4:30 imparatul a luat cuvantul, si a zis: Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de sedere imparateasca, prin puterea bogatiei mele si spre slava maretiei mele?
Pe care mi l-am zidit eu. Cercetatorii istoriei Babilonului antic isi amintesc cuvintele acestea semete cand citesc pretentiile pe care le aduce imparatul in inscriptiile sale, cari au fost pastrate prin molozul si praful ruinelor Babilonului. Intr-una din inscriptiile sale mandrul imparat proclama: ,,Apoi zidit-am palatul, locul de resedinta al regalitatii mele, legatura neamului omenesc, lacasul fericirii si al bucuriei” (E. Schrader, Keilinschriftliche Bibliothek, vol. 3, partea 2, p. 39). Intr-un alt text el zice: ,,In Babilon, orasul pe care-l prefer, pe care-l iubesc, era palatul, uimirea poporului, legatura tarii, palatul stralucit, salasul maretiei pe teritoriul Babilonului” (Ibid., p. 25). Ca Nebucadnetar avea motive intemeiate sa fie mandru de opera lui uimitoare, au aratat-o sapaturile intreprinse de R. Koldewey, desi nu au confirmat in fiecare amanunt pretentiile exagerate ale scriitorilor clasici cu privire la dimensiunile Babilonului antic (vezi Nota Aditionala de la finalul acestui capitol).
Pretentia lui Nebucadnetar ca ,,a zidit” Babilonul nu trebuie sa fie interpretata ca referindu-se la intemeierea cetatii, care de fapt s-a petrecut la scurt timp dupa potop (Geneza 11,1-9; Comp. cap. 10,10). Referirea se face la marea lucrare de reconstructie inceputa de tata sau, Nabopolosor, si incheiata de Nebucadnetar. Lucrarile de reconstructie ale lui Nebucadnetar au fost atat de extinse incat au eclipsat toate realizarile anterioare. S-a spus ca erau putine lucruri care sa nu fi fost construite pe timpul lui. Lucrul acesta era valabil pentru palate, temple, ziduri, si chiar si pentru cartierele rezidentiale. Suprafata cetatii a fost mai mult decat dublata prin adaugarea de noi terenuri vechiului Babilon ca suburbii de ambele parti ale raului Eufrat.