Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Faptele Apostolilor
Printable ModeFaptele Apostolilor, 7
|
7:1 Marele preot a zis: Asa stau lucrurile? Asa stau lucrurile? Intrebarea marelui preot a intrerupt uimirea privitorilor la vederea fetei lui Stefan, dar era normala pentru deschiderea judecatii oficiale si asemanatoare cu intrebarea pusa Domnului (Matei 26,62). Acuzatul era invitat sa se declare vinovat sau nevinovat si apoi urmeaza apararea lui Stefan. 7:2 Stefan a raspuns: Fratilor si parintilor, ascultati! Dumnezeul slavei S-a aratat parintelui nostru Avraam, cand era in Mesopotamia, inainte ca sa se aseze in Haran. A raspuns. [,,A zis”, KJV]. Raspunsul lui Stefan a fost o marturisire de credinta. Ea era in acelasi timp si o acuzare a acuzatorilor sai. Vezi Notele aditionale la sfarsitul capitolului, Nota 1. Fratilor si parintilor. [,,Barbatilor, fratilor si parintilor”, KJV; Nitz]. Cuvantarea lui Stefan este plina de demnitate, dar pe o baza mai familiara ca a lui Petru (cf. cap. 4,8). Barbatul acuzat se adreseaza conducatorilor iudei numindu-i frati si aratand respect batranilor. Pavel a folosit aceleasi cuvinte cand a vorbit multimii. (cap. 22,1). Dumnezeul slavei. Literal, ,,Dumnezeu al slavei”, adica Dumnezeul lui Israel aratat in slava stalpilor de nor si de foc si a Sechinei (Exod 13,21.22; 40,34.35). Slava lui Dumnezeu este caracterul Lui (vezi Exo.34,6). Lucrul acesta a fost in mod impresionant dat pe fata in viata si lucrarea lui Isus Hristos (vezi Isaia 40,5; Ioan 1,14; cf. Iacov 2,1). Expresia ,,Dumnezeul slavei” alcatuieste o inteleapta introducere la cuvantarea lui Stefan. Ea respinge acuzatia de hula si pregateste calea pentru o proaspata conceptie despre Dumnezeul caruia iudeii pretindeau ca I se inchina. S-a aratat. Precizand ca Dumnezeu S-a aratat inainte ca Templul sa fi existat. Geneza prezinta cinci manifestari fata de Avraam, in afara de acelea legate de chemarile de a-si lasa familia si patria (cap. 12,1-3; 15,7), fagaduinta (cap. 12,7), legamantul (cap. 13,14-17), legamantul sigilat (cap. 15), legamantul circumciziunii (cap. 17,10), legamantul reinnoit la Mamre (cap.18,1). Mesopotamia. Literal, ,,intre rauri”, numele folosit pentru tara dintre raurile Tigru si Eufrat (cf. cu Gen. 24,10). Stefan pare sa limiteze numele la regiunea sudica, deasupra Golfului Persic. Patria ancestrala a lui Avraam este numita ,,Ur din Haldea” (Gen. 11,31; vezi Fapte 7,4), si ,,de cealalta parte a Raului” (Iosua 24,2.3), adica, dincolo de Eufrat. Locul unde a fost Ur a fost identificat si scos la iveala prin sapaturi (vezi Gen. 11,28). Haran. Forma greaca a VT Haran (vezi Gen.11,31). Stefan pare sa separe Haranul de Mesopotamia, desi cetatea era de fapt in partea de nord-vest a ceea ce e numit liber Mesopotamia. 7:3 Si i-a zis: Iesi din tara ta si din familia ta, si du-te in tara, pe care ti-o voi arata. Iesi. Stefan citeaza din Gen. 12,1, dar omite pe ,,din casa tatalui tau”, probabil pentru ca aplica pasajul la plecarea lui Avraam din casa tatalui sau din Ur, intrucat Geneza se refera la parasirea de catre Avraam a rudelor sale din Haran. 7:4 El a iesit atunci din tara Haldeilor, si s-a asezat in Haran. De acolo, dupa moartea tatalui sau, Dumnezeu l-a stramutat in tara aceasta, in care locuiti voi acum. Tara Haldeilor. Aproximativ tara Babiloniei (vezi Gen.10,22). Dupa moartea tatalui sau. In ce priveste o tratare a legaturii dintre declaratia aceasta si Gen. 11,26.32; 12,1 vezi Gen. 11,26. Terah a murit la varsta de 205 ani; Avraam era pe atunci de 75 de ani. L-a stramutat. Adica, Dumnezeu l-a mutat sau l-a facut sa migreze. Versiunea greaca e mai putin vaga decat cea engleza. Schimbarea subiectului (cf. cap. 6,6) poate fi notata ca mai naturala la un vorbitor decat la un scriitor. Aceasta sustine ca naratiunea din capitolul 7 este o relatare faptica a cuvantarii lui Stefan. 7:5 Din tara aceea nu i-a dat nimic in stapanire, nici macar o palma deloc, ci i-a fagaduit ca i-o va da in stapanire lui, si semintei lui dupa el, macar ca n-avea nici un copil. Palma de loc. [,,Sa-si puna piciorul”, KJV; ,,Urma de picior”, Nitz]. Expresia zice literal, ,,nici cat latimea unui picior”. Ci i-a fagaduit. [,,Totusi i-a fagaduit”, KJV; ,,Dar… fagadui”, Nitz]. Mai de graba, ,,dar i-a fagaduit”. Gen.12,7; 13,15.16. In stapanire. [,,Ca stapanire”, KJV]. Mai de graba, ,,in stapanire”. Nici un copil. Avraam era in varsta de 75 de ani cand a parasit Haranul (Gen. 12,4), si era de 100 de ani cand s-a nascut Isac (Gen. 21,5). 7:6 Dumnezeu i-a spus ca samanta lui va locui intr-o tara straina, va fi robita, si va fi chinuita patru sute de ani. Dumnezeu i-a spus. [,,Dumnezeu a vorbit”, KJV; ,,Dumnezeu vorbit”, Nitz]. Cuvintele sunt in mod substantial citate din LXX la Gen.15,13.14 Tara straina. Referindu-se atat la Canaan cat si la Egipt (vezi Gen.15,13; Exo.12,40). Patru sute de ani. Vezi Gen. 15,13; Exod 12,40. 7:7 Dar neamul, caruia ii vor fi robi, il voi judeca Eu, a zis Dumnezeu. Dupa aceea, vor iesi, si-Mi vor sluji in locul acesta. Vor iesi. Cu libertatea naturala a unei naratiuni, Stefan contopeste fagaduinta data lui Avraam cu o redare libera a fagaduintei data lui Moise (Exod 3,12). 7:8 Apoi i-a dat legamantul taierii imprejur; si astfel Avraam, cand a nascut pe Isaac, l-a taiat imprejur in ziua a opta; Isaac a nascut si a taiat imprejur pe Iacov, si Iacov pe cei doisprezece patriarhi. Legamantul taierii imprejur. [,,Legamantul circumciziunii”, KJV; ,,Legamantul de taiere imprejur”, Nitz]. Adica, un legamant la care taierea imprejur era semnul (vezi Gen. 17,10-14). A nascut pe Isaac. Nasterea lui Isaac a constituit o dovada obiectiva ca Dumnezeu cu adevarat va implini legamantul Sau cu Avraam. Prin taierea imprejur a lui Isaac, Avraam si-a implinit raspunderile care-i reveneau sub acelasi legamant. Patriarhi. In ce priveste termenul, vezi cap. 2,29. Aici expresia este aplicata la cei doisprezece fii ai lui Iacov, fiecare dintre ei devenit intemeietorul unei familii. 7:9 Iar patriarhii, care pizmuiau pe Iosif, l-au vandut, ca sa fie dus in Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el, Pizmuiau. [,,Manati de invidie”, KJV; ,,Pizmuind”, Nitz]. Relatarea e ca fratii lui ,,il urau” (Gen. 37,4.5) si ,,au inceput sa-l pizmuiasca” (vers.11). Acesta este primul pas in argumentatia lui Stefan ca solii lui Dumnezeu au avut totdeauna de intampinat impotrivire din partea acelora care au fost pentru un timp reprezentati ai natiunii ebraice. L-au vandut sa fie dus in Egipt. [,,Au vandut pe Iosif in Egipt”, KJV; ,,Pe Iosif il vandura spre Egipt”, Nitz]. De fapt Iosif a fost vandut madianitilor si ismaelitilor (Gen. 37,25.28), dar intrucat rezultatul a fost vinderea ca rob al lui Iosif in Egipt, obiectiunea la expresia lui Stefan e de mica insemnatate. Iosif insusi a spus fratilor sai: ,,M-ati vandut ca sa fiu adus aici” (Gen. 45,5). Dar Dumnezeu. Mai de graba, ,,si Dumnezeu”. Acesta reflecta relatarea din Gen. 39, 2.21.23. Prezenta lui Dumnezeu nu e limitata, deoarece Domnul a fost cu Iosif chiar si in Egiptul pagan. Amintirea lucrului acestuia trebuie sa fi adus mangaiere lui Stefan in timpul judecarii lui. 7:10 si l-a izbavit din toate necazurile lui; i-a dat intelepciune si trecere inaintea lui Faraon, imparatul Egiptului, care l-a pus dregator peste Egipt si peste toata casa lui. L-a izbavit. Gr. exaireo, ,,a scoate smulgand”, ,,a scoate prin alegere”, ,,a salva”. Eliberarea lui Iosif nu era din Egipt, ci din necazurile lui in Egipt. La fel este eliberat si poporul sau de Dumnezeu care ii da tarie sa biruiasca necazurile si suferintele. Dregator. [,,Guvernator”, KJV; ,,Mai mare”, Nitz]. Vezi Gen.41,38-45. 7:11 A venit o foamete in tot Egiptul si Canaanul. Nevoia era mare, si parintii nostri nu gaseau merinde. Nu gaseau merinde. [,,Nu gaseau alimente”, KJV]. Mai de graba, ,,nu puteau gasi alimente”. Cuvantul tradus ,,merinde” [,,alimente”] e in general folosit pentru ,,nutretul” vitelor (vezi LXX la Gen. 24,25.32). Dar, mai mult decat nutretul pentru vite, au fost atinsi si oamenii de foamete, de aceea termenul trebuie sa fie aplicat atat la hrana pentru om, cat si pentru vite. 7:12 Iacov a auzit ca in Egipt era grau, si a trimis pe parintii nostri intaiasi data acolo. Grau. [,,Grane”, KJV; Nitz]. Gr. sitia, ,,hrana”, ,,merinde”. ,,Grane” sau o cereala cu bobul mic, de pilda graul (sitos). Aceasta nu poate fi porumbul originar din America de Nord. Parintii nostri. Adica, cei zece fii pe care Iacov i-a trimis in Egipt (Gen. 42,1-3). Daca Stefan face aici ceva mai mult decat sa dezvolte o succesiune istorica, el cauta sa arate ca chiar aceia cari au mahnit pe Iosif au ajuns sa fie dependenti de belsugul rezultand de pe urma intelepciunii sale. La fel iudeii de pe vremea lui Stefan trebuiau sa se intoarca pentru hrana lor spirituala la Isus Hristos, pe care ei Il mahnisera. 