6:9 Unii din sinagoga, numita a Izbavitilor, a Cirinenilor, si a Alexandrinilor, impreuna cu niste Iudei din Cilicia si din Asia, au inceput o cearta de vorbe cu Stefan;
[,,Se sculasera”, KJV; Nitz]. Vezi cap.5,17.
Sinagoga. Vezi Vol. V, p.56,57. O sinagoga putea fi infiintata de zece adulti. La o data mai tarzie erau 12 sinagogi in Tiberiada si traditia vorbeste cu destula exagerare despre 480 de sinagogi in Ierusalim. Cat de netemeinica ar putea fi aceasta cifra din urma, dar cel putin sugereaza marele numar din capitala.
Izbavitilor. [,,Libertinilor”, KJV; Nitz]. Pasajul prezent este neclar cu privire la obarsia iudeilor care alcatuiau ,,sinagoga libertinilor”. Pasajul poate fi tradus: ,,sinagoga numita [sinagoga] libertinilor si cirenienilor si a alexandrinilor”. Aceasta ar putea lasa sa se inteleaga ca era numai o sinagoga, dintre inchinatorii careia unii erau oameni eliberati, dar ceilalti erau din Cirene si Alexandria. Totusi, traducerea aceasta ar putea fi inteleasa ca sinagoga era alcatuita numai din libertini si ca ceilalti mentionati erau grupuri de iudei neorganizati ca sinagogi, dar clasificati dupa locurile lor de origine. Daca oricare din interpretarile acestei traduceri este corecta, libertinii s-ar putea sa fi fost copii de ai iudeilor care fusesera dusi captivi din Palestina la Roma, de Pompei, in anul 63 i.Hr., si care ulterior fusesera facuti liberi (libertini) de catre cei care-i luasera prizonieri.
Totusi, e cu putinta o alta traducere a acestui pasaj: ,,sinagoga numita [sinagoga] libertinilor, alcatuita atat din cirenieni cat si din alexandrini”. Aceasta ar identifica pe libertinii care o alcatuiau ca provenind din Cirene si Alexandria, ambele localitati in care era o populatie neobisnuit de numeroasa.
Dovezile arheologice arata ca era cel putin o sinagoga in Ierusalim inainte de anul 70 d.Hr. care era folosita de iudeii elenisti. S-a descoperit la Ierusalim o inscriptie greaca vorbind de constructia unei sinagogi de un anumit Theodotus, care era intentionata in deosebi pentru folosul iudeilor din Diaspora. Inscriptia zice:
,,Theodotus, [fiul lui] Vettenus, preot si conducator al sinagogii, fiu al unui conducator de sinagoga, nepot al unui conducator de sinagoga, a construit sinagoga pentru citirea Legii si pentru invatarea poruncilor, si camera de oaspeti, si odaile, si aprovizionarile cu apa, pentru gazduirea acelora din tarile straine care au nevoie, [sinagoga] pe care au intemeiat-o parintii sai si prezbiterii si simonizii (vezi Adolf Deissmann, Light From the Ancient East, p. 439-441).
Desi lucrul acesta nu poate fi dovedit, e posibil ca sinagoga aceasta sa fi fost aceea a libertinilor mentionata in pasajul prezent. Daca lucrul acesta este adevarat sau nu, inscriptia marturiseste despre existenta uneia asemenea sinagogi eleniste in Ierusalim ca aceea cu ai carei membri Stefan a venit in contact.
Cirienilor. Era o numeroasa populatie iudaica in Cirene, pe coasta de nord a Africi, intre Egipt si Cartagina. Iosefus (Antiquities, XIV.7.2 [115]) citeaza pe Strabo, geograful clasic, ca afirmand ca erau patru categorii de cetateni in statul Cirene, dintre care iudeii erau una dintre ele. Iudeii cirenieni fusesera vestiti pentru darurile generoase pe care le-au trimis la Templul din Ierusalim si apelasera la Cezar August pentru protectie contra neregularitatii in impozitele puse de guvernatorii care cautase sa intercepteze darurile (ibid. xvi.6.5). Simon din Cirene, care a purtat crucea lui Hristos, pare ca era un astfel de iudeu (vezi Matei 27,32). Iudei cirenieni erau de fata in Ziua Cincizecimii (Fapte 2,10), si astfel de iudei sunt mentionati ca predicand Evanghelia la neamuri in Antiohia din Siria (cap.11,20).
Alexandrinilor. Mai de graba, ,,din Alexandrini”. Probabil ca in nici o alta cetate a imperiului, cu exceptia Ierusalimului si poate a Romei, nu erau iudeii mai numerosi ca in cetatea Alexandria (vezi Vol. V, p.59). Populatia iudaica de acolo pe vremea apostolilor e apreciata la 100.000. Aveau propriul lor cartier, alcatuit din doua din cele cinci subimpartiri ale cetatii Alexandria. Ei erau guvernati de un etnarh propriu (Iosif, Antiquities, xiv.7.2. [117]), ca si cum ar fi construit o republica autonoma. Carmuitorii lor romani ii recunosteau ca cetateni (ibid., 10.1 [118]). In Alexandria a fost tradus VT in limba greaca (vezi Vol. 1, p.39). Filo, filosoful si scriitorul iudeu, a trecut pe acolo in cursul primului secol crestin si cetatea era si locul de nastere al lui Apolo (cap.18,26).
Cicilia. La coltul de sus al Asiei Mici, cu Tars ca unul din orasele lui principale, Cicilia era tara de nastere al lui Pavel. Aici traiau multi iudei, descendenti ai celor 2.000 de familii pe care Antioh cel Mare le adusese in Asia Mica (Iosif, Antiquities, xii.3.4 [149,150]) pentru a asigura vasalitatea provinciei fata de el si poate pentru a ajuta la apararea ei. Este evident din cap. 7,58-60 ca Saul din Tars era in Ierusalim pe vremea aceea si pare ca el sa fi fost unul din cei care au avut cearta de cuvinte cu Stefan. Fara indoiala, argumentele puternice ale lui Stefan au maniat pe Saul la impotrivire darza, desi e dovedit ca in mod inconstient era atras de ei (AA 101).
Asia. In NT aceasta se refera la provincia romana asezata in ceea ce este acum Asia Mica. Ea cuprindea locuri care mai inainte fusesera cunoscute sub numele de Lydia si Ionia, cu Efes ca cetate principala. Iudei din Asia fusesera prezenti la Ziua Cincizecimii (cap.2,9). Acesti Iudei mai tarziu si-au demonstrat zelul in apararea sfinteniei Templului (cap.21,27).
Cearta de vorbe. [,,Disputa”, KJV; ,,Intrebandu-se”, Nitz]. Literal, ,,cautand laolalta”, ,,intrebandu-se”, ,,disputand”. Disputa fusese initiata de iudeii din Diaspora. Acestia erau oameni care venisera la Ierusalim cu un spirit profund de devotiune caci cu cat oamenii sunt mai departe de centrul de inchinare, cu atat sunt mai zelosi. Trebuie sa fi fost ceva in invataturile lui Stefan care ii facea sa creada ca el subestima importanta Templului din Ierusalim (vezi cap. 6,13; 7,1). Combatantii, venind din sinagogile lor, urmau sa fie bine echipati pentru a discuta chestiuni teologice cu crestinii.