1:12 Incearca pe robii tai zece zile, si sa ni se dea de mancat zarzavaturi si apa de baut;
Zece zile. Aceasta pare o perioada de timp prea scurta ca sa se produca vreo schimbare apreciabila in infatisarea si vigoarea fizica. Dar deprinderi de stricta cumpatare le dadusera inca dinainte lui Daniel si prietenilor lui o constitutie fundamental sanatoasa (vezi PK 482) care raspundea la beneficiile unei diete corespunzatoare. Refacerea lor de pe urma greutatilor lungului mars din Iudea, era, fara indoiala mai pronuntata decat aceea a altor prizonieri care nu-si formasera deprinderi de cumpatare. Dar, in cazul lui Daniel si al celor trei tovarasi ai sai, puterea divina era unita cu efortul omenesc, iar rezultatul a fost intr-adevar remarcabil (vezi PP 214). Binecuvantarea lui Dumnezeu a insotit nobila hotarare a tinerilor de a nu se spurca cu bucatele alese ale imparatului. Ei stiau ca ingaduindu-si consumarea de alimente si bauturi excitante aceasta i-ar fi stanjenit sa obtina cea mai inalta dezvoltare fizica si intelectuala. Ingrijitorul era sigur ca o ,,dieta abstinenta ar face ca tinerii acestia sa aiba o infatisare palida si bolnavicioasa ... in timp ce hrana aleasa de la masa imparatului i-ar fi facut rumeni si frumosi, si le-ar fi dat puteri fizice superioare” (CD 31), si a fost surprins cand a vazut ca rezultatele au fost exact opuse.
Dumnezeu i-a onorat pe acesti tineri in tinta lor neschimbata de a face ce este bine si drept. Aprobarea lui Dumnezeu era mai scumpa pentru ei decat favoarea celui mai mare potentat pamantesc, mai scumpa decat viata insasi (vezi CD 31). Iar hotararea aceasta nu se nascuse nicidecum sub presiunea imprejurarilor imediate. Din copilarie tinerii acestia fusesera deprinsi cu obiceiuri stricte de cumpatare. Stiau ce inseamna efectele unei diete stimulatoare, si de multa vreme se hotarasera sa nu-si slabeasca puterile fizice si intelectuale prin satisfacerea apetitului. Sfarsitul perioadei de timp i-a gasit superiori in ce priveste infatisarea corporala, activitatea fizica si vigoarea intelectuala.
Daniel nu a refuzat bucatele imparatului pentru a fi deosebit. Multi ar putea considera ca in imprejurarile respective era o scuza plauzibila pentru a se abate de la stricta alipire la principii si ca, prin urmare, Daniel era un om cu vederi inguste, bigot si prea scrupulos. Daniel a cautat sa traiasca in pace cu toata lumea si sa conlucreze cu superiorii sai atata vreme cat o astfel de colaborare nu-i cerea o sacrificare de principii. Cand era vorba de fidelitate fata de Iehova, el era gata sa sacrifice onoarea, bogatia si pozitia lumeasca, ba chiar insasi viata.
Zarzavaturi. Ebr. zero’im, ,,hrana derivata din plante”, precum cerealele si zarzavaturile. Potrivit traditiei iudaice, in termenul acesta erau incluse si fructele salbatice si curmalele. Intrucat curmalele constituie o parte din hrana principala folosita in Mesopotamia, probabil ca si acestea au fost incluse aici. Vezi comentariul la v. 8.