7:13 Si cand au venit a doua oara, Iosif a fost cunoscut de fratii sai, si Faraon a aflat din ce neam era Iosif. A doua oara. Vezi Gen. 45,1-4. A fost cunoscut. [,,A fost facut cunoscut”, KJV]. Expresia aceasta apare de doua ori in versetul acesta in KJV. In al doilea caz, originalul grec difera si ar trebui sa fie tradus ,,a devenit vadit”. Neam. Gr. genos, ,,neam”. Iosif nu cautase sa ascunda obarsia lui ebraica (Gen. 41,12), dar pana la criza aceasta lucrul nu era general cunoscut. Acum Faraon insusi s-a lamurit in privinta aceasta (Gen. 45,16). 7:14 Apoi Iosif a trimis sa cheme pe tatal sau Iacov si pe toata familia lui, saptezeci si cinci de suflete. Familia. [,,Neamul”, KJV; ,,Rudenia”, Nitz]. Gr. suggeneia, ,,neam”, sau ,,familie”, folosit si in v. 3 si Luca 4,61. Saptezeci si cinci de suflete. Vezi Gen. 46,26.27. Sunt multe traditii iudaice cu privire la numarul celor care au coborat in Egipt (vezi Talmud, Baba Bathra 123a, 123b, ed. Soncio, p.511,512). 7:15 Iacov s-a pogorat in Egipt, unde a murit el si parintii nostri. Iacov s-a pogorat. Acum incepe sederea evreilor in Egipt timp de 215 ani (vezi Gen. 15,13; Exod 12,40), departe de Tara Fagaduita. A murit el. Mai de graba ,,si a murit el insusi”. Unii comentatori iau aceasta ca referindu-se mai de graba la Iosif decat la Iacov. 7:16 Si au fost stramutati la Sihem, si pusi in mormantul, pe care il cumparase Avraam cu o suma de bani de la fiii lui Emor, in Sihem. Au fost stramutati. In afara de ingroparea oaselor lui Iosif in Sihem (Gen. 50,25; Exod 13,19; Iosua 24,32) nu e nici o relatare in Scriptura cu privire la stramutarea trupurilor patriarhilor in Canaan. Iosif spune: ,,Trupurile lor au fost duse ceva mai tarziu de catre descendentii lor [si fii lor] la Hebron si inmormantate acolo” (Antiquities, ii.8.2 [199]; ed. Loeb, Vol. 4, p. 251). O traditie veche iudaica spune ca trupurile patriarhilor au fost scoase din Egipt o data cu plecarea israelitilor. La Sihem. Acest Sihem este Sihemul din VT (vezi Gen. 12,6). Il cumparase Avraam. Cumpararea de catre Avraam a pesterii de la Macpela, la rasarit de Mamre, aproape de Hebron, este unica tranzactie de felul acesta relatata (vezi Gen. 23,3-20). Aici au fost inmormantati Avraam, Isaac, Rebeca si Lea. Totusi, regiunea Sihemului a fost locul primei asezari a lui Avraam la intrarea lui in Canaan si acolo a construit el un altar (Gen. 12,6.7). S-ar putea ca el sa fi cumparat teren pentru scopul acesta, desi nu e nici o relatare despre cumparare. Cumpararea de catre Iacov a ogorului din Sihem este unica tranzactie relatata in care fiii lui Hamor apar ca vanzatori (Gen. 33,19). Aici a fost inaltat un altar (Gen. 33,20) si au fost inmormantare oasele lui Iosif, dar nu e nici o relatare ca acolo a fost un loc de inmormantare pentru fratii sai (,,parintii nostri”, Fapte 7,15). Ieronim, un scriitor crestin din secolul al IV-lea, afirma (Epistola a 86-a, ed. Benedictina) ca mormintele celor 12 patriarhi erau aratate la Sihem pe vremea lui si corespunde cu o traditie samariteana pastrata timp de multe secole. Lucrul acesta ar coincide cu informatii puse la dispozitia lui Stefan, dar necunoscute pentru noi astazi. Emor. Forma greaca a VT Hamor. In Sihem. [,,Tatal lui Sihem”, KJV; ,,in Sihem”, Nitz]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p.10) exprimarea ,,in Sihem [Sechem]”. 7:17 Se apropia vremea cand trebuia sa se implineasca fagaduinta, pe care o facuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a crescut si s-a inmultit in Egipt, [,,Dar cand”, KJV; ,,Si cu cat”, Nitz]. Mai de graba, ,,si intrucat”, sugerand ca timpul se apropia si nu ca se apropiase. Se apropia. [,,S-a apropiat”, KJV]. Mai de graba, ,,si intrucat”, armonizandu-se cu ,,si intrucat”. Vremea cand trebuia sa se implineasca fagaduinta. [,,Vremea fagaduintei”, KJV; ,,Timpul fagaduintei”, Nitz]. Adica, timpul implinirii ei, prin iesirea israelitilor din Egipt (vezi Gen. 15,13.44; Exod 12,40; vezi Vol. I, p. 188-195). Parintii ,,in credinta au murit toti…, fara sa fi capatat lucrurile fagaduite, ci doar le-au vazut si le-au urat de bine de departe (Evrei 11,13). O facuse Dumnezeu. [,,Dumnezeu jurase”, KJV; ,,Dumnezeu o dete prin juramant”, Nitz]. Mai de graba, ,,binevoise sa acorde”. A crescut si s-a inmultit. Vezi Exod 1,7; 13,37. 7:18 pana cand s-a ridicat un alt imparat, care nu cunostea pe Iosif. S-a ridicat un alt imparat. Pot fi citate dovezi textuale (cf. p.10) pentru adaugarea cuvintelor ,,peste Egipt”. Nu doar un imparat in plus, ci un fel deosebit de imparat (vezi Exod 1,8) si, cu siguranta, avand o atitudine diferita fata de evrei. Nu cunostea. Mai de graba, ,,nu cunoscuse”. Acesta ar putea sa insemne ca noul carmuitor ignora marile servicii pe care Iosif le facuse Egiptului sau ca in mod deliberat le ignora (cf. folosirea lui ,,a cunoaste” in Matei 7,23; 25,12). 7:19 Imparatul acesta a uneltit impotriva neamului nostru, si a chinuit pe parintii nostri, pana acolo ca sa-si lepede pruncii, ca sa nu traiasca. A uneltit. [,,A lucrat dibaci”, KJV; ,,Intrebuintand mestesugire”, Nitz]. Sau, ,,lucrand cu viclesug” (vezi Exod 1,10). A chinuit. [,,A tratat rau”, KJV; ,,Necaji”, Nitz]. Iosif, (Antiquities ii.9.1 [203]) spune ca egiptenii au pus pe israeliti sa sape canale si indiguiri pentru Nil. Sa-si lepede. [,,Si-au lepadat”, KJV; ,,A face lepadati”, Nitz]. Mai de graba, ,,facand ca pruncii lor sa fie lepadati”. Expresia se refera la ce a facut faraon fata de evreii pe care ii ura (vezi Exod 1,22). 7:20 Pe vremea aceasta s-a nascut Moise, care era frumos inaintea lui Dumnezeu. El a fost hranit trei luni in casa tatalui sau. Pe vremea aceasta. [,,In acest timp”, KJV; ,,In acel timp”, Nitz]. Pe cand pruncii erau abandonati. Frumos. [,,Peste masura de frumos”, KJV; ,,Placut”, Nitz]. Literal, ,,Frumos [placut] lui Dumnezeu” (vezi Exod 2,2). Iosif (ibid. 9.6 [231]) descrie frumusetea pruncului Moise in asa fel ca aceia care il intalneau priveau la el cu admiratie. 7:21 Si cand a fost lepadat, l-a luat fiica lui Faraon, si l-a crescut ca pe copilul ei. Lepadat. Iochebed, mama lui Moise, a implinit porunca imparatului si, in acelasi timp, a pus in aplicare propriului ei plan (vezi Exod 2,3). L-a luat. [,,L-a luat sus”, KJV; ,,Il ridica”, Nitz]. Literal, ,,l-a ridicat”, referindu-se fie la faptul ca Moise a fost scos din Nil sau mai precis ca a fost adoptat de fiica lui Faraon. Forma de radacina a verbului inseamna ,,a alege” si e folosit in felul acesta in Filipeni 1,22. Forta lui este clarificata in expresia urmatoare. Ca pe copilul ei. [,,Insusi fiul ei”, KJV; ,,Ca fiu al ei”, Nitz]. Vezi Exod 2,5.10. Iosif (ibid. ii.9.7 [232-237]) declara ca potrivit cu traditia iudaica, faraonul care domnea pe atunci nu avea fiu si Moise a fost ales pentru a fi mostenitorul. 7:22 Moise a invatat toata intelepciunea Egiptenilor, si era puternic in cuvinte si in fapte. A invatat. [,,A fost invatat”, KJV; ,,Fu invatat”, Nitz]. Mai de graba, ,,educat”, sau ,,instruit”. VT nu afirma lucrul acesta in chip precis, dar e subinteles din legaturile lui Moise cu casa lui Faraon. Intelepciunea Egiptenilor. Vezi Exod 2,11; 1 Regi 4,30. Sunt multe legende cu privire la primii 40 de ani ai vietii lui Moise. Filo (Viata lui Moise 1.5) pretinde ca da cateva amanunte cu privire la planul de studii pe care l-a urmat Moise, dar Biblia tace asupra acestui subiect. Puternic in cuvinte. Lucrul acesta se aplica in primul rand la timpul in care marele conducator era la curtea egipteana si nu este in conflict cu afirmatia lui de mai tarziu: ,,Eu nu sunt un om cu vorbirea usoara [,,elocvent”]… caci vorba si limba mi-este incurcata” (vezi Exod 4,10), care a fost rostita dupa 40 de ani petrecuti in Madian. In fapte. Nu exista nici o relatare biblica a faptelor sale, dar ar fi curios ca un om care s-a dovedit atat de capabil in viata de mai tarziu sa nu fi fost capabil de fapte mari in timpul primei sale tinereti (vezi Exod 2,11). 