English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Coloseni

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Coloseni, 2


2:1 Vreau, in adevar, sa stiti cat de mare lupta duc pentru voi, pentru cei din Laodicea si pentru toti cei ce nu mi-au vazut fata in trup;

Vreau … sa stiti. [,,As vrea sa stiti”, KJV]. Sau ,,doresc ca voi sa stiti”. Compara cu 1 Corinteni 11,3. Compara cu propozitia ,,nu voim sa fiti in necunostinta” (1 Tesaloniceni 4,13; compara cu Romani 11,25; 1 Corinteni 10,1).

Lupta. Gr. agon, ,,intrecere”, ,,lupta”, ,,incercare”, aici o lupta mintala, ,,solicitudine”, ,,neliniste”. In ce priveste verbul inrudit agonizo, vezi comentariul de la cap. 1:29. Ingrijorarea sa, lacrimile pe care le varsa, lupta agonizanta impotriva puterii dusmanului era lucruri de care Pavel dorea ca cei din Colose sa ia cunostinta. Colosenii nu stiau de ceasurile pe care Pavel le petrecuse in rugaciune de mijlocire pentru ei.

Laodicea. Orasul acesta era situat cam la 10 mile departare de cetatea Colose. Starea acestei biserici era evident asemanatoare cu cea a credinciosilor din Colose. De aceea, Pavel ii includea si pe ei in rugaciunile lui.

Nu mi-au vazut fata. Din propozitia aceasta multi comentatori au tras concluzia ca nu Pavel era fondatorul bisericii din Colose si chiar mai mult, ca el nu vizitase niciodata aceasta biserica. Ei cred ca relatarea calatoriilor misionare ale lui Pavel nu dau raspunsul la intrebarea daca Pavel a vizitat vreo parte a Vaii Lycus, in care era situata cetatea Colose. Ei nu cred ca referintele la Frigia implica in mod necesar o vizita in Valea Lycus, deoarece Frigia este formata dintr-o regiune mare si vag delimitata. Se considera ca acest teritoriu cuprinde o mare parte din nordul si estul Vaii Lycus. Probabil ca in prima sa calatorie misionara Pavel nu s-a apropiat mai mult de 150 de mile de Colose. In a doua si a treia calatorie misionara apostolul nici n-a fost nevoit sa se apropie de regiunea dimprejurul cetatii Colose. Lasand Galatia departe in nord si est, el ar fi putut calatori catre Efes prin Sardes, pe soseaua romana. Iar ruta aceasta l-ar fi tinut mult mai la nord de Valea Lycus. In plus, in aceste calatorii el s-a marginit la vizitarea din nou a bisericilor pe care deja le infiintase si nu avem nici un indiciu de nici un fel ca la acea data timpurie Colose ar fi fost una din ele. Astfel, conform cartii Faptele Apostolilor, vizita lui Pavel la Colose este extrem de improbabila.

Altii sustin ca versetul din Coloseni 2,1 nu implica in mod necesar faptul ca Pavel nu a vizitat niciodata Colose. Ei sustin ca e cat se poate de improbabil ca in cele doua vizite ale lui in Frigia (vezi Faptele Apostolilor 16,6; 18,23) Pavel sa fi trecut cu totul cu vederea orasul Colose. Ei de asemenea sustin ca deoarece in epistola lui catre coloseni exista o legatura atat de personala cu multi membri ai biserici, e cat se poate de probabil ca el sa fi fost acolo. Ei interpreteaza versetul din Coloseni 2,1 astfel: ,,Sunt foarte ingrijorat nu doar pentru voi, dar chiar si pentru cei care nu m-au vazut niciodata.” Prin aceasta interpretare colosenii sunt plasati intr-o grupa, in contrast cu cei din alta grupa pe care Pavel nu i-a vazut la fata.

Exista si alte elemente care arunca lumina asupra acestei probleme. In scrisoarea lui catre coloseni apostolul vorbeste ca si cum n-ar fi vizitat niciodata cetatea lor. El le spune ca a auzit despre credinta lor in Hristos si despre iubirea lor pentru sfinti (cap. 1,4). Le reaminteste ca fusese incurajat de relatarea cu privire la marturisirea lor de credinta si cu privire la ravna lor pentru principiile Evangheliei (v. 9, compara cu v. 6). De-a lungul epistolei Pavel ar fi avut de multe ori ocazia sa faca vreo referire la legaturile lui personale cu credinciosii coloseni, dar nu face lucrul acesta. El spune ca ei invatasera unul de la altul principiile Evangheliei, si le aminteste de asemenea de propria lui predicare. Dar niciodata nu leaga aceste doua afirmatii, desi sunt una langa alta (vezi si cap. 1,5–8.21–23.25.28.29; 2,5.6). Daca Pavel ar fi vizitat Colose si ar fi lucrat in cetatea aceasta, ar fi de asteptat ca in epistola sa se aminteasca vreun incident legat de vizita. Dar epistola nu cuprinde nici macar o singura aluzie de acest fel. Desi argumentul tacerii nu poate fi concludent, cei mai multi comentatori sunt de acord ca e foarte improbabil ca Pavel sa fi fost fondatorul bisericii din Colose. Desi poate exista putina certitudine cu privire la posibilitatea unei vizite acolo, si lucrul este improbabil.



2:2 pentru ca sa li se imbarbateze inimile, sa fie uniti in dragoste, si sa capete toate bogatiile plinatatii de pricepere, ca sa cunoasca taina lui Dumnezeu Tatal, adica pe Hristos,

Imbarbateze. [,,Mangaie”, KJV]. Gr. parakaleo, ,,a mangaia”, ,,a indemna”, ,,a imbarbata”, ,,a incuraja”. Inimile. E vorba aici de sediul emotiilor si al intelectului. Pavel dorea ca intreaga personalitate sa fie cuprinsa de pacea si siguranta divina (vezi comentariul de la Efeseni 6,22).

Sa fie uniti. [,,Impletiti laolalta”, KJV]. Gr. sumbibazo, ,,a aduce laolalta”, ,,a uni”. Pavel dorea ca ei sa-si pastreze unirea si stabilitatea iubindu-se unul pentru altul si iubindu-L pe Dumnezeu. Compara cu Efeseni 4,16; Coloseni 2,19.

Bogatiile plinatatii. Sau ,,bogatia convingerii puternice”. Compara cu 1 Tesaloniceni 1,5; Evrei 6,11; 10,22. Cand credinciosii afla adevarurile profunde ale invataturii lui Dumnezeu, certitudinea lor devine mai puternica. Cand cunosc cu adevarat caile Domnului, nu pot face altceva decat sa aiba incredere. Iar aceasta incredere este bazata pe intelegere.

Pricepere. [,,Cunoastere”, KJV]. Gr. epignosis, ,,cunoastere precisa”, ,,cunoastere deplina”. Compara cu Efeseni 1,17. Taina. Gr. musterion (vezi comentariul de la Romani 11,25).

