, Doamne, esti drept, iar noua ni se cuvine astazi sa ni se umple fata de rusine, noua tuturor oamenilor lui Iuda, locuitorilor Ierusalimului si intregului Israel, fie ei aproape, fie departe, in toate tarile in care i-ai izgonit, din pricina faradelegilor de care s-au facut vinovati fata de Tine! Drept. Daniel pune in contrast dreptatea lui Dumnezeu cu nedreptatea lui Israel. In toata purtarea Lui cu omenirea in general si cu Israel in special, intotdeauna Dumnezeu a dat pe fata dreptate. 9:8 Doamne, noua ni se cuvine sa ni se umple fata de rusine, da, noua, imparatilor nostri, capeteniilor noastre, si parintilor nostri, pentru ca am pacatuit impotriva Ta! Verset ce nu a fost comentat. 9:9 La Domnul, Dumnezeul nostru, insa, este indurarea si iertarea, caci impotriva Lui ne-am razvratit! Indurarea si iertarea. Literal, ,,indurarile si iertarile”. In ciuda decaderii si neascultarii lui Israel, Daniel a ramas increzator ca Domnul, datorita marii Lui indurari, a fost intotdeauna gata sa-i ierte pe aceia care ar fi venit la El cu inima zdrobita. Cu aceasta incredere Daniel Il roaga pe Dumnezeu staruitor pentru poporul lui Israel. El evidentiaza puternic mila lui Dumnezeu, in contrast cu pacatosenia poporului. 9:10 N-am ascultat glasul Domnului, Dumnezeului nostru, ca sa urmam legile Lui pe care ni le pusese inainte prin robii Sai, prorocii; Verset ce nu a fost comentat. 9:11 ci tot Israelul a calcat Legea Ta, si s-a abatut astfel ca sa n-asculte de glasul Tau. De aceea, ne-au si lovit blestemele si juramintele scrise in Legea lui Moise, robul lui Dumnezeu, pentru ca am pacatuit impotriva lui Dumnezeu. Ne-au lovit. Moise prezisese ca asupra tuturor acelora care cu voia erau neascultatori de Legea lui Dumnezeu urma sa se abata blestemul (Levitic 26,14-41; Deuteronom 28,15-68). Un astfel de tratament nu era altceva decat ceea ce meritau. Robul lui Dumnezeu. Lui Moise i se da acelasi titlu in Deuteronom 24,5 si in Iosua 1,13. 9:12 El a implinit astfel cuvintele pe care le rostise impotriva noastra si impotriva capeteniilor noastre, care ne-au carmuit, si a adus peste noi o mare nenorocire, asa cum niciodata si nicaieri sub cer nu s-a mai intamplat o nenorocire ca aceea care a venit acum asupra Ierusalimului. Dupa cum este scris. Vezi Deuteronom 29,21.27. 9:13 Dupa cum este scris in Legea lui Moise, toata nenorocirea aceasta a venit peste noi; si noi n-am rugat pe Domnul, Dumnezeul nostru, nu ne-am intors de la nelegiuirile noastre, si n-am luat aminte la adevarul Tau. A ingrijit. Ebr. shaqad, cu sensul de ,,a fi in alerta”, ,,a fi treaz”. 9:14 De aceea si Domnul a ingrijit ca nenorocirea aceasta sa vina peste noi; caci Domnul, Dumnezeul nostru, este drept in toate lucrurile pe care le-a facut, dar noi n-am ascultat glasul Lui. Verset ce nu a fost comentat. 9:15 Si acum, Doamne Dumnezeul nostru, Tu care ai scos pe poporul Tau din tara Egiptului prin mana Ta cea puternica, si Ti-ai facut un Nume, asa cum este si astazi: noi am pacatuit, am savarsit nelegiuire. Ai scos pe poporul Tau. Daniel citeaza marea eliberare anterioara a copiilor lui Israel din robia egipteana si isi intemeiaza cererea pe marele act de indurare savarsit de Domnul pe vremea Exodului. 9:16 Dar, Doamne, dupa toata indurarea Ta, abate mania si urgia Ta de la cetatea ta Ierusalimul, de la muntele Tau cel sfant; caci din pricina pacatelor noastre si din pricina nelegiuirilor parintilor nostri este Ierusalimul si poporul Tau de ocara tuturor celor ce ne inconjoara. Indurarea. In ebraica substantivul este la plural, lasand sa se inteleaga, desigur, numeroasele fapte de dreptate pe care Dumnezeu le-a savarsit fata de Israel in vremurile trecute ca un temei pentru cererea lui. Muntele Tau cel sfant. Israel ar fi trebuit sa fie o lumina pentru toata lumea (vezi comentariul la 2Samuel 24,44.50; 1Regi 8,43; 2Regi 23,27), insa din cauza neascultarii incapatanate, Ierusalimul si Israelul ajunsesera de proverb si de batjocura printre neamurile pamantului. 