7:23 El avea patruzeci de ani, cand i-a venit in inima dorinta sa cerceteze pe fratii sai, pe fiii lui Israel. Patruzeci de ani. [,,De patruzeci de ani impliniti”, KJV; ,,I se implini intr-un timp de patruzeci de ani”, Nitz]. Literal, ,,cand se implinea un timp de patruzeci de ani” pentru el, adica cand era aproape de patruzeci de ani. VT nu da informatii cu privire la varsta lui in momentul respectiv. Se arata doar ca Moise era de 80 de ani cand a fost trimis la Faraon (Exod 7,7), si ca era de 120 de ani cand a murit (Deut. 34,7). Traditia veche iudaica imparte viata lui Moise in trei perioade de cate 40 de ani (Midras Rabah, la Gen. 50,22, ed. Soncio, p. 1001), si Stefan urmeaza o impartire similara; 1) cei 40 de ani in Egipt, 2) cei 40 de ani ca pastor in pustie, 3) cei 40 de ani in care a condus poporul sau din Egipt pana la hotarul Canaanului. Sa cerceteze. [,,Sa viziteze”, KJV]. Gr. episkeptomai, ,,sa priveasca asupra”, pentru a vedea cum o duce o persoana, ,,a inspecta” (cf. Exod 4,31; Luca 7,16; Iacov 1,27). Moise era inclinat sa ajute pe compatriotii sai (vezi Exod 2,11). 7:24 A vazut pe unul din ei suferind nedreptate; i-a luat apararea, a razbunat pe cel asuprit, si a omorat pe Egiptean. Suferind nedreptate. Prin lovituri si batai (cf. Exod 2,11). A razbunat. [,,,,L-a razbunat”, KJV; ,,Si razbuna”, Nitz]. Literal, ,,A savarsit o razbunare” si prin aceasta a intreprins ceea ce ar fi trebuit sa fie lasat in seama Domnului. A omorat pe egiptean. [,,A lovit pe egiptean”, KJV; ,,A omorat pe egiptean”, Nitz]. Adica, l-a omorat (vezi Exod 2,12). 7:25 Credea ca fratii lui vor pricepe ca Dumnezeu prin mana lui le va da izbavirea; dar n-au priceput. Credea. [,,Caci el presupunea”, KJV; ,,Gandea”, Nitz]. Mai de graba, ,,dar el presupunea”, chiar atunci cand a omorat pe egiptean. El lua ca de la sine inteles ca evreii urmau sa inteleaga fapta sa si motivele ei. El a fost repede deziluzionat. Aceasta patrundere in mintea si sufletul lui Moise nu e scoasa din VT, dar putea sa-i fi fost data lui Stefan de Duhul Sfant. Vorbitorul s-ar putea de asemenea sa sugereze o comparatie intre Moise si Isus, care au fost, si unul si celalalt, respinsi de poporul pe care cautau sa-l ajute. Prin mana lui. Pare ca fusese descoperit lui Moise ca el urma sa elibereze pe Israel, dar el era sub o impresie gresita ca lucrarea avea sa fie implinita prin acelasi fel de mijloace pe care egiptenii in totalitate obisnuiau sa-si impuna puterea. Dar n-au priceput. O expresie concisa dar efectiva, subliniind lipsa de apreciere a poporului ales. Poporul lui Dumnezeu prea adesea nu intelege si nu e pregatit pentru actele lui Dumnezeu de eliberare (cf. atitudinea iudeilor fata de Hristos, Ioan 1,11). 7:26 A doua zi, cand se bateau ei, Moise a venit in mijlocul lor, si i-a indemnat la pace. Oamenilor, a zis el, voi sunteti frati; de ce va nedreptatiti unul pe altul? Cand se bateau. Adica, doi barbati dintre evrei (Exod 2,13). Indemnat la pace. [,,Ii unea”, KJV]. Literar, ,,ii aducea la pace”, adica, ii impaca. Oamenilor. [,,Domnilor”, KJV; ,,Barbati”, Nitz]. Mai de graba, ,,barbati”. Sentimentul lui fratern proaspat trezit e atat de puternic, incat Moise pare neinstare sa tolereze orice mai putin decat unirea frateasca printre evrei, cand sufera impreuna. 7:27 Dar cel ce nedreptatea pe aproapele sau, l-a imbrancit, si i-a zis: Cine te-a pus pe tine stapanitor si judecator peste noi? Cine te-a pus pe tine stapanitor? Asa cum e aratat in v. 35, Stefan subliniaza aceasta constatare timpurie a autoritatii lui Moise pentru a arata ca intreaga istorie a lui Israel fusese marcata de respingerea solilor lui Dumnezeu, care fusesera trimisi pentru binele natiunii. Lepadarea lui Isus a fost lepadarea culminanta. 7:28 Vrei sa ma omori si pe mine cum ai omorat ieri pe Egiptean? Vrei? Compara Exod 2,14. 7:29 La auzul acestor vorbe, Moise a fugit, si s-a dus de a locuit ca strain in pamantul Madian, unde a nascut doi fii. Moise a fugit. Privirea rapida si generala a lui Stefan a trecut peste faptul ca faraon a aflat de cele ce se petrecusera si-l cauta pe Moise. Iosif (Antiquities ii.11.1 [254-256]) pune fuga lui Moise pe seama geloziei egiptenilor, care se temeau ca el va conduce o revolta. Ca strain. Literal, ,,a devenit un pelerin”, adica un strain. Madian. Gr. Madiam, pentru ebr. Midyan, ,,Madian” (vezi Exod 2,15.16). A nascut doi fii. Ghersom si Eliezer. Mama lor era Sefora, fiica lui Ietro (vezi Exo.4,20; 18,2-4). 7:30 Peste patruzeci de ani, i s-a aratat un inger in pustia muntelui Sinai, in para focului unui rug. Patruzeci de ani. Impreuna cu cei 40 de ani mentionati in v. 23, Moise implineste de 80 de ani cand a fost chemat sa izbaveasca pe Israel (vezi Exod 7,7). Un inger. [,,Un inger al Domnului”, KJV; ,,Ingerul Domnului”, Nitz]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p.10) omiterea cuvintelor ,,al Domnului”. Referirea lui Stefan la experienta lui Moise la rugul ce ardea era un raspuns indirect la acuzatia ca ar fi vorbit contra lui Moise, deoarece aici ii da deplina onoare ca unul care avusese experienta personala cu Dumnezeu. In ce priveste identificarea ingerului ca fiind Domnul, vezi Exod 3,2. Para focului. [,,O flacara de foc”, KJV; Nitz]. Vezi Exod 3,2. Rug. [,,Tufis”, KJV]. Gr. batos, ,,o tufa de maracini”, ,,rug de mure”. Nu e cu putinta de a identifica exact acest tufis. 7:31 Moise, cand l-a vazut, s-a mirat de aratarea aceasta; si, pe cand se apropia sa vada ce este, a auzit glasul Domnului, Sa vada. Compara Exod 3,5. Glasul Domnului. Vezi Exod 3,2. 7:32 care i-a zis: Eu sunt Dumnezeul parintilor tai, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, si Dumnezeul lui Iacov. Si Moise, tremurand, n-a indraznit sa se uite. Dumnezeul lui Avraam. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p.10) omiterea cuvintelor ,,Dumnezeul lui” inaintea numelor Isaac si Iacov. Daca, asa cum declara traditia, Stefan fusese unul din cei saptezeci (vezi cap. 6,5), fara indoiala auzise cuvintele acestea citite de Domnul cand marturisea impotriva necredintei saducheilor cu privire la inviere (Matei 22,32). Daca vreunii din saduchei se aflau in conciliu, cu siguranta ca aveau sa-si aduca aminte multa vreme dupa aceea de citatele folosite de Stefan special pentru ei. Maretele cuvinte le-ar fi reamintit fagaduinta invierii si demonstrarea ei in invierea lui Isus dintre cei morti. 7:33 Domnul i-a zis: Scoate-ti incaltamintea din picioare, caci locul pe care stai, este un pamant sfant. Scoate-ti incaltamintea. In Exod 3 porunca este destul de logica inainte ca Dumnezeu sa i Se faca cunoscut lui Moise, care nu ar fi avut nevoie de indrumare cand a recunoscut prezenta lui Dumnezeu. Folosirea de catre Stefan a acestei experiente ar fi subliniat adevaratul lui respect fata de locurile sfinte si arata ca prezenta lui Dumnezeu nu era marginita la curtile Templului din Ierusalim (vezi Exod 3,5). 7:34 Am vazut suferinta poporului Meu, care este in Egipt, le-am auzit gemetele, si M-am pogorat sa-i izbavesc. Acum, du-te, te voi trimite in Egipt. Am vazut. Repetarea acestei expresii este o reflectare, in greceste, a unei constructii emfatice ebraice si este bine redata prin: ,,Sigur am vazut” in Exod 3,7. [KJV]. Versetul acesta este un citat prescurtat si compus luat din Exod 3,7.8.10. Te voi trimite. S-ar putea ca Stefan sa fi folosit versetul acesta pentru a sugera ascultatorilor sai felul in care Hristos, ca si Moise, fusese trimis ca raspuns la rugaciunea de a alina suferinta si de a elibera pe poporul Sau (vezi v. 35). 7:35 Pe acest Moise, de care se lepadasera ei, cand au zis: Cine te-a pus pe tine stapanitor si judecator? Dumnezeu l-a trimis ca stapanitor si izbavitor, cu ajutorul ingerului, care i se aratase in rug. Acest Moise. Pasajul acesta e in asa fel alcatuit, incat scoate in evidenta faptul ca Moise era cel onorat caruia Domnul i Se aratase. De care se lepadasera. [,,Pe care l-au refuzat”, KJV; ,,Pe care-l tagaduisera”, Nitz]. Aici din nou se pune accentul pe respingerea lui Moise de catre poporul evreu, desi era atat de bine adeverit ca sol al lui Dumnezeu. Poate ca Stefan lasa sa se inteleaga ca ascultatorii sai se purtau la fel, lepadand pe Isus Hristos. Izbavitor. [,,Eliberator”, KJV; ,,Rascumparator”, Nitz]. Gr. lutrotes, ,,liberator”, ,,rascumparator”. Cuvantul acesta nu e gasit in alta parte in NT, dar apare in LXX ca traducere a ebraicului go’el (vezi Psalmi 19,14; cf. cu Rut 2,20). Astfel, in timp ce are sensul fundamental de ,,liberator”, in uzul biblic are supraintelesul asociat cu ideea de rudenie-rascumparatoare. Moise a eliberat, si in felul acesta a rascumparat, poporul sau din Egipt, dar Hristos elibereaza, rascumpara, poporul Sau din pacat si moarte. Cu ajutorul ingerului. [,,Prin mana ingerului”, KJV; ,,Impreuna cu ingerul”, Nitz]. Literar, ,,cu mana unui inger”. Cuvantul ,,cu” subliniaza faptul ca lucrarea lui Moise a fost facuta in conlucrare cu puterile ceresti. In ce priveste identitatea ingerului, vezi Exod 3,2; cf. cu Fapte 7,30. 