Lui Dumnezeu Tatal. [,,Si a Tatalui”, KJV]. Pentru restul acestui text dovezile textuale sunt impartite , dar toate favorizeaza conceptia ca substantivul ,,Hristos” are rol de apozitie pe langa regentul ,,taina lui Dumnezeu” (vezi 1,26.27), avand astfel sensul de ,,taina lui Dumnezeu, si anume Hristos”. Taina aceasta a lui Hristos este intruparea si lucrarea Sa personala (1 Timotei 3,16). Ea include scopul final al intruparii, acela de a face cu putinta pentru toti cei care cred, inclusiv pentru neamuri, sa devina membrii ai trupului spiritual al lui Hristos, adica biserica Sa (Romani 11,25; Efeseni 3,4–6). Pentru ca toti sa ajunga sa cunoasca aceasta taina – ca toti pot fi mantuiti prin credinta personala intr-un Mantuitor care a murit pentru ei – este necesara proclamarea Evangheliei (Efeseni 6,19).

2:3 in care sunt ascunse toate comorile intelepciunii si ale stiintei.

Sunt ascunse. Sau ,,sunt stranse”. In Hristos, in misiunea si slujba Lui, in persoana si lucrarea Sa, in faptul ca El este atat Fiul lui Dumnezeu, cat si Fiul omului, sunt cuprinse toate amanuntele tainei lui Dumnezeu. El este atat sursa cat si tezaurul binecuvantarilor divine. Pavel dorea sa inalte mintea crestinilor coloseni mai presus si dincolo de conceptiile omenesti cu privire la Fiul lui Dumnezeu si cu privire la virtutile si adevarurile vesnice revelate prin El. In Hristos se afla tot ce intentioneaza Dumnezeu sa descopere binecuvantand omenirea. Atunci, de ce sa plece colosenii urechea la speculatiile omenesti (vezi comentariul de la v. 4)?

Toate comorile. Isus este sursa tuturor comorilor adevarate. Acelora care Il primesc, El le da adevarul in plinatatea lui. Ceilalti invatatori au adus licariri slabe de cunostinta, dar in Hristos, Cuvantul viu, se gaseste adevarata cunoastere. Vezi COL 104–114.

Intelepciunii si ale stiintei. Hristos este tezaurul intelepciunii si al stiintei divine (vezi 1 Corinteni 1,22.24; Efeseni 3,9–11). Cei care Il primesc pe Isus descopera astfel sursa a tot ce este necesar pentru viata aceasta si pentru cea viitoare.



2:4 Spun lucrul acesta, pentru ca nimeni sa nu va insele prin vorbiri amagitoare.

Spun lucrul acesta. Pavel ofera acum motivul pentru cele spuse in versetele 1–3. Nu trebuie sa existe nici o indoiala cu privire la importanta acestei teme, si nici cu privire la cat de grava este neglijarea unei depline cunoasteri a tainei lui Dumnezeu, care este Hristos (vezi comentariul de la

v. 2; cap. 1,27).

Nimeni sa nu va insele. Acum Pavel se ocupa de aplicatia practica a soliei. Exista intotdeauna posibilitatea de a fi inselat. Crestinul trebuie sa se fereasca de amagirile care cauta sa-l ademeneasca sa se departeze de la adevar.

Vorbiri amagitoare. Literal, ,,vorbire convingatoare” (compara cu Romani 16,18; 1 Corinteni 2,4). Aceasta isi poate gasi salas in mintea celor neatenti. Argumentele blande si ideile subtile il pot surprinde pe crestin daca nu vegheaza. Dar esenta acestora este eronata. Pavel ii avertizeaza pe credinciosi sa puna la incercare argumentele si declaratiile invatatorilor mincinosi (vezi Coloseni 2,8)



2:5 Caci macar ca sunt departe cu trupul, totusi cu duhul sunt cu voi, si privesc cu bucurie la buna randuiala care domneste intre voi si la taria credintei voastre in Hristos.

Departe cu trupul. [,,Absent cu trupul”, KJV]. Desi nu este prezent printre coloseni, apostolul ar vrea ca ei sa isi dea seama de grija pe care le-o poarta.

Cu duhul sunt cu voi. [,,Cu voi in spirit”, KJV]. Desi Pavel era cu trupul intr-o inchisoare din indepartata Roma, in inima lui ii purta pe convertitii pe care ii iubea. Mintea lui cauta solutii pentru problemele lor. Sufletul i se inalta in multumire si mijlocire la Tatal din cer. In felul acesta apostolul ii pune in contrast pe cei care ii amageau prin filosofii sofisticate cu parintele lor spiritual care, daca ar fi fost nevoie, si-ar fi dat viata pentru ei. Invatatorii mincinosi urmaresc alte interese, pe cand Pavel nu e deloc patat de egoism.

Privesc cu bucurie. [,,Bucurandu-ma si privind”, KJV]. Epafra ii adusese lui Pavel vestea despre credinta statornica a credinciosilor coloseni (vezi cap. 1,7.8). Din Roma el ii urmarea cu imaginatia pe crestinii din indepartata cetate Colose, atat in activitatile lor zilnice cat si in lucrarea de marturisire a lui Hristos.

Buna randuiala. [,,Ordine”, KJV]. Gr. taxis, ,,aranjament”. Acesta era un termen militar. El denota organizatie, fermitate si o strategie buna (vezi folosirea acestui cuvant in 1 Corinteni 14,40; Evrei 5,6). Fara indoiala ca Pavel vazuse multe parade militare si multi centurioni aflati in fruntea companiei lor bine organizate si disciplinate. Asa ar trebui sa actioneze si biserica din Colose impotriva pacatului.

Taria. [,,Statornicia”, KJV]. Epafra facuse o buna lucrare. Biserica din Colose era o comunitate spirituala compacta, inaintand cu incredere in lupta cu dusmanul. Batalia se da in privinta credintei si a increderii lor in Hristos. Pavel le sugereaza sa continue in aceasta stare fericita si binecuvantata.



2:6 Astfel dar, dupa cum ati primit pe Hristos Isus, Domnul, asa sa si umblati in El,

Astfel dar, dupa cum ati primit. ,,Dupa cum” se refera la felul in care primisera solia mantuirii predicata de Epafra (cap 1,7). In timp ce apostolul se bucura impreuna cu ei pentru masura de credinta pe care deja o aveau (cap. 2,5), bland, dar hotarat, el ii indeamna sa staruie inainte.

Pe Hristos Isus, Domnul. Aceste trei titluri ale lui Mesia exprima plinatatea pozitiei si a functiei Sale. Misiunea Lui ca Mantuitor este cuprinsa in numele ,,Isus” (Matei 1,21). Titlul ,,Hristos” sugereaza slujba Lui mesianica, iar cuvantul ,,Domn”, identificarea Lui, cel putin in unele cazuri, cu Iehova din Vechiul Testament (vezi comentariul de la 1 Corinteni 12,3).

Umblati. Gr. peripateo, ,,a se purta” (vezi comentariul de la Efeseni 2,2). Pavel ii indeamna pe credinciosi sa continue sa traiasca prin credinta in Isus, facand numai ceea ce ar fi facut El, si fiind interesati doar de lucrurile care ii sunt placute Lui.



2:7 fiind inradacinati si ziditi in El, intariti prin credinta, dupa invataturile care v-au fost date, si sporind in ea cu multumiri catre Dumnezeu.

Inradacinati. Forma cuvantului grecesc sugereaza o continua stabilitate. Ziditi. In experienta credinciosilor coloseni, temelia spirituala era Insusi Isus (vezi comentariul de la 1 Corinteni 3,11).