9:17 Asculta dar, acum, Dumnezeul nostru, rugaciunea si cererile robului Tau, si, pentru dragostea Domnului, fa sa straluceasca Fata Ta peste sfantul Tau locas pustiit! Fa sa straluceasca Fata Ta. O expresie care inseamna, ,,priveste cu bunavointa” (vezi Numeri 6,25). Sfantul Tau locas. Gandul lui Daniel este concentrat asupra sanctuarului din Ierusalim. In cursul numerosilor ani de captivitate cetatea si sanctuarul zacusera in ruina, iar acum venise timpul rezidirii. 9:18 Pleaca urechea, Dumnezeule, si asculta! Deschide ochii si priveste la daramaturile noastre, si la cetatea peste care este chemat Numele Tau! Caci nu pentru neprihanirea noastra Iti aducem noi cererile noastre, ci pentru indurarile Tale cele mari. Verset ce nu a fost comentat. 9:19 Asculta, Doamne! Iarta, Doamne! Ia aminte, Doamne! Lucreaza si nu zabovi, din dragoste pentru Tine, Dumnezeul meu! Caci Numele Tau este chemat peste cetatea Ta si peste poporul Tau! Zabovi. Ebr. ‘achar, ,,a amana”, ,,a ezita”. Daniel este doritor ca eliberarea fagaduita sa nu fie amanata pe mai tarziu. Domnul are placere ca noi sa apelam la El in felul acesta, cerandu-I sa grabeasca mantuirea Lui fagaduita. 9:20 Pe cand inca vorbeam eu, ma rugam, imi marturiseam pacatul meu si pacatul poporului meu Israel, si imi aduceam cererile inaintea Domnului, Dumnezeului meu, pentru muntele cel sfant al Dumnezeului meu; Verset ce nu a fost comentat. 9:21 pe cand vorbeam eu inca in rugaciunea mea, a venit repede in zbor iute, omul Gabriel, pe care-l vazusem mai inainte intr-o vedenie, si m-a atins in clipa cand se aducea jertfa de seara. Gavril. Sau ,,Gabriel”. Vezi cap. 8,15.16. Aceasta este aceeasi fiinta care explica primele trei parti ale viziunii cap. 8. El revine acum cu gandul sa termine lucrarea ce-i fusese incredintata. Unii comentatori au trecut cu vederea stransa legatura care este intre cap. 8 si 9, si prin urmare n-au inteles nici legatura dintre cele ,,2300 de zile” ale cap. 8 si cele 70 de ,,saptamani” ale cap. 9. Contextul, totusi, necesita tocmai legatura aceasta, dupa cum se dovedeste prin cele ce urmeaza: 1. 1. Toate simbolurile viziunii din cap. 8,2-14 sunt explicate pe deplin in v. 15-26 cu exceptia celor 2300 de ,,zile” din versetele 13 si 14 (vezi GC 325). In realitate toate cele din versetele 13 si 14 sunt explicate in versetele 24 si 25 cu exceptia perioadei de timp implicate. In v. 26 Gabriel mentioneaza perioada timp, dar isi intrerupe explicatia inainte de a spune ceva despre ea (vezi nr. 3, mai jos). 2. 2. Daniel stia ca cei 70 de ani de captivitate prezisi de profetul Ieremia aproape trecusera (cap. 9,2; vezi Vol. III, p. 90-92; 94-97; vezi comentariul la Ieremia 25,11). 3. 3. Daniel nu intelesese perioada de timp a celor 2300 de zile, singura parte a viziunii care inca nu fusese explicata (cap. 8,27; vezi nr. 1 de mai sus) si evident se temea ca aceasta implica o extindere a captivitatii si continuarea pustiirii sanctuarului (vezi cap. 9,19). El stia ca fagaduinta restaurarii era conditionata de pocainta sincera a lui Israel (SL 48; vezi Vol. III, p. 34). 4. 4. Perspectiva teribilei persecutii in cursul celor 2300 de ,,zile” (Daniel 8,10-13,23-25), s-a dovedit mai mult decat putea suporta batranul Daniel, si ca urmare el ,,a stat lesinat si bolnav mai multe zile” (cap. 8,27; GC 325). Din cauza aceasta ingerul a intrerup explicatia viziunii la data aceea. 5. 5. In intervalului care a urmat pana la intoarcerea ingerului (cap. 9,21) Daniel s-a indreptat catre profetiile lui Ieremia pentru a ajunge la o intelegere mai clara a scopului divin cu Captivitatea (vezi Vol. III, p. 31), mai ales cu privire la cei 70 de ani (cap. 9,2). 6. 6. Ajungand la concluzia ca abaterile lui Israel ca natiune purtau raspunderea pentru ceea ce evident parea o prelungire a celor 70 de ani (vezi nr. 3 de mai sus), Daniel a mijlocit cu cea mai mare caldura la Dumnezeu pentru iertare, pentru intoarcerea exilatilor captivi, si pentru rezidirea sanctuarului din Ierusalim, acum pustiu (vezi cap. 9,13-19). Rugaciunea lui se incheie cu o repetare a cererii ca Dumnezeu sa ,,ierte” pacatele natiunii si sa nu ,,zaboveasca” in implinirea fagaduintei de refacere (v. 19). 