7:36 El i-a scos din Egipt, si a facut minuni si semne in Egipt, la Marea Rosie, si in pustie, patruzeci de ani. I-a scos. Moise a fost in stare sa faca lucrul acesta, avand cu el puterea lui Dumnezeu (vezi Exod 3,12). Minuni si semne. Vezi cap. 2,19.22; 6,8; cf. Vol. V, p. 208. Marea Rosie. Aceasta este numele dat de greci intinderii de apa pe care evreii o numeau Marea Trestiilor (vezi Exod 10,19). Nu poate fi precizat motivul care a determinat acest nume. Patruzeci de ani. Vezi Num. 14,33; Deut. 29,5. 7:37 Acest Moise a zis fiilor lui Israel: Domnul, Dumnezeul vostru, va va ridica dintre fratii vostri un proroc ca mine: de el sa ascultati. Un prooroc. Stefan, ca si Petru (vezi cap. 3,22), se refera la profetia data in Deut. 18,15-18. Ca si Petru, el o vede implinita in Isus. El e hotarat acum sa confrunte Sinedriul cu acest Profet in persoana lui Isus pe care ei Il rastignisera. De El sa ascultati. [,,Pe El sa-L ascultati”, KJV]. Pot fi citate dovezi textuale importante (cf. p.10) pentru omiterea acestor cuvinte. Totusi, ele sunt bine atestate in citatul aceluiasi pasaj din cap. 3,22. 7:38 El este acela care, in adunarea Israelitilor din pustie, cu ingerul, care i-a vorbit pe muntele Sinai, si cu parintii nostri, a primit cuvinte vii, ca sa ni le dea noua. El este acela. Referirea este inca la Moise. Adunarea. [,,Biserica”, KJV; ,,Adunarea”, Nitz]. Gr. ekklesia, ,,adunare” sau ,,congregatie” (vezi Matei 18,17). Din pustie. Stefan are in minte adunarea poporului Israel la Muntele Sinai, inainte de darea Legii (Exod 19). Cu ingerul. In v. 35, ingerul este Domnul Insusi, la fel cum este in v. 31, intrucat glasul care a vorbit e numit ,,glasul Domnului”. A primit. Adica, Moise. Cuvinte vii. Gr. logia zonta. ,,cuvinte vii”. Logia e diminutivul de la logos, ,,cuvant”. In LXX este folosit pentru cuvintele lui Dumnezeu (Num. 24,4.16), si in Filo (vezi Vol. V, p. 93) pentru Decalog. In KJV, logia e tradus ,,oracole” (Rom. 3,2; Evrei 5,12; 1 Petru 4,11). Aici, referirea este la legea primita de Moise si transmisa generatiilor urmatoare. Aceste oracole sunt descrise ca ,,vii”, in sensul ca ele raman si dainuiesc din generatie in generatie (cf. Evrei 4,12; 1 Petru 1,23). 7:39 Parintii nostri n-au vrut sa-l asculte, ci l-au nesocotit: si, in inimile lor, s-au intors spre Egipt, N-au vrut sa-l asculte. Literal, ,,n-au fost binevoitori sa devina ascultatori”. Aceasta razvratire a copiilor lui Israel a izbucnit la o luna dupa eliberarea lor de la Marea Rosie si inainte de a ajunge la Sinai (Exod 16,2.3). In timpul cat Moise a fost pe munte, nemultumirea lor i-a dus la apostazie (Exod 32,1), asa cum e schitat de Stefan in versetele urmatoare. Prin implicatie, el prezinta o paralela intre atitudinea israelitilor fata de Moise si atitudinea iudeilor fata de Hristos. Oamenii din amandoua epocile au fost neascultatori fata de pretinsul lor rascumparator. In ce priveste ascultarea, vezi Fapte 5,32. In inimile lor. Ei nu s-au intors de fapt, ci au dorit dupa asa-zisele bunatati de care se bucurasera in tara captivitatii lor (vezi Exod 16,3; cf. cele de la Num. 11,4-6). Asa si sotia lui Lot a privit inapoi spre Sodoma si a murit (Gen. 19,26). Domnul osandeste pe omul care, dupa ce a pus mana pe plug, priveste inapoi (Luca 9,62). S-au intors. [,,S-au intors inapoi iarasi”, KJV]. Sau simplu, ,,s-au intors”. Referirea imediata a cuvintelor lui Stefan este la experientele relatate in Exod 16,23; 32,1-6, dar au mai fost si multe altele (Exod 17,1-3; Num. 11,1-5; 14,1-4 etc.). 7:40 si au zis lui Aaron: Fa-ne niste dumnezei, care sa mearga inaintea noastra; caci acest Moise, care ne-a scos din tara Egiptului, nu stim ce s-a facut. Fa-ne niste dumnezei. Vezi Exod 32,1. Stefan arata cum lipsa lor de credinta in conducerea lui Moise a condus pe israeliti la una dintre formele cele mai rele de pacat – idolatria. 7:41 Si in zilele acelea, au facut un vitel, au adus jertfa idolului, si s-au bucurat de lucrul mainilor lor. Au facut un vitel. Vezi Exod 32,4.5. Evreii probabil vazusera pe egipteni inchinandu-se la boul Mnevis la Heliopolis sau la boul Apis la Memfis si doreau sa faca un chip asemanator care sa reprezinte pe marele Dumnezeu al universului. Idolului. Evreii pretindeau ca vitelul de aur era un dumnezeu (vezi Exod 32,4), dar Stefan, pe buna dreptate, il numeste un ,,idol”. S-au bucurat. Mai de graba, ,,se bucurau”, adica, staruiau in a se bucura in cultul lor idolatru si in orgiile lui care il insoteau. Verbul in deosebi exprima bucuria unei petreceri, ca in Luca 15,23.24.29 (cf. cele de la Exod 32,5.6). Moise a auzit nu strigate de lupta, ci ,,glasul unor oameni care canta” (Exod 32,18). Lucrul mainilor lor. Nu numai ca inchinarea la un chip este identica cu tagaduirea lui Dumnezeu, dar ceea ce este mai rau, pune un lucru facut de om in locul Lui. Idolatrul isi intoarce spatele fata de Facatorul sau si se inchina pana la pamant in fata a ceea ce el insusi a facut. Vezi Osea 6,6. 7:42 Atunci Dumnezeu S-a intors de la ei, si i-a dat sa se inchine ostirii cerului, dupa cum este scris in cartea prorocilor: Mi-ati adus voi vite junghiate si jertfe timp de patruzeci de ani in pustie, casa a lui Israel? Atunci Dumnezeu S-a intors. [,,Atunci Dumnezeu S-a intors”, KJV; ,,Dar Dumnezeu Se intoarse”, Nitz]. Mai de graba, ,,Dar Dumnezeu S-a intors”. Israel se intorsese de la Moise, reprezentantul lui Dumnezeu si acum Dumnezeu Se intoarce de la ei (cf. Ios. 24,20). Oamenii trebuie sa fi ajuns la o stare ingrozitoare cand Dumnezeu trebuia sa-i paraseasca (vezi Osea 4,17; 5,6). Tocmai aceasta stare ingrozitoare o descrie Pavel in Rom. 1,24.26.28. Sa se inchine. Gr. latreuo, ,,a servi pentru plata”, si, prin extensie, ,,a aduce slujba religioasa”, ,,a se inchina”. Ostirii cerului. Vezi Deut. 4,19; Tef. 1,5. Israel fusese instiintat sa fuga de un astfel de cult, ca fiind o forma de idolatrie (Deut. 4,19; 17,3). Dar atat istoricii (2 Regi 17,16; 23,5; 2 Cron. 33,3.5), cat si profetii (Ier. 8,2; 19,13; Tef. 1,5) relateaza ca avertizarea a fost in zadar. Cultul acesta al corpurilor ceresti este cunoscut ca sabaism. Se face aluzie in NT la astrologie. Cartea proorocilor. Adica, proorocii VT (vezi Luca 24,44). Iudeii, in general, considerau scrierile celor doisprezece asa-numiti profeti mici o singura carte. Stefan, tinandu-se de deprinderea generala, nu identifica pe autorul citatului sau. Mi-ati adus voi? [,,Nu cumva Mi-ati adus”? Nitz]. Mai de graba, cu accentul ordinei cuvintelor din greceste: ,,Mi-ati jertfit vite junghiate si sacrificii patruzeci de ani in pustie, o casa a lui Israel”? Citatul este, cu mici schimbari, din LXX la Amos 5,25.26. In termenii faptului istoric, la aceasta intrebare trebuie sa se raspunda afirmativ, deoarece I s-au adus lui Dumnezeu jertfe in timpul pribegiei prin pustie. Dar spiritual, raspunsul e negativ, deoarece multi din popor, desi aduceau jertfele, se inchinau si la dumnezei mincinosi si Domnul a refuzat inchinarea lor impartita. 