In El. Pavel a adunat aici trei metafore diferite. Credinciosii trebuie sa umble, sa fie inradacinati, si sa fie ziditi ca un templu pentru Domnul. Toate aceste activitati trebuie sa aiba loc ,,in El”. Isus Hristos este tiparul dupa care trebuie sa umble; El este radacina din care ei trebuie sa-si traga seva si hrana; El este Stanca vie, Temelia sigura, pe care trebuie sa cladeasca atat iudeii cat si neamurile. El este ,,indeajuns pentru toti si destul de tare pentru a purta greutatea si povara intregii lumi.” (AA 175).

Intariti. [,,Stabiliti”, KJV]. Gr. bebaioo, ,,a confirma”, ,,a stabili”. Forma verbului din limba greaca arata ca aici Pavel se refera la un proces continuu de intarire. Colosenii trebuie sa devina zilnic tot mai stabili in credinta.

Dupa invataturile care v-au fost date. [,,Asa cum ati fost invatati”, KJV]. Aici iese din nou in evidenta eficienta lui Epafra ca ,,slujitor al lui Hristos” (cap. 1,7). El ii invatase corect. Ii invatasera in Cine sa creada si cum sa traiasca prin El asa ca sa capete neprihanirea si viata vesnica.

Sporind. Sau ,,sporind fara incetare”. Cuvantul sugereaza o stare de ,,abundenta”. Putem sa sporim, sa fim intr-o stare continua de abundenta, deoarece resursele cerului sunt mai bogate, cu mult mai bogate decat cea mai mare nevoie a noastra. Intrucat rezerva este fara margini, crestinii trebuie sa-si insuseasca toate lucrurile de care au nevoie. Hristos este atotsuficient si ne va da ,,mai mult decat cerem sau gandim noi” (Efeseni 3,20).

In ea. Se pot cita dovezi textuale pentru omiterea acestui cuvant, cum si pentru exprimarea ,,in El”, cu referire la Hristos.

Cu multumiri. Sau ,,in multumire”. Progresul in experienta crestina este cu putinta numai atunci cand credinciosul se apropie de Dumnezeu cu o inima recunoscatoare. Cum poate fi cineva altfel decat recunoscator, cand e inconjurat de resursele nelimitate ale celui Atotputernic? Intrucat Hristos este totul, de ce ar trebui sa se teama omul? Secretul adevaratei fericiri este increderea in El. Iar recunostinta este roada acestei increderi.



2:8 Luati seama ca nimeni sa nu va fure cu filozofia si cu o amagire desarta, dupa datina oamenilor, dupa invataturile incepatoare ale lumii, si nu dupa Hristos.

Luati seama. [,,Paziti-va”, KJV]. Credinciosii coloseni se confruntau cu un mare pericol. Pavel le atrage atentia asupra lui si in solemna avertizare le recomanda sa ii dea piept. Adversarul viclean cauta sa ia de la ei beneficiile pe care le castigasera. El cauta sa-i jefuiasca de avantajele lor spirituale si sa-i ia ca prada, sa-i distruga inselandu-i prin ratacire.

Fure. [,,A strica”, KJV; ,,fure mintile”, traducerea G. Galaction]. Gr. sulagogeo, ,,a duce ca prada”, ,,a jefui”. Asta ar putea insemna doua lucruri: indepartarea binecuvantarilor si a privilegiilor pe care le are crestinul sau inrobirea credinciosilor de catre Satana.

Cu filozofia si cu o amagire desarta. Adica, filozofia, o amagire desarta sau filozofia care este o amagire desarta. Apostolul nu condamna filozofia ca atare si nici nu ii ataca pe filozofi. El avertiza impotriva filozofiei de felul celei cu care se faleau invatatorii mincinosi din Colose, care de fapt era desertaciune si era promovata prin inselaciune. Contextul sugereaza ca filozofia aceasta avea de-a face cu obiceiuri ceremoniale, crezuri omenesti, datini, deprinderi si conceptii materialiste, toate acestea indepartandu-i pe credinciosi de Evanghelie. Fara indoiala ca aceasta filosofie era alcatuita din speculatii nefolositoare asupra unor intrebari copilaresti, o parada desarta de argumente lipsite de fapte. Acest fel de filozofie incerca sa raspunda la problemele dificile prin teorii plauzibile care aveau tendinta de a-i insela pe adeptii lor si de a tagadui mesajul Evangheliei lui Dumnezeu. Centrul acestei filozofii este exaltarea omului, in timp ce Dumnezeu este complet exclus sau ignorat (vezi 1T 297). Crestinul trebuie sa fie avertizat si inarmat impotriva adeptilor acestei filosofii. Sfarsitul lor este moartea vesnica.

Datina. [,,Traditia”, KJV]. Gr. paradosis (vezi comentariul de la Marcu 7,3). Traditiile sunt tipare obisnuite de credinte si comportament omenesc, transmise de la o generatie la alta. Traditiile pot fi bune sau rele. Pavel avertizeaza contra acelor traditii eretice, care au obarsie umana, si nu divina. Compara cu Galateni 1,14. La 2 Tesaloniceni 2,15; 3,6 Pavel foloseste acest cuvant intr-un sens pozitiv.

Invataturile incepatoare. [,,Rudimentele”, KJV; ,,Stihiile”, G. Galaction]. Gr. stoicheia, ,,elemente” (vezi comentariul de la Galateni 4,3). In limbajul filozofic stoicheia avea sensul de materie elementara. Mitologic, elementele erau reprezentate de diferite spirite, asa ca stoicheia, ajunge sa fie aplicat si la spirite. In scrierile nebiblice stoicheia este aplicat si la spiritele rele, la stele si la divinitatile stelare. Se pare ca in Colose era bine dezvoltat cultul pentru stoicheia, care prin propaganda care i se facea a inceput sa patrunda in comunitatea crestina de acolo. Nu se stie insa cat de mult s-a infiltrat. Pentru a avertiza impotriva acestui cult, Pavel se foloseste de terminologia specifica.

Dupa Hristos. Literal, ,,potrivit cu Hristos”. Norma trebuie sa fie intotdeauna ceea ce Hristos ar vrea sa se faca. Hristos este asezat in opozitie cu toata filozofia inselatoare. Marfurile invatatorilor mincinosi ar trebui sa fie comparate cu doctrinele Marelui Invatator. Hristos, Creatorul si Sustinatorul, este etalonul oricarei stiinte adevarate.



2:9 Caci in El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii.

In El locuieste. Vezi comentariul de la cap. 1,19. In Hristos locuieste totalitatea atributelor si a naturii lui Dumnezeu. Puterea Divinitatii salasuieste continuu in El. Plinatatea lui Dumnezeu e descoperita in Hristos.

Plinatatea. Gr. pleroma (vezi comentariul de la Efeseni 1,23; Coloseni 1,19). Intelesul profund al acestui termen desfiinteaza limitele in timp, spatiu si putere. Tot ce este Dumnezeu, fiecare calitate a Divinitatii – demnitate, autoritate, excelenta, puterea de a crea, a sustine si a conduce universul, iubirea manifestata in rascumpararea omenirii, grija pentru nevoile fapturilor create de El – toate acestea se gasesc in Hristos.

Dumnezeirii. Gr. theotes, ,,Divinitate”, ,,natura lui Dumnezeu”. Compara theiotes, ,,natura lui Dumnezeu” (vezi comentariul de la Romani 1,20).