7. 7. Observati indeosebi ca partea nelamurita a viziunii din cap. 8 prezisese ca ,,sfantul Locas si ostirea” urmau sa fie ,,calcate in picioare” (v. 13, 14, 24) timp de 2300 de ,,zile”. In rugaciunea sa, Daniel Il roaga pe Dumnezeu ca timpul randuit pentru Captivitate sa nu fie prelungit (vezi v. 16-19). O comparatie atenta a rugaciunii din cap. 9 cu problema din cap. 8 arata clar si dincolo de orice indoiala ca Daniel avea in minte aceasta chestiune atunci cand se ruga. El credea ca vedenia celor 2300 de ,,zile” cu privire la sanctuar si persecutarea poporului lui Dumnezeu ar insemna implicit ca Dumnezeu va ,,zabovi” cu refacerea (cap. 9,19). 8. 8. Ca raspuns la rugaciunea aceasta, Gabriel, care fusese insarcinat sa interpreteze vedenia din cap. 8 (cap. 8,15-19) dar care inca nu completase explicatia (vezi nr. 4, de mai sus) l-a salutat pe Daniel cu instiintarea: ,,Am venit acum sa-ti luminez mintea” (cap. 9,22). 1. 9. Explicatia data in cap. 9,24-27 este exact raspunsul Cerului la rugaciunea lui Daniel (v. 23), si solutia la problema cu privire la care el se ruga (vezi nr. 6 si 7 de mai sus). Comparati porunca initiala data lui Gabriel de a-i explica lui Daniel vedenia (cap. 8,16) cu innoirea acestei porunci in timpul rugaciunii lui Daniel (cap. 9,23), si porunca data de Gabriel lui Daniel de a lua ,,aminte” si a ,,intelege” (cap. 8,17.19), cu expresii similare din cap. 9,23. 2. 10. Notati indeosebi ca lui Daniel i s-a spus: ,,ia aminte la cuvantul acesta si intelege vedenia” (cap. 9,23), adica, viziunea pe care o avusese ,,mai inainte” (v. 21). Aceste cuvinte nu se pot referi la viziunea din cap. 8,2-14, intrucat nici o alta viziune nu mai fusese data de la aceea. Comparati cuvintele ,,talcuieste-i vedenia” (cap. 8,16) cu ,,intelege vedenia” (cap. 9,23). 3. 11. In felul acesta contextul precizeaza dincolo de orice posibilitate de indoiala ca explicatia din cap. 9,24-27 este o continuare si o completare a explicatiei inceputa in cap. 8,15-26, si ca explicatia din cap. 9,24-27 se ocupa exclusiv de portiunea neexplicata a vedeniei, adica, cu perioada de timp a celor 2300 de ,,zile” ale cap. 8,13.14. Ingerul este Gabriel in ambele cazuri (cap. 8,16; 9,21), subiectul este identic, iar contextul arata ca partea finala a explicatiei reia firul explicatiei de la punctul de unde fusese intrerupta in cap. 8. Repede. Cat de plina de mangaiere este cunoasterea faptului ca cerul este aproape de pamant. Ori de cate ori avem nevoie de ajutor si il cerem, Domnul insarcineaza un inger sfant sa vina in ajutorul nostru fara zabava. M-a atins. Ebr. maga’, care ar putea sa insemne doar ,,a ajuns” sau ,,s-a apropiat”. Nu putem fi siguri care sens este intentionat aici. Jertfa. Ebr. minchah. In legea levitica acesta este cuvantul obisnuit pentru ,,jertfa de grau” (sau ,,jertfa de mancare”). O jertfa speciala din faina de grau insotea arderea de tot de dimineata si de seara (vezi Numeri 28,3-8), Evident ca Daniel se ruga pe vremea cand se aducea jertfa de seara la Templu. 9:22 El m-a invatat, a stat de vorba cu mine, si mi-a zis: Daniele, am venit acum sa-ti luminez mintea. Luminez mintea. Sau ,,Sa-ti dau pricepere”. Fara indoiala cu privire la viziunea mentionata in cap. 8,26.27, pe care nimeni nu ,,o stia” (cap. 8.27). Daniel nu putea sa inteleaga legatura dintre captivitatea de 70 de ani prezisa de Ieremia (Ieremia 29,10) si cele 2300 de zile (ani) care urmau sa treaca pana la curatirea sanctuarului. El lesinase atunci cand ingerul il informase ca viziunea era pentru ,,vremuri indepartate” (Daniel 8,26). 9:23 Cand ai inceput tu sa te rogi, a iesit cuvantul, si eu vin sa ti-l vestesc; caci tu esti preaiubit si scump. Ia aminte dar la cuvantul acesta, si intelege vedenia! Intelege vedenia. O referire la ,,vedenia cu serile si diminetile” (cap. 8,26). In ultimele sale cuvinte catre Daniel pe vremea vizitei sale de mai inainte, Gabriel spusese ca vedenia cu cele 2300 de seri si dimineti era ,,adevarata”. De aceea invatatorul divin incepe de acolo de unde ramasese discutia in cap. 8,26. 