6:28 Daniel a dus-o bine sub domnia lui Dariu si sub domnia lui Cir, Persanul.
Supt domnia. Repetarea acestor cuvinte nu indica o separare a imparatiei persane de aceea a mezilor, ci numai o distinctie intre domnitori, unul fiind med si celalalt persan. Constructia propozitiei ingaduie interpretarea care face din Cir fie un coregent, fie un succesor al lui Darius.
NOTA ADITIONALA LA CAPITOLUL 6
In cele ce urmeaza este un rezumat si o evaluare a diferitelor conceptii sustinute cu privire la identitatea lui Darius, Medul. Inainte de epoca arheologiei moderne cartea lui Daniel punea o serie de probleme istorice, din care cea mai mare parte au fost rezolvate satisfacator (vezi Introducere,
p. 747). Din problemele inca nesolutionate, chestiunea persoanei si functiei lui Darius este in prezent cea mai de seama. Totusi, modul remarcabil in care alte declaratii istorice ale Bibliei au fost recent confirmate justifica increderea ca problema aceasta va fi si ea rezolvata.
Inaltii critici prezinta explicatia lor simpla, dar inacceptabila, ca partile istorice ale cartii lui Daniel sunt de domeniul legendei si ca Darius este o persoana fictiva inventata de autorul din al II-lea secol al acestei carti. Faptul ca nu se poate realiza confirmarea profana a unor declaratii de natura istorica ale Bibliei nu este un motiv de a pune la indoiala credibilitatea si acuratete istorica a Sfintelor Scripturi. Multe afirmatii ale Bibliei anterior puse la indoiala de catre invatatii critici, s-au dovedit de atunci incoace in deplina armonie cu realitatile istoriei antice asa cum a iesit aceasta la iveala de sub lopata arheologului.
In continuare avem un rezumat al afirmatiilor Bibliei cu privire la Darius:
1. 1. Darius era un med prin descendenta (cap. 5,31; 9,1; 11,1).
2. 2. Era ,,fiul lui Ahasveros” (cap. 9,1).
1. 3. El fusese facut ,,imparat peste imparatia Haldeilor” (cap. 9,1), si astfel ,,a pus mana pe imparatie” (cap. 5,31).
4. El era ,,cam de” saizeci si doi de ani (KJV) pe vremea cand Babilonul a fost cucerit (cap. 5, 30.31).
5. Este amintit numai primul sau an de domnie (cap. 9,1; 11,1).
2. 6. A randuit ,,o suta douazeci de dregatori” (literal ,,satrapi”) peste intreaga imparatie ,,cu trei capetenii” ca superiori ai lor (cap. 6,1.2).
7. Cir sau i-a urmat lui Darius sau a domnit impreuna cu el (cap. 6,28).
Din dovezile acestea rezulta urmatorul tablou al lui Darius: Dupa caderea Babilonului, Imperiul Babilonian a fost condus de Darius, poate in prima partea a domniei lui Cir, asa cum era socotita in Babilon. Darius, un fiu al lui Ahasveros (greceste Xerxes), este numit medul in contrast cu Cir, care este numit persanul (cap. 6,28). El deja era in varsta de 62 de ani cand a fost cucerit Babilonul, si probabil a si murit la scurt timp dupa aceea.
Nici un alt izvor extra-biblic cunoscut, cu exceptia celor ce se intemeiaza pe Daniel, ca de pilda Iosif Flavius, nu mentioneaza vreun Darius in fruntea Imperiului Babilonian cucerit inainte de Darius I (522-486 i.Hr.). Poate ca descoperirile viitoare vor aduce lumina asupra lui Darius Medul. Intre timp comentatorii biblici trebuie sa caute sa-l identifice pe Darius Medul cu una dintre figurile istorice ale vremii lui Cir care au fost cunoscute sub alt nume. Iosif pretinde ca Darius din cartea lui Daniel ,,avea un alt nume printre greci” (Antichitati, x. 11. 4). Dintre diferitele identificari cunoscute, urmatoarele merita sa fie examinate:
1. Ca Darius Medul era Astiages, ultimul domnitor al regatului Mediei inainte ca Cir sa preia imperiul. Astiages era fiul lui Ciaxares I, al carui nume, se pretinde, poate fi identificat lingvistic cu acela al lui Ahasveros din cap. 9,1, desi Ahasveros in alta parte este echivalent cu Xerxe (vezi comentariul la Estera 1,1). Intrucat Astiages a inceput sa domneasca pe la 588 i.Hr., el trebuie sa fi fost un om in varsta la momentul caderii Babilonului in 539 i.Hr., asa cum se raporteaza ca era Darius (cap. 5.31). Faptul acesta confera o oarecare plauzibilitate identificarii sugerate.
