2:38 El ti-a dat in maini, oriunde locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele campului si pasarile cerului, si te-a facut stapan peste toate acestea: tu esti capul de aur!
Fiarele campului. Vezi Ieremia 27,6; 28,14; comp. Geneza 1,26. O prezentare potrivita a stapanirii babiloniene pe vremea lui Nebucadnetar. Felul in care imparatii din antichitate includeau lumea animala in sfera lor de stapanire este ilustrata de o declaratie a lui Salmanasar III: ,,Ninive si Palil, carora le place preotia mea, mi-au dat toate fiarele campului”.
Pasajul urmator din inscriptia numita East India House este tipica pentru dovezile arheologice care sprijina descrierea data de Daniel cuceririlor lui Nebucadnetar:
,,In slujba inaltata a lui (Marduc) am strabatut tari de departe, munti indepartati de la Marea de Sus (Mediterana) pana la Marea de Jos (Golful Persic), poteci prapastioase, drumuri infundate, unde pasul este primejduit, (unde) nu este cu putinta sa asezi piciorul, (precum si) drumuri nemarginite si poteci pustii. Pe cel nesupus l-am subjugat; i-am capturat pe vrajmasi, am asezat dreptatea in tara; am ridicat poporul; pe cei rai i-am indepartat dintre oameni.”
Tu esti capul. Nebucadnetar era Imperiul Neo-Babilonian in persoana. Cuceririle militare si splendoarea arhitectonica a Babilonului se datorau in mare masura abilitatii sale.
Aur. O abundenta de aur fusese folosita la infrumusetarea Babilonului. Herodot descrie in termeni extravaganti cum scanteia aurul in templele sacre ale cetatii. Chipul zeului, tronul pe care era asezat, precum si masa si altarul erau facute din aur (Herodot i. 181, 183; iii. 1-7). Profetul Ieremia compara Babilonul cu o cupa de aur (Ieremia 51,7). Pliniu descrie vesmintele preotilor ca fiind tesute cu fir de aur.
Nebucadnetar a fost o figura remarcabila intre imparatii antichitatii. El le-a lasat urmasilor sai un imperiu mare si prosper, cum se poate deduce din urmatoarea inscriptie:
,,(De la) Marea de Sus (pana la) Marea de Jos [un rand lipseste]... pe care Marduc, domnul meu mi l-a incredintat, am facut ... cetatea Babilonului sa fie cea mai de seama dintre toate tarile si locuintele omenesti; numele ei (l-am facut sau l-am inaltat) sa fie (cel mai vrednic de) lauda printre cetatile sacre ... Sanctuarele domnilor mei Nebo si Marduc (ca) intelepti (carmuitori) ... totdeauna ....
,,La data aceea, Libanul (La-ab-na-a-nu), Muntele (Cedrilor), padurea bogata a lui Marduc, al carei miros este placut, ai carei cedri In(alti), ro(dul) (ei), un alt zeu (nu a dorit, pe care) nici un alt imparat nu i-a do(borat)…nabu Marduc al meu (dorise) ca o potrivita impodobire pentru palatul carmuitorului cerului si al pamantului, (acest Liban) peste care domnea un dusman strain si-l jefuia de avutiile lui – populatia lui era imprastiata, fugise intr-o regiune departata.
[Increzandu-ma] in puterea domnilor mei Nebo si Marduc, am organizat (ostirea mea) pentru
o (expeditie) in Liban. Am facut fericita tara aceea dezradacinand pe vrajmasul ei pretutindeni [lit.: jos si sus]. Pe toti locuitorii ei i-am adus inapoi la asezarile lor [lit.: adunat si reasezat]. Ceea ce n-a mai facut nici un alt imparat de mai inainte [am realizat eu]: Am strabatut prin muntii stancosi, am sfaramat stanci, am deschis treceri si (felul acesta) am construit un drum drept pentru (transportul) cedrilor. Am facut ca pe Arahtu sa plute(asca) si sa fie dusi la Marduc, imparatul meu, cedri puternici, inalti si tari, de o aleasa frumusete si de o calitate inchisa excelenta, imbelsugatul produs al Libanului, si ca si cum (ar fi fost) trestii (i-am dus pe) rau. In cuprinsul Babilonului (am depozitat) lemn de dud. Am facut ca locuitorii Libanului sa traiasca in siguranta la un loc si n-am lasat pe nimeni sa-i tulbure. Pentru ca nimeni sa nu le poata face vreun rau am ri(dicat) o stela [aratandu]-ma [ca] imparat vesnic”. (Ancient Near Eastern Texts, p. 307).