7:43 Ati purtat cortul lui Moloh si chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe care le-ati facut ca sa va inchinati lor! De aceea va voi stramuta dincolo de Babilon. Ati purtat. Mai de graba, ,,Ati ridicat”. Versetul acesta e un citat, cu putine variatiuni, de la Amos 5,26 asa cum apare in LXX, dar acest pasaj e cu totul diferit de textul ebraic masoretic. Pasajul face referire la inchinarea inacceptabila a lui Israel si inchinarea lor la idoli. In peregrinarile lui Israel ar trebui sa fi ,,purtat” [,,ridicat”] numai cortul Domnului, dar prea adesea ei au ,,purtat” [,,ridicat”] tabernacolul, sau cortul, care adapostea un chip pagan. Moloh. Forma greaca a numelui dumnezeului cunoscut sub felurite nume in VT ca Moloh, Milcom, Malcham (vezi Lev. 18,21; 20,2; Ier. 7,31). In textele acestea cultul lui Moloh este categoric interzis. Dar prohibitia a fost in zadar (vezi 2 Regi 16,2.3; 23,10; Ier. 7,31; 32,35; Ezechiel 23,37 etc). Remfan. Dovezile textuale sunt impartite (cf. p.10) intre exprimarile Remfan, Ramfan, Remfam, Remfa, Romfa, Raifan, si Refan. LXX la Amos 5,26, de unde e luat versetul, are Caivan, care pare sa fi fost luat ca echivalent al ebraicului Kewan sau Kiyyun [,,Chiun”, KJV; Nitz], presupus de multi invatati a fi termenul ebraic pentru planeta Saturn pentru care Caivan era numele coptic sau egiptean. Dar lucrurile acesta nu pot fi precis probate. Totusi, e clar ca Amos, pe care il citeaza Stefan, condamna inchinarea la stele. De aici Stefan este pe deplin indreptatit cand condamna pe vechii iudei ca idolatrii. Dincolo de Babilon. In Amos 5,2, din care e citat prezentul verset atat versiunea ebraica, cat si LXX dau ,,Damasc”. Pana pe vremea lui Amos, Siria, reprezentata de Damasc, fusese un vrajmas serios atat pentru Israel, cat si pentru Iuda. Captivitatea babiloniana nu avusese inca loc pe atunci, dar cand Stefan priveste inapoi, Babilonul este cel care sta ca arhivrajmas al iudeilor si fara indoiala pentru motivul acela el, prin inspiratie, a pus ,,Babilonul” in locul ,,Damascului”. In v. 37-43, Stefan a scos in evidenta apostaziile evreilor, care s-au impotrivit lui Dumnezeu, ridicandu-se impotriva lui Moise, si chiar pe vremea lui Stefan s-au impotrivit lui Dumnezeu, ridicandu-se impotriva lui Isus. 7:44 Parintii nostri aveau in pustie cortul intalnirii, asa cum il randuise Cel ce a spus lui Moise sa-l faca dupa chipul, pe care-l vazuse. Cortul intalnirii. [,,Cortul marturiei”, KJV; Nitz]. Vezi Exod 25,8; Num. 9,15. Il randuise. [,,Randuit”, KJV; Nitz]. Expresia spune literal, ,,chiar asa cum e randuit cel care a vorbit lui Moise”. Vezi Exod 25,8.9. Dupa chipul. [,,Dupa felul”, KJV; ,,Dupa chipul”, Nitz]. Mai de graba, ,,dupa tiparul”, ca in Evrei 8,5 [KJV] (vezi Exod 25,9). Argumentatia lui Stefan lasa a se intelege ca Sanctuarul ceresc este institutia importanta si centrala, si in felul acesta scoate in evidenta natura temporara a cortului, ca punct central in inchinarea [,,cultul”] lui Dumnezeu. 7:45 Si parintii nostri l-au adus, la randul lor, sub povatuirea lui Iosua, cand au intrat in tara stapanita de Neamurile, pe care Dumnezeu le-a izgonit dinaintea parintilor nostri; si a ramas acolo pana in zilele lui David. La randul lor. [,,Care a venit dupa”, KJV; ,,Dupa ce l-au luat in primire”, Nitz]. Gr. diadechomai, ,,a primi la rand”, adica au mostenit cortul de la parintii lor. Generatia care a urmat dupa cea a Exodului a dus cortul in Canaan, deoarece toti cei care iesisera din Egipt, cu exceptia lui Caleb si Iosua, murisera in pustie. Iosua. [,,Isus”, KJV; ,,Iosua”, Nitz]. Gr. Jesous, echivalent cu ebraicul Yehoshua, ,,Iosua” (vezi Matei 1,1). Aici referirea este evident la Iosua, care a dus pe israeliti si cortul intalnirii in Canaan. Stapanita de. [,,In posesiunea”, KJV; ,,Luasera in stapanire neamurile”, Nitz]. Literar, ,,in luarea proprietatii”. Neamurile. Adica, ,,natiunile”, sau ,,paganii”, cu referire in deosebi la canaaniti. Pe care Dumnezeu le-a izgonit. [,,Pe care le fugari Dumnezeu”, Nitz]. Vezi Deut. 9,3; Psalmi 44,2. Zilele lui David. Aceasta expresie poate avea doua aplicatii: 1) populatia originala canaanita a Palestinei n-a fost pe deplin supusa decat pe vremea lui David; 2) tabernacolul [,,cortul”] era punctul central al cultului israelit pana la, si inclusiv, domnia lui David. Dupa aceasta Templul a luat locul cortului. 7:46 David a capatat mila inaintea lui Dumnezeu, si a cerut sa ridice o locuinta pentru Dumnezeul lui Iacov. A capatat mila. [,,A aflat favoare”, KJV; ,,Afla dar”, Nitz]. David, favorizat de Dumnezeu, a dorit sa zideasca Templul, dar Dumnezeu nu i-a ingaduit sa faca lucrul acesta (vezi 2 Samuel 7,1-17; 1 Cron. 22,6-10). A cerut. [,,A dorit”, KJV; ,,Se ruga”, Nitz]. Mai de graba, ,,a cerut”. Sa ridice o locuinta. [,,Sa gaseasca un cort”, KJV; Nitz]. Cuvintele acestea, care apar neobisnuite in contextul de fata, sunt extrase din LXX la Psalmi 132,5. Aici cuvantul grecesc tradus tabernacol [,,cort”] (skenoma) este mai bine redat ,,locuinta”, intrucat cortul (skene) existase de pe vremea lui Moise si David dorea sa zideasca un templu permanent. Dumnezeul lui Iacov. Dovezile textuale sunt impartite (cf. p.10) intre exprimarile ,,Dumnezeul lui Iacov” si ,,casa lui Iacov”, dar contextul favorizeaza textul asa cum exista in KJV. LXX la Psalmi 132,5, de unde sunt extrase cuvintele acestea, zice ,,Dumnezeul lui Iacov”. 7:47 Si Solomon a fost acela care I-a zidit o casa. Solomon… a zidit. Vezi 1 Regi 6,1. 7:48 Dar Cel Preainalt nu locuieste in locasuri facute de maini omenesti, cum zice prorocul: Dar. Dar, pe de alta parte, aceasta arata contrastul dintre versetele imediat precedente, care vorbesc despre tabernacol si Templu ca loc de intalnire al lui Dumnezeu cu oamenii si versetele 48,49 care scot in evidenta ca Dumnezeu nu locuieste in cladiri facute de om. Cel Preainalt. Intrucat, in afara de articol e numai un cuvant in limba greaca, cuvantul ,,prea” trebuie scris cu litera mare. In ce priveste comentariul la titlul acesta vezi Gen. 14,18. Nu locuieste. Expresia poate fi tradusa, ,,nu locuieste in lucruri facute de maini” (cf. cu Evrei 9,11.24). Deoarece in original nu e nici un cuvant pentru ,,locasuri” [,,templu”]. Iudeii n-ar fi avut nevoie de aceasta reamintire despre atotprezenta lui Dumnezeu, deoarece ei fusesera bine instruiti cu privire la acest aspect al naturii Sale (vezi 1 Regi 8,27; Psalmi 139,7-13). Dar ei se concentrasera la adevarul ca El fagaduise sa favorizeze Templul cu prezenta Sa pana cand gandul lor L-a restrans la limitele lui. Si mai rau, ei ajunsesera sa aiba un mai mare respect pentru cladire decat pentru Acela pentru care fusese edificata cladirea. Facand asa, ei se descalificasera de a fi in stare sa recunoasca si sa primeasca pe Dumnezeu ,,aratat in trup” (1Tim. 3,16) cand S-a aratat si a locuit intre ei. Pavel, care auzise apararea lui Stefan, a folosit un argument similar in vorbirea catre filozofii din Atena (Fapte 17,24.25). Zice proorocul. Citatul e din proorocul evanghelist, Isaia (cap. 66,1.2), care a vazut pe Dumnezeu in templul Sau ceresc (cap. 6,1-7). 7:49 Cerul este scaunul Meu de domnie, si pamantul este asternutul picioarelor Mele. Ce fel de casa Imi veti zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu de odihna? Cerul este scaunul Meu de domnie. Stefan citeaza LXX aproape cuvant cu cuvant. Pentru comentariul la v. 49. 50 vezi Isaia 66,1.2. Isaia atrage atentia la faptul ca Cel Preainalt nu poate fi marginit la limitari omenesti, dar va locui cu ,,cel ce sufera si are duhul mahnit”. Aceste cuvinte erau o mustrare pentru iudeii care le auzeau. Avand cultul concentrat la Templul pamantesc, ei erau departe de a fi ,,saraci si cu duhul mahnit” [KJV]. Apelul nerostit al lui Stefan e de a primi pe Cel Divin, care umblase atat de smerit printre ei si le aratase caracterul atat de placut al Tatalui ceresc. Multi preoti deja primisera Evanghelia (vezi Fapte 6,7); si mai multi urmau sa faca lucrul acesta. Acesti convertiti de la vechiul sistem al simbolurilor construiau un templu spiritual in propriile inimi. 7:50 N-a facut mana Mea toate aceste lucruri? Verset ce nu a fost comentat. 7:51 Oameni tari la cerbice, netaiati imprejur cu inima si cu urechile! Voi totdeauna va impotriviti Duhului Sfant. Cum au facut parintii vostri, asa faceti si voi. Oameni tari la cerbice. [,,Cerbicosilor”, KJV; Nitz]. Schimbarea brusca in tonul cuvantarii lui Stefan e fara indoiala explicat prin cresterea tensiunii in Sinedriu si prin resentimentul trezit de cuvintele sale (cf. AA 100; Matei 26,65). Parand ca isi da seama ca sfarsitul lui era aproape si ca nici o continuare a expunerii nu ar influenta deznodamantul, Stefan a izbucnit intr-o aspra mustrare. Adjectivele pe care el le foloseste fusesera aplicate la pacatele vechiului Israel: ,,incapatanat” [,,tare la cerbice”, Nitz] in Exod 33,3.5; 34,9 si ,,necircumcisi” in Lev. 24,41. ,,Cerbicosi” este aplicat la boi incapatanati (vezi Exod 32,8). Expresia faptica ,,necircumcisi cu inima” fusese folosita de Ezechiel (cap. 44,7) cu privire la ,,straini”. Acum chiar in momentul cand Stefan le spusese ca venerarea din partea lor a Templului era excesiva si zadarnica, el i-a pus in categoria neamurilor. Nici o insulta mai rea nu putea sa fie adresata acestor oameni furiosi. Totdeauna va impotriviti Duhului Sfant. Un rezumat istoric precis, deoarece din zilele lui Moise, fata de care parintii lor fusesera neascultatori, pana in zilele lui Isus Hristos, pe care ei Il rastignisera, poporul Israel se impotrivea Duhului Sfant. Cuvantul grecesc pentru a se ,,impotrivi” (antipipto) implica opozitie activa, energica. 