3:12 Petru, cand a vazut lucrul acesta, a luat cuvantul, si a zis norodului: Barbati Israeliti, pentru ce va mirati de lucrul acesta? De ce va uitati cu ochii tinta la noi, ca si cum prin puterea noastra sau prin cucernicia noastra am fi facut pe omul acesta sa umble?
Pentru ce va mirati? Acesta este o intrebare asemanatoare cu aceea a ingerului: ,,De ce stati si va uitati?” (cap. 1,11). In ambele locuri ideea este ca martorii miracolului n-ar fi trebuit sa fie asa de uimiti de eveniment asa cum evident erau.
De ce va uitati cu ochii tinta la noi? [,,De ce priviti cu asa zel la noi?, KJV; ,,Pentru ce pironiti ochii la noi?”, Nitz]. Literal, ,,la noi de ce priviti tinta?” (vezi cap. 1,10). Nu unor oameni obisnuiti ca Petru si Ioan, ci numai unei puteri divine trebuie sa i se puna in seama minunea.
Cucernicia. [,,Sfintenia”, KJV; ,,Temere de Dumnezeu”, Nitz]. Mai de graba, ,,evlavia”, sau ,,devotiunea”. Cuvintele lui Petru reamintesc teoria populara ca daca un om e indeajuns de evlavios, Dumnezeu il va asculta si mari rezultate vor urma (vezi Ioan 9,31). Aici apostolul respinge orice idee de felul acesta. Nici un gest de evlavie personala nu i-ar fi fost de folos lui Petru; numai puterea lui Dumnezeu manifestata in numele lui Isus din Nazaret putea face lucrarea aceasta.