Totusi, se ridica obiectii serioase impotriva acestei identificari. Potrivit izvoarelor grecesti Astiages era bunicul lui Cir. Pe cand Cir era inca tanar Astiages a facut cateva incercari sa-l omoare. Mai tarziu, fiind rege vasal peste triburile persane, Cir s-a rasculat impotriva domnului sau si l-a detronat pe Astiages fie la 553/552 fie la 550 i.Hr., facandu-l guvernator in Hircania, la sud de Marea Caspica. Nici macar izvoarele grecesti nu dau vreun indiciu ca Astiages a fost asociat cu Cir la cucerirea Babilonului in 539. Mai mult, este indoielnic daca Astiages, care era contemporan cu Nebucadnetar si era cumnatul marelui imparat babilonian, mai era in viata pe vremea aceea. De aceea este foarte improbabil ca cei doi sa poata fi unul si acelasi.
1. 2. Ca Darius Medul era Cambises fiul lui Cir. Cambises este mentionat de cateva ori in tablitele cuneiforme cu titlul de imparat al Babilonului, ca fiind asociat la tron cu tatal sau, Cir, pe care aceste tablite il numesc imparat al Tarilor. Totusi, co-regenta lui cu tatal sau este unicul factor in favoarea identificarii lui Cambises cu Darius din Daniel. In toate celelalte privinte Cambises nu se potriveste cu tabloul pe care-l prezinta Biblia. El n-ar fi putut fi de 62 de ani in 539 i.Hr. El nu era un med, ci un persan ca si tatal sau. Si nu era fiul lui Ahasveros. Din cauza numeroaselor dificultati create, identificarea lui Cambises cu Darius trebuie sa fie inlaturata.
2. 3. Ca Darius Medul era Gobrias, guvernatorul Babilonului sub Cir. Aceasta conceptie s-a bucurat de mai multi adepti decat oricare alta. Gobrias este mentionat de Xenofon (Cyropaedia vii) ca un general in varsta care, sub Cir, a condus la cucerirea Babilonului. Cronica lui Nabonid, un document cuneiform important care descrie caderea Babilonului, il mentioneaza si ea. Documentul acesta spune ca: ,,Ugbaru, guvernatorul din Gutium, si ostirea lui Cir au intrat in Babilon fara lupta” pe data de 16 Tisri. Dupa ce descrie intrarea lui Cir in Babilon il mentioneaza si pe un oarecare ,,Gubaru, guvernatorul lui”, care ,,a pus (sub-)guvernatori in Babilon”. Mai departe, dupa ce povesteste cum zeii care fusesera exilati la Babilon de Nabonid, au fost inapoiati oraselor lor respective, tablita precizeaza ca ,,in luna Arahsamnu, in noaptea zilei a 11-a, Ugbaru a murit”. Propozitia urmatoare este deteriorata, iar invatatii nu au reusit sa se puna de acord asupra unei reconstituiri satisfacatoare a acesteia. Se pare ca ea da alte informatii despre moartea lui Ugbaru sau ca vorbeste despre moartea unui personaj regal. Propozitia urmatoare afirma ca a avut loc un doliu oficial in toata tara pe timp de o saptamana.
Diferiti invatati au socotit ca Ugbaru si Gubaru sunt simple scrieri diferite ale aceluiasi nume, si ca ele il desemneaza pe Gobrias al izvoarelor grecesti. Concluzia aceasta nu poate fi corecta, deoarece Ugbaru a murit in luna Arahsamnu – fie in anul cuceririi Babilonului fie in cel urmator – in timp ce Gubaru, guvernatorul Babilonului, a mai trait multi ani, asa cum atesta numeroase documente contemporane. Rapoartele acestea atesta activitatea lui Gubaru, mai intai ca guvernator peste satrapiile Babiloniei si Marii Sirii, si mai tarziu ca socru si asociat cu Darius I. Deci, Ugbaru si Gubaru ai Cronicii lui Nabonid trebuie sa fi fost doua persoane diferite. Primul, care a cucerit Babilonul, a murit la scurt timp dupa aceea. Celalalt a trait mai departe ca guvernator al Babiloniei. Asemanarea numelor pare sa fi produs confuzie in mintea istoricilor inca de pe vremea lui Xenofon, care considera ca Ugbaru si Gubaru reprezinta unul si acelasi nume.