9:24 Saptezeci de saptamani au fost hotarate asupra poporului tau si asupra cetatii tale celei sfinte, pana la incetarea faradelegilor, pana la ispasirea pacatelor, pana la ispasirea nelegiuirii, pana la aducerea neprihanirii vesnice, pana la pecetluirea vedeniei si prorociei, si pana la ungerea Sfantului sfintilor. Saptezeci de saptamani. Expresia aceasta pare sa fie o introducere destul de brusca, dar ingerul venise cu scopul specific de a face ca Daniel sa inteleaga vedenia. El a inceput imediat sa explice. Cuvantul tradus aici ,,saptamana”, sabua’, descrie o perioada de sapte zile consecutive (vezi Geneza 29,27; Deuteronom 16,9; Daniel 10,2). In Cartea pseudo-epigrafica a Jubileelor, ca si in Misna, sabua’ este folosit pentru a desemna o perioada de sapte ani. Traducerea ,,saptamani de ani” este vadit interpretativa, bazata pe o astfel de intrebuintare. Este mai simplu sa ajungem la faptul ca cele 70 de saptamani sunt saptamani de ani prin aplicarea principiului profetic de o zi pentru un an (vezi comentariul la Daniel 7,25). Au fost hotarate. Ebr. chathak, un cuvant care apare numai aici in Biblie. Apare in ebraica post-biblica avand sensul de ,,a taia”, ,,a desparti prin taiere”, ,,a determina”, ,,a decreta”. LXX are cuvantul krino, ,,a decide”, ,,a judeca”, etc. Versiunea Theodotion are cuvantul suntemno, ,,a scurta”, ,,a prescurta”, etc., sens redat in Vulgata prin abbreviare. Adevarata nuanta de sens intentionata aici trebuie sa fie determinata de context. Avand in vedere faptul ca acest cap. 9 este o talcuire a partii neexplicate din viziunea cap. 8 (vezi comentariul la cap. 9,4,21-23), si intrucat partea neexplicata avea de a face cu cele 2300 de zile, este logic sa tragem concluzia ca cele 70 de saptamani, sau 490 de ani, trebuia sa fie ,,despartite prin taiere” de perioada aceea mai lunga. Mai departe, in lipsa unei dovezi in favoarea contrariului, se poate afirma, ca cele 70 de saptamani urmeaza sa fie despartite din partea de la inceput a acele perioade. Vazuta in lumina aceste observatii, traducerea lui chatak ca insemnand ,,a taia” pare indeosebi potrivita. Intrucat cei 490 de ani erau in mod deosebit randuiti iudeilor in legatura cu rolul lor de popor ales al lui Dumnezeu, traducerile ,,hotarat” sau ,,decretat” sunt si ele potrivite cu contextul. Poporul tau. Cei 490 de ani se aplica in special la natiunea iudaica. Incetarea. Ebr. lekalb’, de la radacina kala’, ,,a restrange”. Pasajul s-ar putea referi la puterea de infranare pe care Dumnezeu ar exercita-o asupra fortelor raului in decursul perioadei alocate iudeilor. Totusi, vreo 40 de manuscrise ebraice zic lekalleh, o forma care deriva hotarat de la kallah, ,,a duce un sfarsit”. Daca radacina este kallah, atunci in mod evident pasajul se refera la faptul ca in decursul acestei perioade iudeii urmau sa umple paharul nelegiuirii lor. Dumnezeu i-a rabdat indelung pe israeliti. El le-a dat multe ocazii, dar ei L-au dezamagit neincetat (vezi p. 32, 33). Ispasirea pacatelor. Expresia aceasta ar putea fi paralela la inteles cu aceea care o preceda, ,,incetarea faradelegilor”. Unii comentatori observa ca cuvantul tradus aici ,,pacat” (ebr. chatta’oth sau chatta’th, dupa unele manuscrise si masoreti), poate sa insemne sau ,,pecete” sau ,,jertfe pentru pacate”. Din cele 290 de ocazii cand apare chatta’th in VT, are sensul de ,,pacat” de 155 de ori, si ,,jertfa pentru pacat” de 135 de ori. Daca aici se are in vedere sensul ,,jertfe pentru pacat” se sugereaza interpretarea urmatoare: Cand Hristos pe Golgota a devenit antitipul jertfelor sanctuarului, n-a mai fost necesar ca pacatosul sa mai aduca jertfa pentru pacat (vezi Ioan 1,29). Totusi forma de plural chatta’oth descrie aproape inevitabil pacate si numai o singura data, afara de cazul ca si aceasta este o exceptie, denota jertfa pentru pacat (Neemia 10,33). Ispasirea nelegiuirii. Ebr. kafar, tradus in general prin ,,a face ispasire” (vezi Exod 30,10; Levitic 4,20; etc.). Prin jertfa Lui inlocuitoare pe Golgota, Domnul Hristos a oferit