7:52 Pe care din proroci nu i-au prigonit parintii vostri? Au omorat pe cei ce vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihanit, pe care L-ati vandut acum, si L-ati omorat. Pe care din prooroci? Aici este un ecou al cuvintelor proprii ale lui Hristos (Matei 5,12; Luca 11,47; 13,34). In ce priveste un comentariu la istoria unei asemenea prescurtari a profetilor, vezi Matei 5,12; 23,37 (cf. 1 Tes. 2,15; cf. cele de la 2 Cron. 36,16). Vesteau. [,,Aratau”, KJV; ,,Au vestit”, Nitz]. Celui Neprihanit. [,,Cel Drept”, KJV; ,,Celui Drept”, Nitz]. Sau, ,,Cel Drept”. Acest inalt titlu este folosit de asemenea cu privire la Domnul in cap. 3,14; 22,14. Numele fusese deja aplicat in literatura iudaica, la Mesia cel asteptat (Enoh 38,2) si ar fi putut sa fie sugerat de Isaia 11,4.5. Sotia lui Pilat a folosit descrierea aceasta cu privire la Isus (Matei 27,19). Biserica primara pare sa-l fi acceptat si un exemplu de aplicare a lui poate fi vazut in 1 Ioan 2,1, unde cuvantul grecesc pentru ,,drept” [,,neprihanit”] este acelasi ca cel folosit aici pentru ,,Cel Neprihanit” [,,Cel Drept”]. Hristosul care fusese condamnat ca un raufacator era distins fata de toti oamenii ca ,,Cel Neprihanit” [,,Cel Drept”]. Printr-o acordare a acestei neprihaniri, Stefan iesea in evidenta, in contrast cu oamenii care erau pe punctul de a-l executa in furie nelegiuita. L-ati vandut acum si L-ati omorat. [,,Ati fost acum tradatori si omoratori”, LKV; ,,Ai carui tradatori si omoratori v-ati facut voi acum”, Nitz]. Citind pe fata chinuitorilor sai soarta pe care urma sa o aiba curand, Stefan le reaminteste actiunile lor anterioare fata de Hristos. 7:53 voi, care ati primit Legea data prin ingeri, si n-ati pazit-o! Care ati primit. O forma emfatica: ,,Voi care ati primit”. Data prin ingeri. [,,Prin randuieli de ingeri”, KJV; Nitz]. Mai literal, ,,ca randuieli ale ingerilor”. Hristos, Fiul lui Dumnezeu, e Cel care a dat Legea pe Muntele Sinai (vezi Exod 20,2). El era si Ingerul legamantului (vezi Exod 23,20). Dar o oaste ingereasca era cu Domnul pe Muntele Sinai (cf. cele de la Deut. 33,2; Psalmi 68,17; Gal. 3,19; Evrei 2,2). LXX la Deut. 33,2 zice ,,la dreapta lui ingeri erau cu el”, iar Iosif (Antiquities XV.5.3) prezinta aceeasi idee. N-ati pazit-o. Mai de graba, ,,Voi cu adevarat nu ati pazit-o”. Lucrul acesta se spune in contrast dramatic cu expresia de mai inainte ,,ati primit Legea”, si trebuie sa fi dat o lovitura puternica celor care au auzit-o. Ei nu pazisera nici litera legii, si nici scopul ei. Legea data de ingeri ar fi putut sa fie slava lor; pervertirea ei precipita ocara si nimicirea lor. 7:54 Cand au auzit ei aceste vorbe, ii taia pe inima, si scrasneau din dinti impotriva lui. Cand au auzit. Mai de graba: ,,Acum in timp ce auzeam”. Ii taia pe inima. Vezi cap.5,33. Cuvantul folosit descrie un chin mai viu decat ,,strapunsi in inima” de la cap. 2,37 si a produs nu pocainta, ci manie furioasa. Scrasneau din dinti impotriva lui. [,,Scrasneau la el”, KJV; ,,Scrasneau cu dintii impotriva lui”, Nitz]. Literal, ,,isi scrasneau dintii la el”. Expresia figurata nu e neobisnuita (Matei 8,12; 13,42 etc.). Aici insa este o manifestare literala de manie. Iudeii ingaduisera ca furia lor sa treaca de puterea de stapanire. Ramasi fara grai de furie, ei doreau sa-l sfasie asa cum fiarele salbatice si-ar sfasia prada cu dintii. 7:55 Dar Stefan, plin de Duhul Sfant, si-a pironit ochii spre cer, a vazut slava lui Dumnezeu, si pe Isus stand in picioare la dreapta lui Dumnezeu; Dar Stefan. [,,Dar el”, KJV; ,,Iar el”, Nitz]. Aratand contrastul simplu si deplin, cu impotrivitorii lui deliranti. Plin. [,,Fiind plin”, KJV]. Implicand nu o inspiratie de moment, ci o experienta continua. Ca si la inceput (cap. 6,5), tot asa si la sfarsit, Stefan este ,,plin de Duhul Sfant”. Si-a pironit ochii. [,,A privit in sus, fix”, KJV]. Vezi cap. 1,10. Spre cer. Stefan a vazut ,,cerurile deschise” (Fapte 7,56; cf. cu Isaia 6,1). Nimeni dintre privitori nu a vazut slava cerurilor deschise in felul acesta, si sustinerea ca Stefan vedea slava aceasta parea pentru el sa-i agraveze vinovatia. Dar numai profetii ne pot spune daca ceea ce ei vad este cu ochiul spiritual launtric sau printr-o extindere a simtului fizic (cf. Matei 3,16; 2 Cor.12,1-6). A vazut slava lui Dumnezeu. Compara cu Gen. 3,24; Exod 13,21; Ioan 1,14; Fapte 7,2. Vorbirea lui Stefan incepe cu o referire la ,,Dumnezeul slavei” si se termina relatand o viziune a slavei dumnezeiesti care straluceste asupra mintii sale. Cu ce expresie de incantare trebuie sa fi privit el slava aceea! El a uitat primejdia mortala a momentului si s-a devotat cu totul viziunii ceresti. Isus stand in picioare. Despre Hristos se vorbeste de obicei ca sezand la dreapta lui Dumnezeu. La dreapta lui Dumnezeu. Vezi Matei 26,64. Aceasta priveliste a Tatalui si a Fiului a intarit pe servul credincios suferind. 7:56 si a zis: Iata, vad cerurile deschise, si pe Fiul omului stand in picioare la dreapta lui Dumnezeu. Fiul Omului. Singura data cand titlul acesta e folosit in NT in afara de Evanghelii. S-ar putea ca Stefan sa-l fi auzit chiar de pe buzele Domnului sau, sau poate sa-l fi deprins biserica primara, intrucat cuvantarea lui a fost tinuta inainte de a fi fost scrisa oricare Evanghelie. Membrii Sinedriului probabil isi aminteau ca Hristos Insusi folosise expresia aceasta la data judecarii Lui inaintea lor (Matei 26,64). Atunci ei osandisera pretentiile Domnului ca fiind hulitoare. In ce priveste comentariul la acest titlu, vezi Marcu 2,10; cf. Vol. V, p. 917. 7:57 Ei au inceput atunci sa racneasca, si-au astupat urechile, si s-au napustit toti intr-un gand asupra lui. Ei au inceput atunci sa racneasca. [,,Atunci au strigat”, KJV; ,,Strigand cu glas tare”, Nitz]. Mai de graba, ,,Dar ei au strigat”, adica, intr-o incercare de a aduce la tacere pe Stefan, in loc de a-l asculta si de a se lasa convinsi in prezenta slavei lui Dumnezeu. Astupat. Gr. sunecho, ,,a comprima”, ,,a tine laolalta”. Ei socoteau cuvintele lui Stefan ca hulitoare si nu doreau sa le mai asculte. In felul acesta au dovedit ca meritau descrierea data in v. 51. Ei, si nu Stefan, erau hulitori. S-au napustit toti intr-un gand asupra lui. Satana a adus in Sinedriu felul de unitate ceruta de Lege (Deut. 13,9.10) cand un om urma sa fie executat. Nu au asteptat un verdict oficial; ei erau unanimi in dorinta si decizia lor. In ce priveste aspectele juridice ale unor asemenea procedee sumare, compara Matei 26,59. 7:58 L-au tarat afara din cetate, si l-au ucis cu pietre. Martorii si-au pus hainele la picioarele unui tanar, numit Saul. L-au tarat afara. [,,L-au aruncat afara”, KJV; ,,Si scotandu-l afara din oras”, Nitz]. Potrivit cu Lev. 24,14 cel care urma sa fie ucis cu pietre trebuia sa fie scos afara din tabara care, pe vremea lui Stefan, insemna in afara de zidurile Ierusalimului. L-au ucis cu pietre. Literal, ,,il ucideau cu pietre”, ca si cum actul executiei continua in timp ce martirul se ruga (v. 59,60). Uciderea cu pietre era pedeapsa pentru hula sub legea mozaica (Lev. 24,14-16; vezi Ioan 8,7). Dar oricat de scrupulos s-ar fi tinut Sinedriul de legea aceasta, sub romani ei nu aveau dreptul sa ia viata, mai ales daca Stefan ar fi fost cetatean roman (vezi Fapte 6,5). Dar slujbasii romani puteau fi mituiti pentru a ajunge la o tacere convenabila (AA 98,101). Pilat, care era inca procuror (vezi Vol. V. p. 67,68), s-ar putea sa fi fost plecat din cetate la data aceea, dar nu ar fi fost sigur ca el s-ar fi amestecat in actul asupra lui Stefan, dupa experienta lui umilitoare la judecata lui Isus. Si-au pus hainele. Legea cerea ca acuzatul sa fie cel dintai care sa foloseasca pietrele ucigatoare (Deut. 17,7; cf. cele de la Ioan 8,7). Hainele largi si lungi pana in pamant ar fi impiedicat libera miscare a bratelor executoare, si deci au fost puse la o parte (cf. Fapte 22,20). Unui tanar. Gr. neanias, ,,tanar”, e folosit cu multa latitudine pentru barbati intre 20 si 40 de ani. Termenul acesta nu poate ajuta prea mult la determinarea cronologiei vietii lui Pavel (cf. cu Filimon 9). Pentru o posibila datare a martirajului lui Stefan vezi p. 99. Saul. Pentru intelesul numelui, vezi 1 Samuel 9,2. Pentru comentariu la viata din trecut a lui Saul, prezenta lui la executia lui Stefan si schimbarea ulterioara a numelui lui in Pavel, vezi Nota Aditionala nr. 2 la finele capitolului. 7:59 Si aruncau cu pietre in Stefan, care se ruga si zicea: Doamne Isuse, primeste duhul meu! Si aruncau cu pietre. Mai de graba, ,,pe cand ei il loveau cu pietre”. Stefan se ruga pe cand era improscat cu pietre. Se ruga. [,,Chemand pe Dumnezeu”, KJV]. Asa cum e aratat prin litere cursive in KJV, cuvantul ,,Dumnezeu” nu e in original. Rugaciunea insasi arata ca Stefan s-a rugat la Domnul Isus, pe care Il vazuse mai inainte stand la dreapta lui Dumnezeu (v. 56). Primeste duhul meu. Vezi Matei 27,50; Luca 8,55; Fapte 7,60. Noteaza cum Luca relateaza la fel o rugaciune asemanatoare din partea lui Isus cand a murit (Luca 23,46). 7:60 Apoi a ingenuncheat, si a strigat cu glas tare: Doamne, nu le tine in seama pacatul acesta! Si dupa aceste vorbe, a adormit. A ingenuncheat. In rugaciune si in adorare a Aceluia pe care il vazuse la dreapta lui Dumnezeu, desi era fara indoiala fortat de improscarea cu pietre sa cada in genunchi. Nu le tine in seama pacatul acesta. Literal, ,,nu le pune in socoteala pacatul acesta”. Stefan nu putea face nimic cu privire la pacatele anterioare ale persecutorilor sai, dar avea un drept personal de a cere iertare pentru abaterea lor prezenta. Mijlocind pentru ei in rugaciune, el a dat pe fata cat de deplin isi insusise spiritul iertator care caracterizase pe Domnul si Invatatorul sau (cf. Luca 23,34). A adormit. Vezi Marcu 5,36; Ioan 11,11. In tot cursul apararii sale, puterea lui Stefan era in contrast remarcabil cu aceea a acuzatorilor sai. Ei sunt plini de furie razbunatoare, dar el pastreaza un calm ca acela care-L stapanea pe Hristos in sala de judecata. Acum Luca, incheindu-si relatarea despre lucrarea martirului, pastreaza acea atmosfera sfanta in expresia lui finala, ,,a adormit”. Lupta s-a sfarsit, victoria e castigata; luptatorul credincios al lui Dumnezeu paraseste tumultul si adoarme linistit pana la ziua invierii. Capitolele urmatoare arata ca moartea lui nu a fost in zadar. NOTE ADITIONALE LA CAPITOLUL 7 Vorbirea lui Stefan prezinta unele dificultati in ce priveste scopul ei, lucrurile pe care le prezinta si intrebari cu privire la faptele enumerate. La abordarea acestor probleme trebuie sa se retina anumite consideratiuni: 1) Cuvantarea este relatata, nu asa cum Luca ar fi inteles continutul si importanta ei cu 30 de ani mai tarziu, cand a scris Faptele Apostolilor, ci probabil asa cum ii fusese prezentata de unul sau mai multi din ascultatorii lui, ca de pilda Saul (Pavel) sau unul din preotii convertiti (cap. 6,7). Natural, trebuie sa se reaminteasca faptul ca Dumnezeu i-ar fi putut da o cunoastere a predicii direct lui Luca. 2) Cuvantarea n-a fost terminata, pentru ca ascultatorii lui au navalit asupra lui plini de furie, l-au tarat afara din oras si l-au ucis cu pietre. 3) Cuvantarea lui Stefan era istorica, asa cum fusesera cuvantarile lui Petru inainte de el (cap. 2 si 3) si ale lui Pavel dupa el (cap. 13; 22; 26), si in masura aceasta relateaza putin din gandirea lui teologica. Teologia lui Stefan, asa cum se dezvoltase pana la data aceasta, trebuie sa fie vazuta in implicatiile istorice urmarite si in acuzatiile vrajmasilor sai. 4) Cuvantarea lui fara indoiala era o continuare a soliei evanghelice data de cei sapte, dupa hirotonirea lor (cap. 6,7-10) si dupa prezentarea Evangheliei pe care Stefan o facuse in sinagoga elenistilor (vezi v. 9). De aceea apararea lui ofera ea insasi o mare parte din ceea ce ar fi de ajutor pentru cercetatorul de astazi la analizarea si aprecierea ei. 5) Unele dintre dificultatile istorice si exegetice pe care pare sa le prezinte aceasta cuvantare – ca de pilda chestiunea ca Avraam nu a parasit Haranul decat dupa moartea lui Terah (cap. 7,4); cele 75 de persoane ca total al tribului evreiesc cu Iosif in Egipt (v. 14); parcela de teren de care se spune ca a fost cumparata in Sihem de Avraam (v. 16); inmormantarea lui Iacov in acea bucata de pamant (v. 15,16); citatul din Amos 5,26.27, in care Stefan pune ,,Babilonul” in locul ,,Damascului”; si numele zeitatilor pagane mentionate (Fapte 7,43) – pot fi vazute ca aparand, in parte sau in total, din lipsa noastra de informatie care ar fi putut sa fie totusi la indemana lui Stefan. Trei obiective destul de evidente pot fi deduse din cuvantarea lui Stefan: 1. 1. Sa castige aprobarea sau cel putin sa tempereze dezaprobarea, aratand Sinedriului ca el era familiarizat cu istoria poporului evreu si sa procure temei pentru a dovedi ortodoxia lui. 2. 2. Pentru a arata istoria cum Dumnezeu a cautat sa conduca ,,si cum ei in mod persistent lepadasera acea conducere asa cum fusese data prin Moise, profeti si Mesia Cel prezis. 3. 3. Sa arate natura si intelesul cultului pe care Dumnezeu il prescrisese pentru patriarhi si pentru poporul Sau ales in legatura cu lucrarea inaugurata de Hristos la dreapta lui Dumnezeu. Acesta poate fi considerat ca obiectivul cel mai important, dar cel mai putin clar expus. Patru fapte trebuie sa fie observate in legatura cu aceasta: a) Cand diaconii, dintre care apare Stefan ca un evanghelist de frunte, au inceput lucrarea lor publica, ,,o mare multime de preoti”, pentru prima data,, ,,veneau la credinta” (cap. 6,7). Rezultatul acesta se poate sa fi aparut dintr-un accent particular in prezentarea Evangheliei de catre Stefan si ceilalti diaconi. b) S-a adus serioasa acuzatie contra lui Stefan ca el invata ceea ce era contrar ,,acestui locas sfant”, adica, Templul; impotriva ,,Legii”; si contra ,,obiceiurilor” (cap. 6,13.14). c) Stefan a subliniat chemarea lui Avraam si purtarea de grija providentiala a lui Dumnezeu pentru Iacov si descendentii lui (cap. 7,2-17); eliberarea evreilor din Egipt sub conducerea lui Moise (v. 18-36); marturia lui Moise despre un prooroc viitor pentru biserica (v. 37,38); cultul fals si sacrificiile nelegiuite ale evreilor (v. 39-43); tabernacolul din pustie construit dupa modelul aratat lui Moie (v. 44,45); Templul lui Solomon (v. 46,47); si faptul ca Dumnezeu nu are nevoie de temple facute de om (v. 48-50). Acest accent asupra cultului ar sugera ca Stefan conducea la subiectul principal al lucrarii lui Hristos in cer. d) Experienta lui Stefan are o legatura vadita cu profetia celor 70 de saptamani (Dan. 9,24-27), care au inceput in anul 457 i.Hr., in ultima saptamana in mijlocul careia Mesia urma sa fie starpit, ,,dar nu va avea nimic” [,,nu pentru sine”] si sistemul tipic, pamantesc, sacrificial urma sa inceteze de a fi un mijloc efectiv de mijlocire care insemna si sfarsitul preotiei pamantesti. Comentariul acesta accepta ideea ca rastignirea pe cruce a avut loc in anul 31 d.Hr. (vezi Vol. V, p.251-256), la ,,mijlocul saptamanii”. Prin urmare, ultima din cele 70 de saptamani profetice trebuia sa se termine in anul 34 d.Hr. In felul acesta lucrare a lui Stefan poate fi privita ca simbolizand dramatic apelul lui Dumnezeu catre poporul Sau ales in cursul ultimei saptamani profetice, inainte ca Evanghelia sa fie oferita neamurilor. In acord cu aceasta, pare rezonabil sa se dateze martirajul lui Stefan in anul 34 d.Hr., deoarece uciderea lui Stefan poate fi privita ca un act final de lepadare a Evangheliei de catre iudei ca natiune. Cand cuvantarea lui Stefan e privita pe fundalul acesta, se vede ca e un episod dramatic, vital intr-o perioada critica a istoriei bisericii primare. Tanarul, Saul, introdus in cap. 7,58, joaca un rol atat de important pe scena NT incat este indreptatita atentia deosebita care i se acorda de la prima mentionare a numelui sau. Amanunte biografice directe sunt putine, dar referiri indirecte permit o reconstruire rezonabila a vietii sale timpurii. In afara de o mentionare indirecta a mamei sale (Gal. 1,15) si referiri generale la stramosii sai evrei (Fapte. 24,14; Gal. 1,14; 2 Tim. 1,3), Scripturile nu dau nici o cheie in privinta neamului lui Saul. Ca el nu era un fiu unic reiese din Fapte 23,16, unde e introdus ,,fiul sorei lui Pavel”. E posibil ca familia lui privindu-l ca apostaziat cand a devenit crestin, sa se fi instrainat si sa fi rupt orice legatura cu el (vezi Fil. 3,8), iar lucrul acesta sa fi devenit o sursa de durere pentru el, desi este clar ca inainte de convertirea lui unele din rudele lui deja devenisera crestini (Rom. 16,7). O traditie din sec al 2-lea, relatata de Ieronim, afirma ca parintii lui Saul traisera in Girchala, din Galileea. Pe la anul 4 i.Hr, se presupune ca au fost luati prizonieri si dusi ca sclavi in Tars, cetatea principala a Ciliciei, in Asia Mica, unde cu timpul au castigat libertatea, au prosperat si au devenit cetateni romani. Mai tarziu li s-a nascut un fiu, Saul. Viata lui Saul a inceput la Tars (Fapte 22,3) unde, in ziua a opta a fost circumcis (Filipeni 3,5) si, in acord cu obiceiul, i s-a dat numele (vezi Luca 1,50). Intrucat era din semintia lui Beniamin (Rom. 11,1; Filip. 