Aceia care il identifica pe Darius Medul cu Gobrias si il echivaleaza pe Ugbaru cu Gubaru atrag atentia asupra faptului ca despre Gobrias se raporteaza ca a cucerit Babilonul si ca el in realitate a devenit carmuitorul Babiloniei, drept pentru care a putut fi numit ,,imparat”, cu toate ca rapoartele contemporane il numesc numai guvernator. Faptul ca potrivit Cronicii lui Nabonid se spune despre el ca a randuit guvernatori peste Babilonia, pare sa se armonizeze cu cap. 6,1.2, unde lucrarea aceasta ii este atribuita lui Darius Medul. Numele Gubaru a fost desemnat explicit ca fiind de origine meda. De asemenea pozitia lui de mai inainte ca guvernator al Gutium-ului, o provincie invecinata cu Media, pare sa admita posibilitatea ca el sa fi fost med.
Cu toate ca identificarea lui Darius cu Gobrias are mai multe argumente in favoarea sa decat cele doua precedente, se ridica diferite obiectii serioase si impotriva ei. Gobrias era numai guvernator si nu imparat. Intrucat a mai trait multi ani dupa caderea Babilonului, trebuie sa fi fost mult mai tanar de 62 de ani la 539 i.Hr. Consideratiile acestea fac dificila acceptarea acestei identificari drept corecta.
O teorie Gobrias alternativa, bazata pe o reinterpretare a Cronicii lui Nabonid, propune ca Darius Medul nu era Gubaru, guvernatorul mai tarziu al tablitelor, ci, Ugbaru/Gubaru din Cronica lui Nabonid, guvernatorul Gutium-ului care a luat Babilonul pentru Cir si a murit in Arahshamnu, nu cu trei saptamani, ci cu un an si trei saptamani mai tarziu. Aceasta ar permite timp pentru evenimentele cap. 6 in timpul domniei sale ,,peste teritoriul Haldeilor” (cap. 9,1). Pentru Ugbaru/Gubaru, termenul rege ar fi numai un titlu de curtoazie; Cir, deja stapan peste Persia, Media si Lidia inainte de a cuceri Babilonia, era conducator de facto al intregului imperiu.
4. Ca Darius Medul era Ciaxares II, fiul lui Astiages. Compara afirmatiile din PK 523, 556, 537 cu privire la Cir ca nepot si general al lui Darius cu afirmatia lui Xenofon ca 1. Cir, nepotul lui Astiages prin mama sa, Mandane, facuse cunostinta cu unchiul sau Ciaxares in timpul anilor pe care-i petrecuse la curtea bunicului sau med (Cyropaedia, i. 3. 1; 4. 1, 6-9, 20-22; 5. 2); 2. ca Ciaxares i-a urmat tatalui sau la tron ca imparat al Mediei, dupa moartea acestuia (i. 5. 2); 3. ca atunci cand Cir cucerise Babilonul l-a vizitat pe unchiul sau aducandu-i daruri si i-a oferit un palat in Babilon; ca Ciaxares a acceptat darurile si i-a dat-o lui Cir pe fiica lui ca si imparatia (viii. 5. 17-20).
Desi amanuntele povestirii asa cum sunt date de Xenofon nu pot fi acceptate este posibil ca scriitorul grec sa pastreze corect traditia ca Ciaxares a fost ultimul domnitor med, ca a fost socrul lui Cir si un prieten intim al marelui persan. Daca aceste puncte pot fi acceptate ca fapte istorice, se poate presupune ca Cir, dupa ce s-a rasculat impotriva lui Astiages, i-a permis lui Ciaxares sa domneasca in mod formal ca imparat pentru a le face pe plac mezilor. In acelasi timp oricine din imparatie stia ca suveranul de fapt era Cir, si ca Ciaxares II nu era altceva decat un conducator cu numele. In acest caz Darius Medul poate fi identificat cu Ciaxares II, care, probabil, venise in Babilon la invitatia lui Cirus de a actiona ca un rege onorific.
