1:20 In toate lucrurile care cereau intelepciune si pricepere, si despre care ii intreba imparatul, ii gasea de zece ori mai destoinici decat toti vrajitorii si cititorii in stele, care erau in toata imparatia lui.
Intelepciune si pricepere. Literal, ,,intelepciunea priceperii”. Cele mai multe traduceri prezinta un ,,si” intre cuvintele ,,intelepciune” si ,,pricepere”. Anumiti comentatori au prezentat constructia ebraica drept rezultatul unei dorinte din partea autorului de a exprima cea mai inalta forma a priceperii sau stiintei, sau de a transmite cititorilor lui ideea ca se are in vedere intelepciunea determinata sau reglementata de pricepere; asadar, nu era vorba de cunostinte magice sau de o stiinta supranaturala. Aceasta ar vrea sa sugereze ca Daniel si prietenii lui excelau fata de ceilalti oameni din breasla lor in domeniul stiintelor exacte, precum astronomia si matematicile, si in domeniul studiilor lingvistice. Ei ajunsesera sa stapaneasca scrierea cuneiforma, limba babiloniana si aramaica precum si scrierea quadrata aramaica.
Vrajitorii. Ebr. chartummim, un cuvant care apare numai in Pentateuc (Geneza 41,8, 24; Exod 7,11.22; 8,7.18), si in Daniel (aici si in cap. 2,2). Este imprumutat de la egipteanul cheri-dem, in care cheri insemna ,,capetenie”, sau ,,om de frunte”, iar dem: ,,a aminti un nume in magie”. Deci un cheri-dem este ,,o capetenie in magie” sau ,,capetenia magilor”. Potrivit cu cele stiute de noi pana in prezent cuvantul acesta nu era folosit in Babilonia, si nu este gasit nicaieri in izvoarele cuneiforme. Evident Daniel se mai intalnise cu termenul in lectura personala a Pentateucului, si nu era necesar sa fie familiarizat cu vocabularul tehnic egiptean. Daniel era un bun cunoscator al scrierilor lui Moise si era un cercetator sarguincios al scrierilor sacre ale poporului sau (vezi cap. 9,2). Folosirea acestui cuvant ebraic imprumutat de la egipteni este o ilustrare a felului in care stilul si alegerea cuvintelor au fost influentate de vocabularul portiunii biblice care era la indemana atunci.
Cititorii in stele. Ebr. assafim, un cuvant de imprumut provenind din acadianul asipu: ,,exorcist”.
Ghicitul, magia, exorcismul, si astrologia erau foarte raspandite la popoarele antice, dar in unele tari, ca Babilonia, ele erau practicate de oamenii de stiinta. Evenimentele viitoare erau ghicite din cercetarea maruntaielor animalelor jertfite sau din zborul pasarilor. Ghicitul era indeosebi practicat prin cercetarea ficatului animalelor jertfite (hepatoscopie) si compararea lui cu ,,modele” de ficati imprimate in lut. Aceste modele, ca un manual modern de chiromantie, contineau explicatii detaliate ale tuturor diferentelor de forma si indrumari pentru interpretare. S-au scos la iveala numerosi ficati din lut ,,model” cu ocazia sapaturilor facute in diferite locuri din Mesopotamia. Ghicitorii din antichitate aveau diverse metode. Uneori cautau indrumare tunand ulei pe apa si interpretand forma petei de ulei (lecanomantie), sau prin scuturarea sagetilor in tolba si urmarirea directiei in care cadea cea dintai (belomantie). Vezi Ezechiel 21,21.
Ghicitorii interpretau si visele, alcatuiau formule vrajitoresti prin care se pretindea ca pot fi alungate spiritele rele sau bolile, si cereau sfat de la presupusele duhuri ale mortilor (necromantie). Orice potentat oriental avea in slujba sa multi ghicitori si magi. Erau la indemana la orice ocazie, si il urmau pe imparat in campaniile lui militare, in expeditiile vanatoresti si in vizitele politice. Sfatul lor era cautat pentru diverse hotarari, ca de pilda drumul ce trebuia urmat, sau data atacarii unui vrajmas. Viata imparatului era in mare parte reglementata si condusa de oamenii acestia.
Ar fi o greseala sa spunem ca inteleptii Babilonului erau numai ghicitori si magi. Desi iscusiti in artele acestea, ei erau si oameni invatati in adevaratul sens al cuvantului. Dupa cum in evul mediu alchimia era practicata de oameni cu cultura intr-adevar stiintifica, iar horoscoapele astrologice erau alcatuite de astronomi care in alte privinte procedau stiintific, tot asa exorcistii si ghicitorii vremurilor antice se consacrau si unor studii strict stiintifice. Cunostintele lor astronomice ajunsesera la un nivel de dezvoltare neasteptat de inalt, desi apogeul astronomiei babiloniene a venit dupa cucerirea persana. Astronomii erau capabil sa prezica prin calcule atat eclipsele de luna cat si pe cele de soare. Iscusinta lor matematica se dezvoltase foarte mult. Ei foloseau formule a caror descoperire este atribuita intr-un mod general, dar eronat, matematicienilor greci. Mai mult, ei erau buni arhitecti, constructori si medici acceptabili, care gasisera mijlocul de vindecare a diferitelor boli prin mijloace empirice. In aceste ramuri ale stiintei si artei trebuie sa-i fi intrecut Daniel si cei trei prieteni ai sai, pe magii, astrologii si invatatii babilonieni.