Trupeste. Fara indoiala ca aceasta este o referire la corpul proslavit (Filipeni 3,21), cu care Hristos S-a inaltat la cer (compara cu DA 832). Plinatatea Dumnezeirii locuieste trupeste in corpul Sau. Fara indoiala ca aceasta afirmatie urmarea sa contracareze filozofia falsa care era tot mai acceptata in Colose (vezi p. 184).



2:10 Voi aveti totul deplin in El, care este Capul oricarei domnii si stapaniri.

Aveti totul deplin in El. [,,Sunteti deplini in El”, KJV]. Literal, ,,ati fost facuti deplini in El” (compara cu Efeseni 3,19; 5,18). In Hristos, omul nu numai ca poate vedea tinta desavarsirii sale, dar poate primi si putere pentru a ajunge la ea. Cand acceptam intelepciunea Lui devenim intelepti. Prin comuniune zilnica cu El, chipul divin devine o realitate inauntrul sufletului uman. In viata aceasta si in cea viitoare nu exista vreun lucru pe care omul sa nu-l poata primi prin unirea spirituala cu Hristos. Prin El putem deveni deplini.

Domnii si stapaniri. [,,Principate si puteri”, KJV]. Vezi si comentariul de la Romani 8,38; Efeseni 1,2; Coloseni 1,16. Aici Pavel scoate din nou in evidenta faptul ca Hristos este capetenia oricarei puteri si autoritati. Puterea Lui suverana este un izvor de viata. Ceea ce vrea sa spuna apostolul este ca prin locuirea lui Hristos in noi, aceeasi autoritate biruitoare si putere creatoare ne va face in stare sa triumfam.



2:11 In El ati fost taiati imprejur, nu cu o taiere imprejur, facuta de mana, ci cu taierea imprejur a lui Hristos, in dezbracarea de trupul poftelor firii noastre pamantesti,

Taiati imprejur. [,,Sunteti taiati imprejur”, KJV]. Mai degraba ,,ati fost taiati imprejur”. Poate fi vorba de pretentia unor invatatori mincinosi ca, inainte de a veni la Hristos, credinciosul trebuie sa indeplineasca ritualul taierii imprejur si detaliile legii ceremoniale (vezi Galateni 6,15). Cel putin unii dintre ei trebuie sa fie pretins superioritate din cauza pozitiei lor de circumciziune.

Nu … facuta de mana. Desi ritualul circumciziunii era facut de mana, insemnatatea si valoarea lui se gasea in semnificatia lui launtrica. El era menit sa fie un semn exterior al credintei si al harului din inima. Prin el, Avraam si-a aratat credinta lui ca nu el, ci Dumnezeu era Cel care avea viata si putea sa dea viata altora. Acest semn particular urma sa-i deosebeasca pe toti barbatii din vechiul Israel. El arata spre credinciosia deplina a lui Israel fata de Iehova si ascultarea de toate poruncile Lui. O ilustrare a insemnatatii lui se gaseste in istoria lui Israel. Pe vremea razvratirii de la Cades, poporul s-a lepadat de Dumnezeu. La randul Lui, El i-a lepadat pentru un timp. Intrucat se dovedisera necredinciosi fata de legamantul cu El, li s-a interzis sa primeasca semnul legamantului. Timp de 38 de ani, taierea imprejur a fost interzisa (vezi PP 406). Cand in cele din urma, credincios si ascultator, Israel a trecut Iordanul, poporul erau din nou dispus sa intre in legamant cu Dumnezeu (vezi Iosua 5,2–9). Adevarata circumciziune este deci o problema a inimii (vezi Deuteronom 10,16). Circumciziunea pe care o primisera crestinii coloseni nu era exterioara, in carne. Ea era o schimbare launtrica a inimii si a vietii, simbolizata de botezul (vezi comentariul de la Coloseni 2,12).

Cu taierea imprejur a lui Hristos. Adica taierea imprejur pe care o face Hristos, nu aceea savarsita asupra Lui. Adevarata circumciziune spirituala, indepartarea si ingroparea tendintelor rele ale inimii, este savarsita prin mijlocirea lui Isus Hristos Insusi. Numai puterea Lui e in stare sa inlature viata cea veche si sa creeze un om nou. Din ceremonia circumciziunii, Pavel scoate o invatatura spirituala pentru crestin.

Dezbracarea de trupul. Vezi comentariul de la Romani 6,6; compara cu Efeseni 4,22.

Poftelor. [,,Pacatelor”, KJV]. Dovezile textuale favorizeaza omiterea acestei expresii.

Firii … pamantesti. [,,Carnii”, KJV]. Adica ale naturii carnale (vezi Romani 7,14–25; 8,1–13).



2:12 fiind ingropati impreuna cu El, prin botez, si inviati in El si impreuna cu El, prin credinta in puterea lui Dumnezeu, care L-a inviat din morti.

Ingropati impreuna cu El. Moartea precede ingroparea. Hristos Si-a dat viata inainte ca sa fie asezat in mormantul cel nou al lui Iosif. Inainte sa poata fi ingropat impreuna cu Hristos, omul trebuie sa-si fi predat viata. Toate ambitiile inimii sale, dorintele si pasiunile lui carnale trebuie sa fie predate Domnului. Iar vechea lui fire trebuie sa moara. Botezul este semnul lepadarii de sine, al mortii omului vechi si al ingroparii in mormantul de apa. Vezi si comentariul de la Romani 6,3.4.

Inviati. Botezul nu inseamna doar moartea natura pacatoase si inmormantarea ei, ci inseamna si nasterea unei fapturi noi in Hristos Isus (vezi comentariul de la Romani 6,4). Credinta in puterea lui Dumnezeu. [,,Credinta lucrarii lui Dumnezeu”, KJV]. Adica credinta in lucrarea lui Dumnezeu. L-a inviat din morti. Compara cu Efeseni 1,19.20. Aceeasi putere care L-a inviat pe Isus din morti il transforma si pe credincios.



2:13 Pe voi, care erati morti in greselile voastre si in firea voastra pamanteasca netaiata imprejur, Dumnezeu v-a adus la viata impreuna cu El, dupa ce ne-a iertat toate greselile.

Morti in greselile voastre. [,,Morti in pacatele voastre”, KJV]. Dovezile textuale sunt impartite intre existenta si absenta prepozitiei ,,in”. Daca aceasta este omisa, expresia mai poate fi tradusa ,,in pacatele voastre”, dar poate fi tradusa si ,,fata de pacatele voastre”. Astfel pot fi doua intelesuri: (1) Aici Pavel descrie fosta stare spirituala a credinciosilor coloseni. Inima, mintea si trupul lor erau moarte fata de cele spirituale (vezi comentariul de la Efeseni 2,1.5); (2) Credinciosii sunt acum morti fata apelurile si influenta inclinatiilor pacatoase (vezi comentariul de la Romani 6,2). Gandul acesta este continuarea ideii din versetul precedent. Colosenii, ca unii care prin acceptarea lui Hristos in inima se dezbracasera de caile lor pacatoase, si ca unii care prin botez facusera publica aceasta schimbare, acum pot fi considerati morti fata de pacatele lor. Prin credinta in Hristos ei au platit pedeapsa cu moartea.