ispasirea pentru toti cei care primesc jertfa Lui. Neprihanire vesnica. Domnul Hristos n-a venit pe pamant numai pentru a lua masuri in vederea stergerii pacatului. El a venit pentru a-l impaca pe om cu Dumnezeu. El a venit pentru ca sa fie posibil sa atribuie si sa impartaseasca neprihanirea Sa pacatosului pocait. Cand oamenii Il primesc, El le acorda haina dreptatii Sale, iar ei stau inaintea lui Dumnezeu ca si cand n-ar fi pacatuit niciodata (vezi SC 62). Dumnezeu iubeste sufletele credincioase si care se pocaiesc, asa cum Il iubeste pe Fiul Sau, iar pentru Hristos, le primeste in familia Sa. Prin viata, moartea si invierea Sa, Domnul face ca dreptatea vesnica sa fie la indemana fiecarui copil al lui Adam care, in credinta simpla, este gata sa o primeasca. Pecetluirea. Aici evident nu in sensul de ,,inchidere”, ci de ,,confirmare”, sau ,,ratificare”. Implinirea prezicerilor in legatura cu prima venire a lui Mesia la vremea prevazuta in profetie da asigurarea ca alte aspecte ale profetiei, in special cele 2300 de zile profetice, se vor implini tot atat de precis. Sfantul Sfintilor. Ebr. qodes qodasim, ,,ceva prea sfant”, sau ,,cineva prea sfant”. Expresia ebraica este aplicata la altar (Exod 29,37; 40,10), alte vase si mobile care tineau de tabernacol (Exod 30,29), parfumul sfant (Exod 30,36), anumite jertfe de mancare (Levitic 2,3.10; 6,17; 10,12) jertfele pentru vina (Levitic 7,1.6), painile pentru punerea inainte (Levitic 24,5-9), lucrurile consacrate (Levitic 27,28), tinutul sfant (Numeri 18,10; Exod 43,12) si locul prea sfant al sanctuarului (Levitic 26,33.34), Expresia nu este nicaieri aplicata la persoane, afara de, asa cum sugereaza unii, aplicarea lui la textul in discutie si in 1Cronici 23,13. Acest ultim text acesta de pe urma poate fi tradus astfel: ,,Aaron a fost pus deoparte sa fie sfintit ca prea sfant”. Comentatorii iudei si multi comentatori crestini au sustinut ca aici se face referire la Mesia. Avand in vedere faptul ca nu se poate dovedi din alte locuri ca expresia ebraica se aplica in mod clar la o persoana, si avand in vedere faptul ca in aspectele mai largi ale viziunii este tratat sanctuarul ceresc (vezi comentariul la Daniel 8,14), este logic sa se traga concluzia ca Daniel vorbeste aici despre ungerea sanctuarului ceresc inainte de vremea cand Domnul Hristos si-a inceput slujba ca Mare Preot. 9:25 Sa stii dar, si sa intelegi, ca de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, pana la Unsul (Mesia), la Carmuitorul, vor trece sapte saptamani; apoi timp de saizeci si doua de saptamani, pietele si gropile vor fi zidite din nou, si anume in vremuri de stramtorare. Darea poruncii. Pe vremea cand a fost data vedenia aceasta, Ierusalimul si Templul erau inca in ruine. Cerul vesteste ca se va da o porunca pentru rezidire si refacere, si ca de la data aceasta un anumit numar de ani urma sa treaca pana la indelung asteptatul Mesia. Decretele care s-au ocupat de repatrierea iudeilor sunt raportate in cartea lui Ezra: primul in anul intai al lui Cir, cam pe la 537 (Ezra 1,1); al doilea in timpul domniei lui Darius I, la scurt timp dupa 520 (Ezra 6,1-12); al treilea in al VII-lea an al lui Arataxerxe, 458/457 i.Hr. (Ezra 7,1-26). Vezi mai departe Vol. III, p. 97-104. In decretele lor nici Cir nici Darius nu prevedeau masuri pentru refacerea statului civil ca o unitate completa, cu toate ca in profetia lui Daniel se fagaduia restaurarea carmuirii religioase cat si a celei civile. Decretul din anul al VII-lea al lui Artaxerxe a fost cel dintai care sa dea deplina autonomie statului iudeu, supus suprematiei Imperiului Persan. Un papirus descoperit la Elefantina, in Egipt, o colonie iudaica, care contine o datare dupa doua sisteme a fost scris in anul urcarii pe tron a lui Artaxerxe ianuarie 464 i.Hr. Din acesta, singurul document cunoscut din anul acela, comparat cu alte rapoarte vechi, se poate deduce ca dupa metoda iudaica, ,,inceputul domniei” sau ,,anul de urcare la tron” (vezi Vol. II, p. 138, 139), ar incepe dupa Anul Nou iudaic din 465 i.Hr. si s-ar termina la Anul Nou iudaic urmator, in toamna lui 464. Da aici ar reiesi ca ,,anul intai” al lui (sau primul lui an calendaristic intreg) s-ar extinde prin urmare din toamna anului 464 pana in toamna anului 463. Al VII-lea an al lui Artaxerxe s-ar extinde atunci din toamna lui 458 pana in toamna lui 457. Specificarile decretului nu au fost implinite decat dupa intoarcerea lui Ezra de la Babilon, lucru care s-a petrecut tarziu catre sfarsitul verii sau la inceputul toamnei lui 457 i.Hr. Pentru o discutie asupra cap. 7 din Ezra si asupra acuratetii istorice a datei 457 i.Hr., ca al VII-lea an al lui Artaxerxe, vezi Vol. III, p. 100-104. Pentru o tratare completa a subiectului vezi lucrarea lui S. H. Horn si L. H. Wood, The Chronology of Ezra 7 (ed. revizuita 1970). Unsul. Sau ,,Mesia”. Ebr. mashiach, de la verbul mashach, ,,a unge”. De unde, mashiach descrie un ,,uns” ca de pilda marele preot (Levitic 4,3.5.16), regii lui Israel (1Samuel 24,6.10; 2Samuel 19,21), Cir (Isaia 45,1), etc. Versiunea greceasca a lui Theodotion il traduce literal pe mashiach: christos, un cuvant care deriva de la verbul chrio, ,,a unge”, si deci inseamna simplu: ,,cel uns”. Titlul ,,Hristos” este o transliterare a lui Christos. In istoria iudaica de mai tarziu, termenul mashiach era aplicat eliberatorului asteptat care urma sa vina (vezi Ioan 1,41; 4,25.26). Daniel a prezis ca indelung asteptatul Mesia, Domnul, urma sa apara la un moment dat. La timpul acesta S-a referit Isus cand zicea: ,,S-a implinit vremea” (Marcu 1,15; DA 233). Isus a fost uns la data botezului Sau in toamna anului 27 d.Hr. (vezi Luca 3,21.22; Fapte 10,38; comp. Luca 4,18). Carmuitorul. Sau ,,Printul”. Vezi comentariul la cap. 9,25; 11,22. Sapte saptamani; apoi timp de saizeci si doua de saptamani. Metoda naturala de calculare a acestor saptamani este de a la considera consecutive, adica cele 62 de saptamani incep de acolo de unde se termina cele 7 saptamani. Diviziunile acestea sunt componente al celor 70 de saptamani mentionate in v. 24, deci 7+62+1=70. Cu privire la ultima saptamana vezi comentariul la v. 27. Incepand cu toamna anului 457 i.Hr., cand decretul a intrat in vigoare, cele 69 de saptamani profetice sau 483 de ani, ajung pana la botezul Domnului Isus in anul 27 d.Hr. Este demn de observat ca daca cei 483 de ani ar fi sa se socoteasca de la inceputul anului 457 d.Hr., ei s-ar extinde pana la finele anului 26 d.Hr., deoarece cei 483 de ani cer 457 de ani intregi plus 26 de ani intregi d.Hr. Intrucat perioada a inceput la multe luni dupa inceputul anului 457, ea se termina cu tot atata luni dupa sfarsitul anului 26 d.Hr., adica in anul 27. Aceasta se datoreaza faptului ca istoricii (spre deosebire de astronomi) nu calculeaza anul zero (vezi Vol. I, p. 178). Unii au fost pusi in nedumerire cu privire la felul cum putea Domnul Hristos sa-Si inceapa lucrarea in anul 27 d.Hr., cand raportul spune ca El era in varsta cam de 30 de ani cand Si-a inceput lucrarea publica (Luca 3,23). Aceasta se datoreaza faptului ca atunci cand a fost calculata initial Era Crestina, s-a intamplat sa se faca o greseala de vreo 4 ani. Ca Domnul Hristos nu s-a nascut in anul 1 d.Hr., este evident din faptul ca atunci cand El S-a nascut, Irod cel Mare era inca in viata, iar Irod a murit in anul 4 i.Hr. (vezi Matei 2,13-20). O serie de comentatori moderni dau o interpretare cu totul diferita acestor perioade de timp. ,,Mesia” este identificat in felurite chipuri ca fiind Cir, Zorobabel, sau marele preot Iosua (vezi Ezra 3,2; Zaharia 3,1.3; 6,11-13). ,,Porunca pentru zidirea din nou” este considerata de unii ca s-a dat prin Ieremia ca Ierusalimul sa fie zidit din nou (vezi Ieremia 29,10). Acesti comentatori considera ca ,,porunca” aceasta a intrat in vigoare in anul 586 i.Hr., anul nimicirii Ierusalimului si ca cele ,,sapte saptamani” sau 49 de ani, ajung cam la decretul lui Cir. In continuare, talcuitorii acestia sustin ca cele 62 de saptamani, sau 434 de ani, erau menite sa ajunga pana la era macabeilor. Prin legamantul celei de a 70-a saptamana ei inteleg legatura dintre Antioh si iudeii renegati. Ei au tradus ,,mijlocul saptamanii” (Daniel 9,27) ca insemnand ,,jumatate de saptamana” (vezi comentariul la Daniel 9,27) ducand la spurcarea Templului de catre Antioh de la 168 la 165 i.Hr. (vezi 1Macabei 1,54; 4,52.53). Traducatorii acestei scoli de interpretare urmeaza o alta vocalizare a lui Daniel 9,25 care sa corespunda acestei idei. Asa cum s-a aratat mai sus numai o schimbare fortata a cifrelor cronologice da posibilitatea acestor comentatori sa ajunga la evenimentele pe care ei le presupun ca implinind cerintele profetice. Cand cifrele acestea sunt aplicate la Hristos, la lucrarea si moartea Lui si la ducerea Evangheliei la iudei, se realizeaza un sincronism perfect. Vezi si comentariul la cap. 8,25. Pietele. Ebr., rachob, ,,un loc larg”. Vor fi zidite. Unii comentatori dau o interpretare speciala perioadei de ,,sapte saptamani” sau 49 de ani, ca reprezentand timpul in care se va termina zidirea ulitelor si a zidului. Totusi, informatiile istorice cu privire la perioada aceasta sunt foarte slabe. Putin se stie despre starea Ierusalimului pe durata timpului de la Artaxerxe la Alexandru. Ce se poate culege din Biblie si din izvoarele istorice este doar fragmentar. Zid. Ebr. charus, folosit cu sensul de fata numai aici in Vechiul Testament. In ebraica misnaica el insemneaza ,,un sant”. In limba akkadiana cuvantul inseamna un sant care inconjoara o cetate. ,,Zid” este folosit in versiunea greceasca a lui Theodotion si in Vulgata. Vremuri de stramtorare. Pentru o istorisire rezumativa a acestei perioade vezi Vol. III, p. 73 79. 9:26 Dupa aceste saizeci si doua de saptamani, unsul va fi starpit, si nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni, va nimici cetatea si sfantul Locas, si sfarsitul lui va fi ca printr-un potop; este hotarat ca razboiul va tine pana la sfarsit si impreuna cu el si pustiirile. Dupa saizeci si doua de saptamani. Starpirea lui Mesia urma sa aiba loc nu in cursul acestei perioade, ci dupa expirarea ei. Expresia aceasta nu este intentionata sa fixeze timpul exact cand evenimentul nefericit al mortii lUI mesia va avea loc. Aceasta se face in v. 27, unde evenimentul este plasat ,,la jumatatea saptamanii”. Starpit. Potrivit cu aceasta declaratie profetica, Mesia nu urma sa Se arate asa cum Il asteptau iudeii: un biruitor si liberator glorios. Dimpotriva, El va suferi o moarte cumplita; El va fi ,,starpit”. Cu privire la termenul ,,starpit” cu sensul de moarte, vezi Geneza 9,11. Nu va avea nimic. Literal, ,,si nimic la el”. Sensul expresiei acesteia este neclar. S-au sugerat multe intelesuri posibile ca de pilda, ,,nu va avea nimic”, ,,el nu va fi”, ,,si n-a fost ajutor pentru el”. Cetatea si sfantul Locas. O desfiintare a Templului si a cetatii Ierusalim este prezisa aici. Aceasta a fost facuta de romani in anul 70 d.Hr. Soldatii romani au luat faclii aprinse si intentionat le-au aruncat in interiorul constructiei din lemn a Templului, cu rezultatul ca el a fost pe deplin distrus. In loc de ,,poporul unui domn care va veni”, LXX zice ,,imparatul neamurilor”. Ca printr-un potop. Acesta in sensul de a fi coplesit (vezi Isaia 8,7.8). 9:27 El va face un legamant trainic cu multi, timp de o saptamana, dar la jumatatea saptamanii va face sa inceteze jertfa si darul de mancare, si pe aripa uraciunilor idolesti va veni unul care pustieste, pana va cadea asupra celui pustiit prapadul hotarat. El va face un legamant tainic. Sau ,,va intari legamantul”. ,,El” despre care se vorbeste aici, este Mesia din versetul precedent. Interpretarea versetul astfel se ajunge la sensul ca totalul celor 70 de saptamani, sau 490 de ani, ai profetiei este o unitate continua si consistenta. Declaratiile facute se realizeaza in chip unic in timpul lui Mesia. Intarirea legamantului poate fi considerata ca fiind continuarea natiunii iudaice ca popor ales al lui Dumnezeu in decursul perioadei amintite. Pe de alta parte poate sa insemneze si legamantul vesnic (vezi comentariul la cap. 11,28). Timp de o saptamana. Saptamana aceasta, a 70-a, a inceput in anul 27 d.Hr., o data cu inaugurarea lucrarii publice a Domnului Hristos la data botezului Lui. Ea se intinde pana dupa rastignirea de la ,,mijlocul saptamanii”, din primavara anului 31 d.Hr., pana la lepadarea iudeilor ca popor al legamantului in toamna anului 34 d.Hr. (490 de ani dupa anul 457 i.Hr., insemneaza anul 34 d.Hr.; vezi comentariul la v. 25 pentru metoda de calcul). ,,Via” a fost data atunci ,,altor vieri” (Matei 21,41; comp. Isaia 5,1-7; GC 328, 410). Timp de aproape 3 ani si jumatate autoritatile din Ierusalim au tolerat lucrarea de predicare hotarata a apostolilor, dar ura lor s-a tradus in cele din urma intr-o actiune hotarata de ucidere cu pietre a lui Stefan, primul martir crestin, si in persecutia generala care a izbucnit atunci impotriva bisericii. Pana la data aceea se vede ca apostolii si alti lucratori crestini si-au marginit eforturile mai ales in vecinatatea apropiata a Ierusalimului (vezi Fapte 1,8; 8,1). Intrucat cele 70 de saptamani, sau 490 de ani, reprezinta o parte din perioada mai lunga de 2300 de ani, si intrucat primii 490 de ani ai perioadei se extind pana in toamna anului 34 d.Hr., este posibil sa se calculeze si punctul final al celor 2300 de ani. Adaugand restul de 1810 ani ai celor 2300 de ani la anul 34 d.Hr., acesta ne aduce in toamna anului 1844 ca fiind timpul cand sanctuarul ceresc urma sa fie ,,curatit” (vezi comentariul la cap. 8,14). Mai trebuie remarcat si ca implinirea prezicerilor profetiei cu privire la cele 70 de saptamani avea sa ,,pecetluiasca vedenia” (v. 24), adica vedenia perioadei mai lungi, de 2300 de zile (vezi comentariul la v. 21). Implinirea exacta a evenimentelor prezise pentru cea de a 70-a saptamana, avand de a face cu lucrarea si rastignirea Domnului nostru, ofera o dovada de netagaduit a certitudinii evenimentelor de la finele celor 2300 de zile. La jumatatea. Ebr. chasi, un cuvant care inseamna fie ,,jumatate” (Exod 24,6; 25,10.17; etc.) fie ,,mijloc” (Exod 27,5; 38,4; etc.), sensul fiind de obicei determinat de context. O parte din versiunile mai recente zic ,,jumatate”. Traducerea aceasta se intemeiaza pe presupunerea ca contextul vorbeste despre Antioh Epifanul, care, pentru aproape trei ani, 168-165 i.Hr., a suspendat serviciile de la templul din Ierusalim. Dar Antioh nu se incadreaza in cronologia profetica. El nu poate fi subiectul prezicerii prezente. Asa cum s-a si aratat, perioadele profetice ajung pana la timpul lui Mesia si implinirea trebuie gasita pe timpul Lui. Mijlocul saptamanii ar fi timpul Pastilor anului 31 d.Hr., la 3 ani si jumatate dupa botezul Domnului Hristos care a avut loc in toamna anului 27 d.Hr. Pentru dovezi cu privire la durata lucrarii publice a Domnului Hristos, vezi comentariul la Matei 4,12. Pentru tratarea ,,jumatatii” si ,,mijlocului” vezi Problems in Bible Translation, p. 184-187. Sa inceteze. Jertfele si-au gasit implinirea lor antitipica in jertfirea de bunavoie a Domnului Hristos. Sfasierea perdelei de catre o mana nevazuta in clipa mortii lui Hristos a fost o anuntare din partea Cerului ca jertfele si prinosurile si-au pierdut insemnatatea. Aripa. Aici pustiitorul este descris in mod poetic ca fiind purtat pe aripa uraciunilor. Aceasta se refera, in parte cel putin, la ororile si atrocitatile savarsite asupra natiunii iudaice de catre romani in anul 70 d.Hr. Va cadea prapadul hotarat. Adica, sfarsitul a ceea ce trebuia sa vina asupra natiunii iudaice. Trista a fost soarta acelora care au lepadat nadejdea lor de mantuire. Pustiit. Mai degraba, ,,pustiitor”. Pustiitorul insusi va fi si el candva pustiit (vezi comentariul la Matei 23,28).COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE 1 PK 556 2 PK 554 3–9PK 555 4–6SL 46 5 SL 48 5–75T 636 15 GC 470 16 PK 555 16, 17 SL 48 17–19PK 556 18 GC 470 18, 19 SL 47 19 4T 534 20 GC 470 21 SL 48 22, 23 GC 325 23 FE 87; PK 555; 5T 635 24 7T 149 24, 25 DA 233; PK 698 24–27GC 323, 326, 351 25 DA 31, 98, 579; GC 313, 327, 345, 347; PK 556 27 DA 233; GC 327; PK 699 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: