4:2 foarte necajiti ca invatau pe norod, si vesteau in Isus invierea din morti.
Foarte necajiti. [,,Fiind intristati”, KJV; ,,Foarte ingrijorati”, Nitz]. Sau, ,,fiind deranjati”, ,,fiind provocati”. Verbul acesta e folosit pentru a descrie sentimentul lui Pavel cand femeia tanara se tinea dupa el in Filipi (cap. 16,18). Conducatorii iudei erau necajiti nu numai pentru ca ucenicii invatau doctrina invierii, atat de opusa cu gandirea preotilor de seama, care erau saduchei, dar si pentru ca ei invatau cand nu erau instruiti sau autorizati sa faca lucrul acesta, tot asa cum facuse Isus (Ioan 7,14.15). Nu era un lucru rar ca oamenii din autoritate eclesiastica sa se opuna lucrarii celor care nu fusesera delegati de ei. Oameni, avand oarecare putere in mainile lor pot usor sa-si imagineze ca numai ei pot invata pe altii cum sa lucreze in public.
Ca invatau. Una din obiectiunile pe care autoritatile le ridicau impotriva apostolilor era fara indoiala aceea ca ei erau ,,necarturari si de rand” (vers.13) si deci nepregatiti pentru a invata pe oameni.
Vesteau in Isus invierea din morti. Mai de graba, ,,proclamau in Isus invierea”. Apostolii predicau doctrina invierii ,,in Isus”, adica, in termeni ai invierii Sale, care servea ca dovada a invierii generale a celor morti, o doctrina pe care saducheii o respingeau. Vezi cap. 23,8. Pavel mai tarziu socotea in evidenta ca invierea lui Hristos era o chezasie ca toti vor invia din morti (1 Cor. 15,16-23; Fil. 3,10.11).