1:4 niste tineri fara vreun cusur trupesc, frumosi la chip, inzestrati cu intelepciune in orice ramura a stiintei, cu minte agera si pricepere, in stare sa slujeasca in casa imparatului, si pe care sa-i invete scrierea si limba Haldeilor.
Tineri. Ebr. yeladim, insemnand aici ,,tineret”, ,,barbati tineri”. Sfetnicii tineri care fusesera crescuti cu regele Roboam sunt numiti yeladim (1Regi 12,8). Cuvantul este tradus prin ,,tineri” deoarece este evident ca nu erau copii. Acelasi termen este aplicat lui Beniamin pe la varsta de 30 de ani, la scurt timp inainte de a fi mers in Egipt, si pe cand era tatal a 10 fii (Geneza 44,20; comp.
cap. 46,21). Nu este neobisnuit ca acest cuvant care are si sensul de ,,copii” sa fie aplicat unor tineri dintre care cel putin unul, Daniel, atinsese varsta de 18 ani (4T 570). Este vrednic de notat in legatura cu aceasta ca Xenofon, vorbind despre o perioada mai tarzie spune ca nici un tanar nu putea sa intre in slujba imparatilor persani inainte de a fi atins varsta de 17 ani (Cyropaedia i. 2).
Fara vreun cusur. Sanatatea fizica si o statura placuta erau considerate ca absolut necesare pentru dregatorii de rang inalt la orientalii din antichitate, si sunt considerate si astazi calitati foarte de dorit in Orientul modern.
Haldeii. Termenul acesta (acadian, Kaldu) desemneaza membrii unui trib aramaic care s-a stabilit initial in Mesopotamia inferioara si care preluase conducerea Babiloniei cand Nabopolasar a intemeiat dinastia neo-babiloniana. Termenul se aplica si la o categorie de invatati de la curtea babiloniana care erau astronomii de frunte ai vremurilor lor. Acesti invatati erau la fel de priceputi si in alte stiinte exacte, precum matematica, desi includeau vrajitoria si astrologia printre activitatile lor. Comentatorii sunt impartiti in interpretarea expresiei ,,scrierea si limba haldeilor”. Conceptia mai veche gasita la parintii bisericesti vede in aceasta fraza studiul limbii si literaturii aramaice, in timp ce multi comentatori moderni sunt inclinati sa o interpreteze ca insemnand cunostintele stiintifice si lingvistice ale haldeilor. Toate scrierile stiintifice cunoscute ale vremii erau inscrise pe tablite de lut in scriere cuneiforma in limba babiloniana. Trebuie deci sa se traga concluzia ca ,,scrierea si limba haldeilor” cuprindeau o perfecta deprindere a limbii si scrierii tarii – adica, a limbii babiloniene si a scrierii cuneiform – pe langa aramaica folosita in mod curent. Intrucat competenta in scrierea cuneiforma, cu sutele ei de caractere nu era usor de dobandit, o buna mostenire educationala, o capacitate innascuta de a invata usor, si darul de a-si insusi repede o limba noua ar fi fost socotite premise de dorit pentru acceptarea la scoala imparateasca pentru viitorii curteni (vezi PK 480).