3,5), se poate sa fi fost numit dupa intaiul rege al lui Israel, care descindea din aceeasi casa. De la nastere poseda anumite privilegii de invidiat. Era nascut ca cetatean roman (Fapte 22,28). In secolul I d.Hr., cetatenia romana era considerata de mare valoare si probabil ca familia lui Saul a fost de o oarecare distinctie si de bogatie mai mult decat medie. Detinatorul unei astfel de cetatenii avea orice motiv sa fie mandru si in mod natural sa fie favorabil inclinat catre Roma imperiala. Dar, pe langa aceasta, Saul avea o loialitate locala fata de propria sa cetate. Era cetatean al cetatii Tars (cap. 21,39). Lucrul acesta insemneaza nu numai ca locuia acolo, dar si ca poseda drepturi cetatenesti. Probabil se bucura de privilegiul acesta, datorita serviciilor aduse cetatii de familia lui. Mai pe sus de aceste privilegii sociale, Saul isi afirma mostenirea sa rasiala si religioasa. El se mandrea cu descrierea ,,evreu din evrei” (Fil. 3,5; cf.2 Cron. 11,22) si era mandru de traditiile sale stramosesti. Lucrul acesta se potrivea destul de bine si cu dreptul sau de a avea cetatenia romana si tarsiana, deoarece pana la anul 70 d.Hr., cand Vespasian a desfiintat drepturile legale ale iudeilor, acestora li se ingaduise sa-si pastreze nationalitatea lor distinctiva, chiar in cadrul roman pagan. La aceste avantaje cu fond religios, el adauga o mandrie deosebita fata de fariseismul sau. El traise ,,ca fariseu dupa cea mai ingusta partida [iudaica] a religiei” sale (Fapte 26,5; cf. cap. 23,6; Fil. 3,5). Unii comentatori sugereaza ca acest fariseism fusese mostenit de la tatal sau, dar este la fel de mult posibil ca a devenit fariseu datorita educatiei sale sub Gamaliel (cf. cu Fapte 5,34). La o varsta frageda, probabil cand era de 12 ani, Saul a fost trimis la Ierusalim (cap. 26,4), unde a fost educat de vestitul Gamaliel I (cap. 22,3; vezi cap. 5,34). El a fost instruit sa cunoasca ,,cu de-amanuntul Legea” [,,felul desavarsit al legii”, KJV], crezand ,,tot ce este scris in Lege si Prooroci”, formandu-se sa fie ,,plin de ravna pentru Dumnezeu” si ,,insufletit de o ravna nespus de mare pentru datinile stramosesti” ale parintilor sai (Fapte 22,3; 24,14; Gal. 1,14). Pare ca a devenit un suporter mai fanatic al sectei sale decat fusese invatatorul sau (cf. cele de la Fapte 5,34). In felul acesta a pus bazele viitoarei sale cruciade impotriva bisericii crestine (cap. 8,1.3; 22,4.5; 26,9-12). Cu aceasta zestre si pe fondul acesta, Saul intra in naratiunea cartii Faptelor (cap. 7,58). Ca un membru zelos al partidei celei mai stricte a iudaismului, el participa la moartea lui Stefan care pare sa fie un critic al iudaismului. Prezenta lui sugereaza ca a continuat sa locuiasca la Ierusalim. De aceea pare sa fi cunoscut bine lucrarea si moartea lui Hristos si marturia apostolica tot mai puternica aflata in plina dezvoltare. Dar, intrucat el mentioneaza numai intalnirea supranaturala cu Isus pe drumul spre Damasc (Fapte 22,4.9; 26,14.15; 1Cor. 15,8), nu pare probabil ca L-a intalnit in trup. Cu toate acestea, Saul era bine echipat ca persecutor anticrestin si nu e nimic anormal in participarea lui la moartea primului martir. O discutie considerabila s-a purtat cu privire la schimbarea de nume care apare pe la mijlocul cartii Faptelor Apostolilor. Capitolul 13,9 vorbeste despre ,,Saul, care se mai numeste si Pavel”, sau, pentru a da o traducere varianta, ,,Saul, altminteri Pavel”. Pentru ce sa se introduca aici un al doilea nume cand ,,Saul” fusese deja folosit de 18 ori intre cap. 7,58 si 13,9? Din vremea lui Ieronim noul nume introdus a fost legat cu acela al lui Sergius Paul (proconsulul) delegat [,,dregator”] al Ciprului. S-a sugerat ca Saul a luat numele de Paul [Pavel] pentru a onora convertirea delegatului [,,dregatorului”] la credinta crestina. O astfel de explicatie pare imposibila, deoarece sunt motive puternice de a crede ca Saul trebuie sa fi avut mai multe nume inca din primii sai ani. Saul se nascuse intr-o lume multilingva. O populatie eterogena care vorbea o multime de limbi diferite, dar fiecare grup avea propriul sau grai natal. Suprapuse pe baza aceasta erau greaca, lingua franca a lumii civilizate (vezi Vol. V, p.103) si latina, limba oficiala a Imperiului Roman. Prin urmare, multi oameni vorbeau nu numai limba lor natala, dar si greaca si latina. Din cauza aceasta, multi din ei au ajuns sa aiba mai mult decat un singur nume, sau diferite forme ale aceluiasi nume dupa limba sau societatea in care era folosit. In alte cazuri ei purtau nume care nu aveau nici o legatura intre ele – adica, nu erau traduceri dintr-o limba in alta. In cazul lui Saul, procesul poate sa fi actionat in felul urmator: La circumcizie i s-a dat un nume iudaic, Saul, dar intrucat locuia intr-o comunitate pagana, purta si un nume latin obisnuit, Paulus. Se pot cita multe exemple de nume duble: Belsatar-Daniel, Estera-Hadasa, Ioan Marcu (cf. Fapte 1,23; 13,1; Col. 4,11). Luca arata cunoasterea din partea sa a celor doua nume, Saul si Paul [Pavel]. Inainte de Fapte 13,9, el l-a descris intr-un mediu predominant ebraic si de aceea a folosit numele ebraic, Saul. Acum, in cap.13,9, Luca il vede fata in fata cu un slujbas roman, care desigur l-a intrebat: ,,Care este numele tau”? ,,De unde esti”? La asemenea intrebari, cetateanul roman nu ar fi raspuns ,,Saul, fariseu din Ierusalim”, ci ,,Paul, cetatean roman din Tars”. In felul acesta reiese ca darea pe fata de catre Luca a celuilalt nume al eroului sau e deosebit de fericita – corespunde imprejurarilor si nu prea are nevoie de alta explicatie. Incepand de la punctul acesta, Luca foloseste numele pagan, in afara de trei referiri reminiscente la ,,Saul” (cap. 22,7.13; 26,14), care arata cat de exact a relatat Luca cuvintele lui Pavel. Lucrul acesta este cu totul corespunzator, deoarece lucrarea lui Pavel in decursul celei de a doua jumatati a Faptelor este aproape cu totul pentru neiudei. In felul acesta numele Pavel este intretesut cu lucrarea sa pentru neamuri. Lucrul acesta vine in sprijinul folosirii invariabile chiar de catre apostol a lui ,,Pavel” in epistolele sale (Rom. 1,1; 1 Cor. 10,1; Gal. 5,2; Col. 4,18 etc.). O alta interpretare merita consideratie. Cuvantul latin paulus (echivalentul lui grec este pauros) insemneaza, ,,mic” sau ,,scund”, si a fost luat ca o descriere a staturii lui Saul. Ideea primeste oarecare sprijin din apocrifa Faptele lui Paul si Thecla, care dateaza din anii 160-180 d.Hr., si desi nu e cu totul de incredere, ar putea totusi sa reflecte o traditie autentica de infatisarea personala a marelui apostol. Pasajul in cauza zice: ,,Un om de talie mica, chel, cracanat, bine cladit, cu sprancene imbibate, nas cam lung, plin de farmec, deoarece uneori seamana cu un om, si uneori avea infatisarea unui inger” (ANF, Vol. 8, p.487). Trebuie, totusi, sa fie recunoscut, ca o atare explicatie cuprinde acceptarea unei date mai tarzii pentru numele Pavel, intrucat n-ar fi putut fi dat pana nu s-au pronuntat caracteristicile fizice. Indiferent care ar fi originea celuilalt nume al lui Saul, numele insusi era roman si era cu totul corespunzator pentru scopul final al apostolului de a duce Evanghelia in capitala imperiala (cf. cele de la Fapte 19,21; Rom. 1,15). In plus, cand Luca intra in subiectul principal al cartii sale, lucrarea pentru neamuri a lui Pavel, foloseste in mod statornic numai numele roman al apostolului. In ce priveste o cronologie ipotetica a vietii lui Saul, sau Pavel, cum era mai bine cunoscut, vezi p.97-102. COMENTARII ELLEN G. WHITE 1–60 AA 99–102; SR 264–267 4PP 127 5PP 169 68T 207 22CT 406, 417; Ed 62; FE 342, 360, 393; MH 474; PP 245; SR 108; 4T 343 23–25CT 407 25PP 246 29, 30FE 360, 423; MH 508 37AA 99 44PP 357 48EW 198 48–50 AA 99; SR 264 51, 52EW 198 51–55 AA 100 51–56 SR 265 55AA 115 55, 56EW 198, 208; SL 91 56AA 116; ML 67; MYP 113; SR 270 56–60 AA 101 57, 58EW 199 58–60 PK 699 59AA 575, 597; 4T 525 59, 60ML 67; SR 206 60 EW 199; MB 332 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: