2:18 Nimeni sa nu va rapeasca premiul alergarii, facandu-si voia lui insusi printr-o smerenie si inchinare la ingeri, amestecandu-se in lucruri pe care nu le-a vazut, umflat de o mandrie desarta, prin gandurile firii lui pamantesti,
Rapeasca premiul alergarii. [,,Rapeasca … rasplatirea”, KJV]. Gr. katabrabeuo, ,,a aduce judecati impotriva”, ,,a hotari impotriva”, ,,a condamna”. Deoarece brabeus inseamna ,,arbitru”, e posibil ca aici sa fie o comparatie cu un arbitru care il descalifica pe un concurent. Apostolul trece acum la o alta primejdie cu care se confrunta credinciosii coloseni. El se straduieste sa rezolve problemele care apar ca rezultat al invataturilor false sustinute printre ei (vezi Introducerea, Cadrul istoric).
Facandu-si voia lui insusi printr-o smerenie. [,,Smerenie voluntara”, KJV]. Umilinta artificiala practicata pentru a spori meritul, injosirea auto-impusa rezultand in ascetism inutil si fara valoare – toate acestea sunt rezultatele mandriei. Ele sunt savarsite pentru a castiga merite prin eforturi omenesti, personale. In practica, ei se neaga neprihanirea lui Hristos, nelasand loc lucrarii ei in inima omului prin credinta. Compara cu 1T 297.
Inchinarea la ingeri. Acesti invatatori mincinosi acceptau in aparenta calauzirea ingerilor, pe care ii considerau emanatii exterioare ale lui Dumnezeu. Ei insistau asupra slabiciunii omului si a distantei dintre el si marele, vesnicul Dumnezeu. Acest punct de vedere este probabil o extindere a smereniei voluntare pe care o sustineau. Daca trupul omenesc era cu totul fara de valoare, atunci omul nu se putea apropia de Dumnezeu. Avea nevoie de intermediari. Asa ca, le aducea inchinare acestora, considerandu-i superiori omului, si intr-un sens, extensii ale divinitatii. Pavel ii avertizeaza pe coloseni impotriva acceptarii acestei filozofii. Ea este impotriva invataturii lui Hristos. Isus, citand din Deuteronom 6,13, declara: ,,Domnului, Dumnezeului tau sa te inchini si numai Lui sa-I slujesti” (Matei 4,10). Ingerii din cer nu sunt de acord sa primeasca adorarea (vezi Apocalipsa 22,9).
Amestecandu-se. Gr. embateuo, literal ,,a calca pe”, ,,a sta pe”, de asemenea, ,,a intra in”, referindu-se la invadarea unei tari; figurat, ,,a cerceta”, ,,a se amesteca”. Embateuo era folosit in terminologia religiei misterelor, asa cum este aratat in cateva inscriptii in Asia Mica, datate cam prin secolul al II-lea d.Hr. Astfel probabil ca termenul era pe buzele invatatorilor mincinosi, fiind folosit pentru initierea in misterele cultului, iar in caz acesta sensul lui ar fi ,,a initia”.
Lucruri pe care nu le-a vazut. Dovezile textuale favorizeaza omiterea negatiei, cu varianta ,,lucruri pe care le-a vazut”, insemnand probabil ,,viziuni”. Compara cu traducerea RSV a acestei expresii: ,,intemeindu-se pe viziuni”. [,,umbland cu vedeniile lui”, traducerea G. Galaction]. Daca termenul embateuo este tradus ,,a initia”(vezi mai sus la ,,amestecandu-se”), atunci pasajul poate fi tradus astfel: ,,pe care le-au vazut pe cand erau initiati”.
Umflat de o mandrie desarta. Aceste cuvinte indica o stare de proslavire de sine si de automultumire.
Prin gandurile firii lui pamantesti. Adica prin gandurile conduse de firea pamanteasca, in contrast cu acele ganduri controlate de Duhul Sfant (vezi Romani 8,1–13).