Firea voastra pamanteasca netaiata imprejur. Aceste cuvinte arata ca cei carora le scrie Pavel si despre care scrie ca aveau adevarata taiere imprejur (v. 11) nu sunt evrei, ci neamuri. De asemenea aceasta expresie descrie starea intregii omeniri. Fiecare om s-a nascut in afara legamantul harului (Efeseni 2,12). Prin cele doua expresii: ,,morti in greselile voastre” si ,,firea voastra pamanteasca netaiata imprejur” se intelege atat ceea ce merita omul din cauza alegerilor gresite sau a rebeliunii deliberate impotriva lui Dumnezeu, cat si starea naturala de condamnare in care sunt nascuti toti. Prin Isus Hristos sunt biruite tendintele spre pacat, fie ca acestea sunt cultivate, fie ca sunt ereditare.

Adus la viata impreuna cu El. Compara cu Efeseni 2,5. Dupa cum Tatal L-a inviat pe Isus Hristos, tot asa si credinciosii pot fi inviati ca fapturi noi. Afirmatia aceasta descrie taina nasterii din nou. Puterea dumnezeiasca L-a scos pe Isus din mormant la viata vesnica. Cat priveste inima si mintea omului, aceeasi putere divina, lucrand prin vointa umana pe deplin predata, il invie pe acesta la o viata de biruinta.

Ne-a iertat. [,,V-a iertat”, KJV]. Dovezile textuale atesta exprimarea ,,ne-a iertat”. Iertarea lui Dumnezeu precede invierea.

Greselile. Gr. paraptomata, literal, ,,caderi alaturi” (vezi comentariul de la Matei 6,14). Cuvantul poate fi folosit si pentru a descrie o sageata care nu nimereste tinta sau un soldat care ramane in urma celorlalti ostasi care marsaluiesc. Oamenii nu si-au atins idealurile. Iertarea pacatelor include restaurarea omului cazut, a privilegiilor si a pozitiei pe care o pierduse.



2:14 A sters zapisul cu poruncile lui, care statea impotriva noastra si ne era potrivnic, si l-a nimicit, pironindu-l pe cruce.

A sters. [,,Stergand”, KJV]. Gr. exaleipho, ,,a sterge”. In greaca clasica sensul acestui cuvant este de a sterge ceva scris. Forma tradusa corect este la trecut, ,,a sters”.

Zapisul. [,,Scrisul de mana”, KJV]. Gr. cheirographon, ,,un document scris de mana”. Aici este singurul loc din Noul Testament in care apare acest cuvant. Cuvantul acesta era folosit de multe ori cu privire la documente scrise de mana, adesea cu un caracter legal, ca de pilda o chitanta semnata de un datornic. Compara cu Filimon 19. ,,Stergerea” unui astfel de certificat de datorie era savarsita numai dupa ce datoria fusese platita si conditiile fusesera pe deplin implinite. Aceasta se facea prin aplicarea unui ,,X”, asa cum apare pe unele papirusuri. De asemenea, cerneala cu care se scria era solubila in apa si putea fi spalata sau stearsa, iar papirusul putea fi din nou folosit. Unii comentatori sustin ca apostolul le spune colosenilor ca regenerarea lor prin puterea de invierii lui Dumnezeu, refacerea inauntrul lor a chipului Sau, era savarsita prin ,,stergerea” sau anularea de catre Dumnezeu a datoriei pe care erau obligati sa o implineasca. Altii vad o referire generala la legea lui Moise, asa cum era ea interpretata de Iudei. Acest ultim punct de vedere pare sa fie mai in armonie cu contextul care urmeaza. Similaritatea cu Efeseni 2,15 si natura paralelismul acestor dupa epistole sugereaza cu putere ca ,,zapisul cu poruncile” este acelasi lucru cu ,,Legea poruncilor, in oranduirile ei” (vezi comentariul de la Efeseni 2,15).

Poruncile. Gr. dogmata, ,,decrete”, ,,ordonante”. Este vorba de diferite legi si decrete ale sistemului iudaic, carora li s-a pus capat la cruce (vezi comentariul de la Efeseni 2,15).

Stateau impotriva noastra. Sensul corect gramatical din textul grecesc este ca ceea ce era ,,impotriva noastra” si ,,ne era potrivnic” este ,,zapisul”. Unii inteleg prin aceasta o referire la acea datorie care sta impotriva tuturor, atat impotriva iudeilor cat si a neamuri; altii considera ca aici este vorba de legile sistemului iudaic. In ce priveste felul in care acesta din urma statea atat impotriva iudeilor cat si a neamurilor, vezi comentariul de la Faptele Apostolilor 15,10; Efeseni 2,15.

L-a nimicit. [,,L-a inlaturat”, KJV]. Adica, ,,zapisul”. ,,Hristos este sfarsitul legii pentru … neprihanire”. [KJV] (vezi comentariul de la Romani 10,4). Acum, pentru ca Hristos a venit, oamenii nu mai sunt sub un indrumator (vezi comentariul de la Galateni 3,25; Efeseni 2,15).

Pironindu-l pe cruce. Crucea marcheaza trecerea de la un sistem (cel iudaic) la celalalt (cel crestin). Exact aceeasi idee este exprimata in Efeseni 2,16, unde se considera ca la cruce a avut loc impacarea.



2:15 A dezbracat domniile si stapanirile, si le-a facut de ocara inaintea lumii, dupa ce a iesit biruitor asupra lor prin cruce.

A dezbracat. Gr. apekduomai, literal, ,,a dezbracat pe cineva de haine”. Probabil ca sensul de aici este ,,a dezbraca de armura”, ,,a prada”. S-a discutat mult cu privire la subiectul acestui predicat. Unii sustin ca e Tatal, intrucat El este subiectul predicatului ,,v-a adus la viata” (v. 13). Altii cred ca pasajul se aplica mai degraba la Hristos. Din punct de vedere gramatical este imposibil de determinat care este subiectul si deci problema trebuie sa rezolvata tinand cont de sensului pasajului (vezi mai jos).

Domniile si stapanirile. [,,Principatele si puterile”, KJV]. Termenii acestia se pot referi la domni pamantesti (Luca 12,11; Tit 3,1) sau la fiinte supranaturale (vezi comentariul de la Efeseni 6,12). Tinand cont de invataturile false din Colose, aceasta s-ar putea sa fie o referire la presupusele puteri angelice si divine ale stihiilor (vezi Introducerea si comentariul de la Coloseni 2,8). In realitate, Hristos a triumfat intr-un sens special asupra lui Satana si a ingerilor lui. Moartea Lui pe cruce a avut ca rezultat faptul ca simpatia lumilor ceresti pentru Satana a scazut si mai mult (vezi comentariul de la Apocalipsa 12,9). De-a lungul lucrarii lui Hristos, Satana era mereu gata sa-L ispiteasca si sa-L hartuiasca. Viata lui Hristos a fost o lupta continua, dar de fiecare data El S-a dovedit biruitor. Fiecare efort depus de Satana pentru a-L distruge nu facea altceva decat sa demaste in continuare lucrarile inselatorului. Viata de biruinta a lui Hristos, culminand pe Golgota, a hotarat soarta diavolului. Masca lui Satana a fost inlaturata. Metodele lui de actiune au fost descoperite inaintea ingerilor si a intregului univers. A fost dat pe fata adevaratul sau caracter. Vezi DA 123, 761. Prin crucea Sa, Isus Hristos a dezbracat domniile si stapanirile intunericului atat de slujba si autoritatea pe care o aveau ca domni ai acesteia lumi, cat si de puterea in lupta impotriva binelui. Astfel, este mult mai probabil ca subiectul actiunii exprimate prin verbul ,,a dezbraca” sa fie Isus Hristos (vezi mai sus).