Ca Ciaxares II era inaintat in varsta la momentul caderii Babilonului se poate explica dupa cum urmeaza, admitand ca Xenofon are dreptate: Ciaxares II era socrul lui Cir. Cir insusi probabil ca avea cel putin 40 de ani pe vremea aceea, lucru evident din faptul ca fiul sau, Cambises, era suficient de matur ca sa-l reprezinte intr-o slujba oficiala cu prilejul activitatilor zilei de Anul Nou. Astfel, Ciaxares II ar fi putut fi de 62 de ani la caderea Babilonului, varsta pe care Daniel i-o atribuie lui Darius Medul. Varsta lui relativ inaintata – intr-o vreme cand cei mai multi oameni mureau de tineri – ar putea explica faptul ca nu a supravietuit multa vreme dupa caderea Babilonului. Aceasta ar explica de ce Daniel mentioneaza numai primul lui an de domnie. Xenofon nu mai consemneaza nimic cu privire la Ciaxares la scurt timp dupa cucerirea Babilonului.
Declaratia lui Daniel ca Darius era ,,fiul” lui Ahasveros trebuie probabil inteleasa ca insemnand ca era ,,nepotul” lui Ahasveros. Ca termenul ebraic ,,fiu” poate insemna ,,nepot” sau chiar si un descendent mai departat se poate demonstra cu prisosinta (vezi comentariul la 2Regi 8,26). Cuvantul folosit la noi ca Ahasveros vine de la ebraicul ‘Achashwerosh, care ar putea sa fie redarea lui Uvaxshtrah, transliterarea persana veche a numelui Ciaxares I, dar nu a lui Astiages.
Daca dupa sosirea lui la Babilon, Darius a devenit un prieten deosebit al lui Daniel, este de inteles faptul ca profetul dateaza viziunile primite in cursul acestei scurte domnii raportandu-se la anii de domnie ai lui Darius (cap. 9,1; 11,1), si nu la cei ai lui Cir. Totusi, dupa anul de domnie atribuit lui Darius, Daniel dateaza evenimentele raportandu-se la anii de domnie ai lui Cir (cap. 1,21; 10,1).
Dovezile contemporane care ar putea revarsa lumina asupra acestei reconstituiri a istoriei lui Ciaxares II sunt ambigue si putine. S-ar putea sa existe o referire la Ciaxares in Cronica lui Nabonid. Intrucat este cert ca Gubaru a trait mai multi ani dupa cucerirea Babilonului, deoarece Ugbaru a murit la un scurt timp dupa aceea, si in aceeasi luna s-a proclamat un doliu de stat pentru un oarecare personaj inalt, s-ar putea sa fie posibil sa-l vedem pe Ciaxares II in Ugbaru al Cronicii lui Nabonid. Insa, este posibil ca numele lui Ciaxares sa fi fost in randul deteriorat care vorbeste despre moartea unei persoane distinse pentru care s-a tinut un doliu national. Totusi, pare sa fie o greseala in prima mentionare a lui Ugbaru in cronica lui Nabonid. Fie ca numele Ugbaru este o scriere gresita a lui Gubaru, fie ca titlul de ,,guvernator de Gutium” a fost transferat din greseala de autor pe tablita de la Gubaru la Ugbaru.
O a doua posibila dovada contemporana s-ar putea afla in dubla mentionare a lui Ciaxares in marea inscriptie de la Behistun a lui Darius I (cu privire la inscriptia de la Behistun vezi comentariul la Vol. I, p. 98, 110). Printre diferitii pretendenti la tron impotriva carora a luptat Darius I au fost doi care pretindeau ca sunt din familia lui Ciaxares. Acest Ciaxares aflat in discutie ar fi putut fi sau Ciaxares I, tatal lui Astiages, sau poate Ciaxares II, socrul lui Cir, si ultimul imparat al Mediei.
Rezumatul precedent scoate in evidenta faptul ca exista inca multi factori obscuri in rezolvarea problemei identificarii lui Darius Medul din izvoare istorice si arheologice. Totusi, luanduse in considerare toate aspectele, comentariul de fata favorizeaza cea de-a patra conceptie.
COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE
1 – 28 PK 539-548; 1 T295. 296
1-4 SL 42
1-5 PK 530
3-4 1 T 295
4 Ed 56; FE 305; ML75; PK 546; 7T248
4-10 4T 368
5 SL 43
6-9 PK 540
7 SL 43
10 CH423; GW 178; PK 48, 541; SL 43; 1T296; 4T373, 569; 5T43; 453, 527
12.13 PK 542 14-16 SL 44
14-17 PK 543
16 AA 575; Ed 254; 4T 448, 525
17-24 SL 35
20-27 PK 544
22 ML 317; 5T453, 527
22-28 PK 557; TM 443; 1T296
25-27 Ed 56
26 PK 545
27 2T54
28 PK 545