Le-a facut de ocara inaintea lumii. [,,Le-a demascat … pe fata”, KJV]. Sau ,,le-a facut un exemplu public” (RSV). Moartea cruda a lui Hristos pe Golgota l-a dat in vileag in fata intregului

univers pe Satana si legiunile lui, descoperindu-i ca ucigasi si demoni.

Biruitor. Gr. thriambeuo (vezi comentariul de la 2 Corinteni 2,14).

Prin cruce. [,,In ea”, KJV]. Sau ,,in el”. Versiunea greceasca permite ambele interpretari. ,,Ea” s-ar putea referi fie la ,,zapis” fie la ,,cruce” (v. 14). ,,El” s-ar putea referi la Hristos, daca Tatal e considerat subiect al actiunii exprimate in versetul acela (vezi mai sus la ,,a dezbracat”).



2:16 Nimeni dar sa nu va judece cu privire la mancare sau bautura, sau cu privire la o zi de sarbatoare, cu privire la o luna noua, sau cu privire la o zi de Sabat,

Dar. [,,Deci”, KJV]. Adica avand in vedere faptul ca sistemul legal iudaica se sfarsise, si impreuna cu el sistemul ceremonial (vezi comentariul de la Efeseni 2,15).

Judece. Fara indoiala ca acest verb face referire la invatatorii mincinosi care, printre altele, insistau si asupra cerintelor obligatorii ale sistemului ceremonial iudaic (vezi p. 184).

Cu privire la mancare sau bautura. Bineinteles ca aici este vorba de darurile de mancare sau de bautura aduse de israeliti in cadrul sistemului lor de jertfe din legea ceremoniala. Unii au tras in mod eronat concluzia ca afirmatia lui Pavel implica desfiintarea poruncii care interzicea folosirea alimentelor declarate necurate (vezi Levitic 11). Ca nu acesta intentioneaza sa spuna apostolul este limpede din urmatoarele observatii:

(1) Se spune despre mancare si bautura ca sunt o umbra a lui Hristos (Coloseni 2,17); adica arata inainte la jertfa si lucrarea lui Hristos. Cu siguranta ca jertfele de mancare si bautura ceremoniale apartineau elementelor care aratau spre jertfa lui Hristos, dar porunca cu privire la alimentele necurate nu facea acest lucru.

(2) Interzicerea folosirii anumitor alimente exista si inaintea legii ceremoniale (vezi comentariul de la Geneza 7,2). Prin urmare, anumite animale trebuiau considerate necurate din alte motive decat cele ceremoniale. Satisfacerea apetitului prin consumarea alimentelor necurate dauneaza planurilor desavarsite ale Creatorului (vezi PP 308; 2T 70). Apostolul nu le permite crestinilor coloseni sa manance si sa bea tot ce vor. Ceea ce spune el este ca crestinii nu mai sunt obligati sa implineasca cererile legii ceremoniale. Aceste jertfe de mancare si de bautura si-au gasit implinirea in Hristos.

Sarbatoare. Randuielile ceremoniale contineau anumite porunci cu privire la diferite sarbatori – Pastele, Sarbatoarea Azimilor, Ziua Cincizecimii, Ziua Ispasirii si Sarbatoarea Corturilor (vezi Leviticul 23).

Luna Noua. Este vorba de prima zi a fiecarei luni (vezi Numeri 10,10; 28,11; compara cu 1 Samuel 20,5; Isaia 66,23).

O zi de Sabat. [,,Zile de Sabat”, KJV]. Gr. sabbata. Acest cuvant ar putea reprezenta fie pluralul termenul grecesc sabbaton, fie transliterarea termenului aramaic shabbata’, la singular. De aici sabbata, desi din punct de vedere gramatical este la plural, poate reprezenta si adesea reprezinta un singular (Matei 28,1 etc). Ambele forme pot fi acceptate aici, deoarece interpretarea pasajului nu depinde de alegerea intre aceste doua forme, ,,zile de sabat”, sau ,,un sabat”. Explicatia ,,care sunt umbra lucrurilor viitoare” (Coloseni 2,17) arata despre ce fel de sabat este vorba aici. Sabatul saptamanal aminteste de inceputul istoriei pamantului (Geneza 2,2.3; Exod 20,8–11; PP 48). Prin urmare, ,,zilele de Sabat” pe care Pavel le declara ca sunt umbre care arata spre Hristos nu pot sa se refere la Sabatul saptamanal din porunca a patra, ci fac referire la zilele ceremoniale de odihna care isi ating scopul o data cu venirea lui Hristos si a Imparatia Lui (vezi Levitic 23,6–8.15.16.21.24.25.27.28.37.38).



2:17 care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.

Care sunt umbra. [,,Care sunt o umbra”, KJV]. Expresia aceasta reprezinta cheia pentru intelegerea versetului 17. Toate lucrurile amintite de apostol in versetul 16 sunt ,,umbre”, sau tipuri, simbolizand realitatea care este in Hristos. O umbra nu are substanta, ci este cauzata de ceva care are substanta. Compara folosirea cuvantului ,,umbra” in Evrei 8,5 si 10,1. Ceremoniile iudaice erau umbre ale realitatilor ceresti. Viata, lucrarea si Imparatia lui Hristos sunt realitatea. Portretizarea acestora in legea ceremoniala era doar o umbra.

Cu privire la pasajul acesta Albert Barnes, comentator prezbiterian, declara pe buna dreptate:

,,Nu exista in pasajul acesta nici o dovada ca el [Pavel] ar invata ca nu trebuie pazita nici o zi sfanta, caci nu exista nici cel mai slab motiv pentru a crede ca el intentiona sa spuna ca una din cele zece porunci incetase sa fie obligatorie pentru omenire. … El avea ochiul atintit la marele numar de zile care erau considerate de evrei sarbatori, ca parte din sistemul lor ceremonial, si nu din legea morala sau din cele zece porunci. Despre nici o parte din legea morala – despre nici una din cele zece porunci – nu se putea spune ca era ‘o umbra a lucrurilor viitoare.’ Aceste porunci, din punct de vedere al legii morale, au aplicatie perpetua si universala.”

Trupul este al lui Hristos. In contrast cu umbra, Isus este realitatea. Spre El arata orice tip si in El se implineste fiecare simbol. Aflandu-L pe El, crestinii intorc spatele sistemului alcatuit din tipuri si umbre, umbland acum in plinatatea Prezentei Divine.

In aceste versete Pavel doboara cu totul temelia invatatorilor iudaizanti mincinosi. Ei sustineau intoarcerea la cerintele ceremoniale iudaice. Apostolul intampina argumentele lor sustinand ca acum, cand Hristos, realitatea, a venit, umbrele si-au incheiat functia. Prin toata aceasta argumentatie Pavel nu minimalizeaza deloc cerintele Decalogului sau ale Sabatului zilei a saptea. Legea morala este vesnica si desavarsita (vezi comentariul de la Romani 14,1; Efeseni 2,15).



2:18 Nimeni sa nu va rapeasca premiul alergarii, facandu-si voia lui insusi printr-o smerenie si inchinare la ingeri, amestecandu-se in lucruri pe care nu le-a vazut, umflat de o mandrie desarta, prin gandurile firii lui pamantesti,

Rapeasca premiul alergarii. [,,Rapeasca … rasplatirea”, KJV]. Gr. katabrabeuo, ,,a aduce judecati impotriva”, ,,a hotari impotriva”, ,,a condamna”. Deoarece brabeus inseamna ,,arbitru”, e posibil ca aici sa fie o comparatie cu un arbitru care il descalifica pe un concurent. Apostolul trece acum la o alta primejdie cu care se confrunta credinciosii coloseni. El se straduieste sa rezolve problemele care apar ca rezultat al invataturilor false sustinute printre ei (vezi Introducerea, Cadrul istoric).

Facandu-si voia lui insusi printr-o smerenie. [,,Smerenie voluntara”, KJV]. Umilinta artificiala practicata pentru a spori meritul, injosirea auto-impusa rezultand in ascetism inutil si fara valoare – toate acestea sunt rezultatele mandriei. Ele sunt savarsite pentru a castiga merite prin eforturi omenesti, personale. In practica, ei se neaga neprihanirea lui Hristos, nelasand loc lucrarii ei in inima omului prin credinta. Compara cu 1T 297.

Inchinarea la ingeri. Acesti invatatori mincinosi acceptau in aparenta calauzirea ingerilor, pe care ii considerau emanatii exterioare ale lui Dumnezeu. Ei insistau asupra slabiciunii omului si a distantei dintre el si marele, vesnicul Dumnezeu. Acest punct de vedere este probabil o extindere a smereniei voluntare pe care o sustineau. Daca trupul omenesc era cu totul fara de valoare, atunci omul nu se putea apropia de Dumnezeu. Avea nevoie de intermediari. Asa ca, le aducea inchinare acestora, considerandu-i superiori omului, si intr-un sens, extensii ale divinitatii. Pavel ii avertizeaza pe coloseni impotriva acceptarii acestei filozofii. Ea este impotriva invataturii lui Hristos. Isus, citand din Deuteronom 6,13, declara: ,,Domnului, Dumnezeului tau sa te inchini si numai Lui sa-I slujesti” (Matei 4,10). Ingerii din cer nu sunt de acord sa primeasca adorarea (vezi Apocalipsa 22,9).

Amestecandu-se. Gr. embateuo, literal ,,a calca pe”, ,,a sta pe”, de asemenea, ,,a intra in”, referindu-se la invadarea unei tari; figurat, ,,a cerceta”, ,,a se amesteca”. Embateuo era folosit in terminologia religiei misterelor, asa cum este aratat in cateva inscriptii in Asia Mica, datate cam prin secolul al II-lea d.Hr. Astfel probabil ca termenul era pe buzele invatatorilor mincinosi, fiind folosit pentru initierea in misterele cultului, iar in caz acesta sensul lui ar fi ,,a initia”.

Lucruri pe care nu le-a vazut. Dovezile textuale favorizeaza omiterea negatiei, cu varianta ,,lucruri pe care le-a vazut”, insemnand probabil ,,viziuni”. Compara cu traducerea RSV a acestei expresii: ,,intemeindu-se pe viziuni”. [,,umbland cu vedeniile lui”, traducerea G. Galaction]. Daca termenul embateuo este tradus ,,a initia”(vezi mai sus la ,,amestecandu-se”), atunci pasajul poate fi tradus astfel: ,,pe care le-au vazut pe cand erau initiati”.

Umflat de o mandrie desarta. Aceste cuvinte indica o stare de proslavire de sine si de automultumire.

Prin gandurile firii lui pamantesti. Adica prin gandurile conduse de firea pamanteasca, in contrast cu acele ganduri controlate de Duhul Sfant (vezi Romani 8,1–13).



2:19 si nu se tine strans de Capul din care tot trupul, hranit si bine inchegat, cu ajutorul incheieturilor si legaturilor, isi primeste cresterea pe care i-o da Dumnezeu.

Capul. Adica Hristos (vezi comentariul de la Efeseni 4,15.16). Scopul filozofiei sustinute de invatatorii mincinosi din Colose era negarea lui Hristos. Hranit. [,,Fiind servit cu hrana”, KJV]. Gr. epichoregeo, ,,a aproviziona”, ,,a sustine”. Aceasta expresie poate fi tradusa ,,intregul trup sustinut si intretesut prin incheieturi si ligamente”. Inchegat. [,,Intretesut”, KJV]. Compara cu Efeseni 4,16; Coloseni 2,2. Forma verbului grecesc da de inteles ca este vorba de un proces continuu, in dezvoltare.

Incheieturilor si legaturilor. Dupa cum madularele corpului uman sunt tinute impreuna cu ajutorul incheieturilor si a tendoanelor care toate fac parte din corp, tot asa si membrii bisericii crestine, trupul spiritual al lui Hristos, trebuie tinuti impreuna. Trupul spiritual isi primeste puterea si membrele lui stau laolalta printr-o unire personala cu Domnul Isus Hristos. Nimic, nici chiar ingerii, nu ar trebui sa se interpuna intre noi si Mantuitorul nostru.

Cresterea pe care i-o da Dumnezeu. [,,Cresterea de la Dumnezeu”, KJV]. Forta misterioasa care face sa aiba loc cresterea este puterea lui Dumnezeu. Fara acest puternic principiu vital cresterea ar fi imposibila. Un caracter cu adevarat armonios poate fi dezvoltat doar atunci cand puterea divina se uneste cu efortul omenesc. Aceasta este manifestarea exterioara, practica, a neprihanirii prin credinta.



2:20 Daca ati murit impreuna cu Hristos fata de invataturile incepatoare ale lumii, de ce, ca si cum ati trai inca in lume, va supuneti la porunci ca acestea:

Daca ati murit impreuna cu Hristos. [,,Daca sunteti morti impreuna cu Hristos”, KJV]. Literal, ,,daca ati murit impreuna cu Hristos” (vezi comentariul de la Romani 6,5–8). Invataturile incepatoare ale lumii. [,,Rudimentele lumii”, KJV]. Aici Pavel foloseste aceasta expresie referindu-se in special la filozofia invatatorilor mincinosi din Colose (vezi comentariul de la

v. 8). Intr-o acceptie mai generala, ,,rudimentele lumii” pot fi intelese ca lucrurile elementare de care lumea depinde in ce priveste viata, ABC-ul structurii ei. ,,Lumea” e plasata in contrast cu cerul si inseamna timpul in care traim, cu tendintele si interesele lui. Un om care a murit fata de lume, care traieste dupa felul si filozofia ei, este mort fata de cele spirituale. Situatia inversa este la fel de adevarata: cel care a murit ,,impreuna cu Hristos” si traieste dupa principiile imparatiei cerului, a intors pentru totdeauna spatele invataturilor incepatoare ale acestei lumi si este viu fata de Dumnezeu.

De ce, ca si cum ati trai. In esenta, Pavel ii intreaba pe coloseni: ,,De ce, o data ce ati renuntat la filozofia falsa si la ambitiile si invataturile fundamentale ale acestei lumi, traiti ca si cum inca ati fi legati de aceste lucruri?”

Va supuneti la porunci ca acestea? [,,Sunteti supusi poruncilor”, KJV]. Literal, ,,continuati sa va supuneti poruncilor?”, ca de pilda, randuielilor perimate ale iudaismului (vezi comentariul de la v. 16). S-ar putea sa fie vorba si de restrictiile ascetice si poruncile derivate din anumite culte. Filozofia falsa din Colose cuprinde atat elemente iudaice cat si pagane, (vezi Introducerea). ,,Acum” zice Pavel, ,,intrucat nu sunteti obligati sa tineti aceste randuieli, de ce va mai preocupati de ele?”



2:21 Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!

Nu lua. [,,Nu atinge”, KJV; ,,Nu te atinge”, traducerea G. Galaction]. Ritualul mozaic era plin de interdictii impotriva atingerii de oamenii leprosi, de obiectele necurate, de trupurile moarte si de alte lucruri necurate (Levitic 12–15; Numeri 19,11–22). Morala acestor interdictii era ca adevaratul urmas al lui Dumnezeu se va tine curat si nepatat de orice contaminare morala si fizica pentru ca sa-L poata proslavi pe Dumnezeu. Invatatorii mincinosi adaugau, probabil, si alte interdictii.

Nu gusta. Este vorba, desigur, de diferite restrictii dietetice, impuse in mare parte de oameni (vezi v. 8), ca de exemplu cele mentionate in 1 Timotei 4,3–5. Vezi comentariul de la Coloseni 2,16 ca dovada a faptului ca Pavel nu inlatura restrictia cu privire la folosirea alimentelor necurate. Probabil ca invatatorii mincinosi din Colose aveau mai multe interdictii in materie de dieta.

Nu atinge. [,,Nu atinge cu mana”, KJV]. Verbul grecesc este practic sinonim cu acela tradus in acest verset ,,nu lua”. Unii comentatori sugereaza ca primul ar trebui sa fie tradus ,,nu pune mana” si ultimul ,,nu atinge”. Se refera la diferite interdictii pe care unii invatatori mincinosi le impuneau credinciosilor coloseni, unele de origine iudaica, iar altele imprumutate de la filosofii rasariteni.



2:22 Toate aceste lucruri, care pier o data cu intrebuintarea lor, si sunt intemeiate pe porunci si invataturi omenesti,

Toate pier. [,,Toate urmeaza sa piara”, KJV]. Adica toate lucrurile interzise pier. Astfel ele sunt temporare si nu au valoare permanenta spirituala sau morala.

Omenesti. [,,De la oameni”, KJV]. Decretele si interdictiile invatatorilor mincinosi, desi in oarecare masura similara cu randuielile sistemului ceremonial iudaic, erau doar cerinte omenesti. Dumnezeu nu le impunea oamenilor. Moartea lui Hristos a pus capat legii ceremoniale, iar legile impuse de oameni nu au fost niciodata cerute de Dumnezeu.



2:23 au, in adevar, o infatisare de intelepciune, intr-o inchinare voita, o smerenie si asprime fata de trup, dar nu sunt de nici un pret impotriva gadilarii firii pamantesti.

Infatisare de intelepciune. [,,Aratare de intelepciune”, KJV; ,,trecere de intelepciune”, traducerea lui G. Galaction]. Sau ,,aparenta de intelepciune”. Pavel avertizeaza impotriva inselarii sau inducerii in eroare prin aparente.

Inchinare voita. [,,Cultul vointei”, KJV; ,,Cucernicie de bunavoie”, traducerea lui G. Galaction]. Sau ,,religie creata de om”. Baza oricarei straduinte in implinirea ceremoniilor omenesti este ,,cult al vointei”. Omul se bazeaza pe sine si adora eforturile personale depuse pentru a obtine favoarea lui Dumnezeu. In vigilenta si chinul pe care si le impune, in ritualurile inventate de el, in forma de inchinare pe care o faureste, vointa si faptele lui sunt preamarite. In contrast, filozofia crestina pune vointa omului intr-un loc cu totul diferit. Vointa umana ar trebui folosita constant numai in alegerile pe care crestinul le face pentru Hristos. Hristos are atunci locul cel mai de frunte in sufletul credinciosului, iar acesta nu isi mai exercita vointa independent (vezi comentariul de la Galateni 2,20). Rugaciunea lui zilnica de consacrare este aceeasi cu rugaciunea Mantuitorului sau: ,,Faca-se nu voia Mea, ci a Ta.” (Luca 22,42).

Smerenie. Pavel se refera aici la smerenia falsa, ca aceea data pe fata de farisei si ascetici, care de fapt erau vinovati de mandria exhibitionismului. Asemenea persoane erau excesiv de mandre de smerenia lor, dovedind astfel ca nu posedau nimic de calitate. Asa stateau lucrurile si cu invatatorii falsi din Colose.

Asprime. [,,Neglijarea”, KJV]. Literal ,,necrutand”. Se pare ca extremistii religiosi din Colose priveau la trup ca fiind in sine pacatos. Severitatea lor fata de trup era extrema, in dezacord cu invatatura crestina ca trupul era ,,Templul Duhului Sfant” (1 Corinteni 6,19) si contrara invataturii ca trupul trebuie infatisat ca o jertfa vie (vezi comentariul de la Romani 12,1).

De nici un pret. [,,Onoare”, KJV]. Gr. time, ,,pret”, ,,valoare”, ,,onoare”. Traducerea ,,valoare” [,,pret”] e adoptata in interpretarea data mai jos.

Impotriva. [,,Spre”, KJV]. Gr. pros in unele contexte, probabil si aici, inseamna ,,impotriva” (compara cu Efeseni 6,11.12). In ce priveste sensul pasajului pentru situatiile in care pros este tradus astfel, vezi comentariul de mai jos.

Gadilarii firii pamantesti. [,,Satisfacerea carnii”, KJV; ,,Magulirea omului pamantesc”, traducerea lui G. Galaction]. Literal, ,,satisfacerea peste masura a poftelor carnii”. Ultima parte a acestui verset a fost declarata cea mai dificila din intreaga epistola. Se pot face numai presupuneri cu privire la intelesul ei. O interpretare comuna e ca punerea in practica a tuturor acestor legi si speculatii omenesti e fara de valoare impotriva ingaduirii poftelor trupului. Singurul lucru care e de folos in aceasta privinta este deplina supunere a inimii fata de Hristos si moartea fata de atractiile lumii. COMENTARIILE LUI ELLEN G. WHITE

1–4AA 473

2–4GW 305; 8T 295

3 COL 22, 115; DA 465; Ed 13; FE 177, 181; MB 34; ML 360; SC 17, 109; 2T 510; 5T 703

4 AA 474

6 SC 52, 69

6, 7 FE 303

6–8CH 584; EW 25

6–10AA 473; GW 305; 8T 295

7 AA 175; FE 231, 304

8 GW 16; 1T 297

8–107T 204

9 COL 115; Ev 231, 614; MB 34, 78; PK 597

9, 10 DA 181; FE 306; GW 57; MYP 55; 8T 334

10 CH 369, 593; CT 18, 491; Ed 257; FE 303, 376, 429, 446; GW 113; MB 21; ML 15, 276, 340; MM 41, 219; 6T 167; 7T 248

14 AA 194; EW 33; PP 365

15, 17 DA 165

17–196T 235

18 FE 304; 1T 297, 299

19 1T 300

21 Te 289; 3T 561; 5T 360

23 2T 612


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: