English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Faptele Apostolilor

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Faptele Apostolilor, 28


28:1 Dupa ce am scapat de primejdie, am aflat ca ostrovul se chema Malta.

Am scapat. [,,au scapat”, KJV]. Dovezi textuale atesta (cf. p. 10) formularile ,,am scapat” si ,,am aflat”.

Malta. [,,Melita”, KJV]. O insula la sud de Sicilia. Unii au sustinut ca naufragiul ar fi avut loc in insula Meleda, in Marea Adriatica, in apropiere de tarmul iugoslav (iliric). Ei sustin ca mentionarea Adriei, in cap. 27,27, arata ca vasul parasise Marea Mediterana si era in ceea ce e cunoscut astazi ca Marea Adriatica. Ei noteaza de asemenea ca oamenii din Meleda nu erau pe atunci romani si nici greci, deci barbari (vezi cap. 28,2) si ca astazi nu se gasesc vipere in Malta. Poate e suficient de observat ca aceasta explicatie este foarte improbabila si nu e luata in serios de nici un savant competent. Vezi cap. 27,27; 28,2.



28:2 Barbarii ne-au aratat o bunavointa putin obisnuita; ne-au primit pe toti la un foc mare, pe care-l aprinsesera din pricina ca ploua, si se lasase un frig mare.

Barbarii. Gr. barbaroi, un cuvant onomatopeic aplicat oamenilor a caror vorbire – pentru urechile grecesti si romane – suna ca o bolboroseala primitiva (vezi Romani 1,14). Bastinasii din Malta se poate sa fi fost inruditi cu fenicienii sau, ca rezultat al contactului cu fenicienii, sa vorbeasca un dialect al limbii feniciene care, la randul ei, era inrudita cu ebraica. Insula Malta fusese condusa de romani dupa cel de-al doilea razboi punic (vezi vol. I, p. 27; Liviu, Annals, XXI. 51), cand au luat-o de la cartaginezi.

Putin obisnuita. [,,nu mica”, KJV]. Sau bunavointa ,,neobisnuita”. Vezi cap. 19,11, unde aceeasi expresie e tradusa ,,nemaipomenita” [speciala]. Ne-au primit. Adica ne-au salutat. Vremea pare sa fi continuat sa fie cu ploaie si cu vant.



28:3 Pavel stransese o gramada de maracini, si-i pusese pe foc; o naparca a iesit afara din pricina caldurii, si s-a lipit de mana lui.

Pavel stransese. Din nou Pavel a fost activ pentru a imbunatati situatia tovarasilor sai.

Maracini. [,,bete”, KJV]. Vreascuri, poate si lemne aduse de apa.

Naparci. [,,vipera”, KJV]. Se spune ca nu mai exista serpi pe insula Malta, dar aceasta nu e o dovada ca nu ar fi existat pe vremea lui Pavel. Recent, de pilda, serpii au fost eliminati din insulele hawaiiene.

Din pricina caldurii. Fiind amortit de frig, probabil deja hibernand, sarpele a devenit activ si constient de primejdie.



28:4 Barbarii, cand au vazut naparca spanzurata de mana lui, au zis unii catre altii: Cu adevarat omul acesta este un ucigas, caci Dreptatea nu vrea sa-l lase sa traiasca, macar ca a fost scapat din mare.

Naparca. [,,vietuitoarea otravitoare”, KJV; ,,vietuitoarea”, Nitz.]. Literal, ,,faptura”.

Spanzurata de mana lui. Naparca nu numai ca ii muscase mana lui Pavel, dar si ramasese spanzurata acolo.

Dreptate. [,,razbunare”, KJV]. Gr. dike, ,,justitie”, ,,pedeapsa”. Pentru maltezi, Pavel era un raufacator pe care zeii il pedepseau acum cu muscatura letala a unui sarpe.



28:5 Pavel a scuturat naparca in foc, si n-a simtit nici un rau.

A scuturat. Pavel a ramas calm si linistit in fata acestei noi primejdii. Nu fagaduise Dumnezeu ca el urma sa stea in fata Cezarului?

Nici un rau. El n-a avut de suferit nimic rau, nici psihic, nici fizic. Vezi Marcu 16,18; Luca 10,19.



28:6 Oamenii aceia se asteptau sa-l vada umflandu-se sau cazand deodata mort; dar, dupa ce au asteptat mult, si au vazut ca nu i se intampla nici un rau, si-au schimbat parerea, si ziceau ca este un zeu.

Au asteptat mult. Insularii asteptau momentul cand locul unde intrase veninul viperei sa se umfle, dar nu s-a intamplat nimic. Este un zeu. Vezi cap. 14,11.



28:7 In imprejurimi erau mosiile mai marelui ostrovului, numit Publius. El ne-a primit si ne-a ospatat cu cea mai mare bunavointa trei zile.

In imprejurimi. [,,in locurile acelea”, KJVM ,,imprejurul acelui loc”, Nitz.]. Adica in vecinatate.

Mosiile. [,,posesiunile”, KJV]. Adica pamantul.

Mai marelui. [,,omului dintai”, KJV; ,,celui dintai”, Nitz.]. Gr. protos sau ,,cel dintai”, adica cel mare. Titlul acesta e atestat in inscriptii ca desemnand pe carmuitorul roman al insulei, desi titlul

insusi pare sa nu fie roman la origine.

Publius. Un nume perfect roman.

Ne-a primit. Probabil, conducatorul insulei l-a primit pe sutas, din consideratie pentru rangul

lui, si cu el pe Pavel.

Ne-a ospatat... trei zile. Ospitalitatea acestuia a continua pana cand s-au putut face aranjamente de durata.



28:8 Tatal lui Publius zacea atunci in pat, bolnav de friguri si de urdinare. Pavel s-a dus la el, s-a rugat, a pus mainile peste el, si l-a vindecat.

[,,S-a intamplat ca”, KJV]. Aceasta, probabil, mai tarziu, in cursul iernii.

Urdinare. [,,iesire de sange”, KJV; ,,vintre”, Nitz.]. Gr dusenteria, ,,dizenterie”.

S-a rugat. Vezi Iacov 5,14.15. Totusi, aceasta pare sa fie o manifestare a darului vindecarii (1 Corinteni 12,9).

L-a vindecat. Pavel dovedise aceeasi putere a Duhului la Listra (cap. 14,8-10), la Filipi (cap. 16,18), la Efes (cap. 19,11.12) si la Troa (cap. 20,9.10).



28:9 Atunci au venit si ceilalti bolnavi din ostrovul acela, si au fost vindecati.

Si ceilalti. [,,si altii”, KJV]. Adica alti insulari.



28:10 Ni s-a dat mare cinste; si, la plecarea noastra cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum.

Mare cinste. [,,multe onoruri”, KJV]. Nu ca plata, ci ca daruri, poate bani, hrana si imbracaminte, corespunzatoare nevoilor unor oameni care-si pierdusera toate bagajele. Plecarea... cu corabia. [,,am plecat”, KJV]. Gr. anago, aici insemnand ,,plecarea cu corabia” (cf. cap. 27,12). Ne-au dat. [,,ne-au incarcat”, KJV]. Adica ,,au pus pe punte [pentru noi]”. Semnalul marinimiei a fost probabil dat de Publius, altii urmandu-i exemplul.



28:11 Dupa o sedere de trei luni, am pornit cu o corabie din Alexandria, care iernase in ostrov si care purta semnul Dioscurilor.

Dupa ... trei luni. Adica dupa ce trecuse sezonul de furtuni si se putea relua calatoria in siguranta.

Corabie din Alexandria. Probabil alta corabie egipteana de cereale (cf. cap. 27,6.38).

Iernase in ostrov. Probabil in portul Valetta, cam la 8 mile sud-est de Golful sf. Pavel.

Semnul. Probabil o referire la emblema de pe prora corabiei, sub bompres.

Dioscurilor. [,,Castor si Polux”, KJV; Nitz.]. Gr. Dioskouroi, literal ,,Gemenii”, fiii legendari ai lui Jupiter, nascuti de Leda. Numele latin al celor doi baieti erau Castor si Polux, care erau numiti Gemeni.

Vezi o harta a Romei si a detentiei lui Pavel aici



28:12 Am ajuns la Siracusa, si am ramas acolo trei zile.

Am ajuns. [,,am debarcat”, KJV]. Corabia a mers spre nord, la Sicilia, cetatea antica greaca Siracuza fiind portul ei cel mai apropiat.

Siracuza. Principala cetate a Siciliei, pe coasta de sud-est a insulei. Candva fusese o colonie greceasca si scena unui mare dezastru naval atenian in timpul razboiului peloponez. Probabil, cele trei zile au fost petrecute aici in asteptarea vantului favorabil.



28:13 De acolo, am mers inainte pe langa coasta, si am venit la Regio; iar a doua zi, fiindca sufla vantul de miazazi, dupa doua zile, am venit la Puzole,

Am mers inainte pe langa coasta. [,,am facut un ocol”, KJV ,,inconjurand”, Nitz.]. Gr. perierchomai, literal, ,,a merge imprejur”, ,,a face un circuit”, aici probabil o manevra de virare pentru a inainta impotriva vanturile neprielnice.

Regio. Actualul Reggio, la varful sudic al Italiei, in stramtoarea Messina. Imparatul Claudiu planuise candva sa construiasca aici facilitati portuare pentru descarcarea corabiilor egiptene cu grau, dar proiectul nu a fost realizat.

Vantul de miazazi. Acum era posibil sa se navigheze direct spre nord, fara a face viraje, asa cum fusese necesar de la Siracuza la Reggio.

Puzole. Actualul Puzzoli, in apropiere de Napoli, Italia. Desi se afla cam la 140 de mile de capitala, era pe atunci portul principal pentru Roma, mai ales pentru corabiile cu grau din Egipt. Ostia, la gura Tibrului, l-a inlocuit mai tarziu (cf. p. 80).

28:14 unde am dat peste niste frati, care ne-au rugat sa mai ramanem sapte zile cu ei. Si asa am ajuns la Roma.

Am dat peste... frati. E lucru incurajator de aflat ca la numai 30 de ani de la rastignire se putea gasi o grupa de credinciosi crestini in indepartatul Puzole, un port mai mare pentru cetatea Romei. Aici era pe atunci o colonie mare de iudei si e posibil ca cel putin unii dintre crestinii acestia sa fi fost convertiti iudei. In lipsa de informatii exacte, putem presupune logic ca aceasta biserica, la fel ca cea din Roma, a fost realizata ca rezultat al lucrarii convertitilor iudei italieni, poate, in Ziua Cincizecimii a anului 31. d.Hr. sau cu prilejul unui alt pelerinaj in Palestina.

Ne-au rugat. [,,am fost doriti”, KJV]. Adica am fost solicitati, rugati staruitor. Pavel a ramas cu biserica din Puzole o saptamana si astfel cel putin un Sabat l-a petrecut acolo. Am ajuns la Roma. [,,am mers catre Roma”, KJV; ,,am venit la Roma”, Nitz.]. Mai degraba ,,am venit la Roma”.



28:15 Din Roma ne-au iesit inainte, pana in Forul lui Apiu, si pana la Cele trei Carciumi, fratii, care auzisera despre noi. Cand i-a vazut Pavel, a multumit lui Dumnezeu, si s-a imbarbatat.

Ne-au iesit inainte. [,,au venit sa ne intampine”, KJV]. Potrivit cu Romani 16,3-15, Pavel avea printre credinciosii din Roma si rude si prieteni. Fara indoiala ca unii dintre ei, al caror nume este raportat acolo, erau de fata pentru a-l saluta pe Pavel la sosire.

Forul lui Apiu. Literal ,,locul pietei lui Apiu”, dupa numele familiei careia a fost numita vestita Via Appia, care ducea de la Roma la Brindisium. Cuvantul latin forum, ,,piata” a dat nastere cuvantului englez ,,borough” (,,burgh”), indicand un oras. Numele orasului si al soselei se refera probabil la Apius Claudius, vestitul cenzor roman. Forul lui Apiu era pe Calea apiana, cam la 40 de mile sud de Roma. Horatiu vorbeste dispretuitor despre locul acela ca avand din abundenta carciumi cu un prost renume si frecventate de marinari (Satire, i. 5. 3. 4.). Aici il asteapta pe Pavel o delegatie din Roma.

Trei Carciumi. [,,trei taverne”, KJV]. Latinescul taberna insemna mai mult decat o ,,carciuma”; cuprindea pravalii de tot felul. Asezarea acestei localitati nu e sigura, dar se spune ca ar fi fost la aproximativ 30 mile sud de Roma (vezi p. 50). Aici, un alt grup de crestini l-a intampinat pe Pavel, probabil pentru ca parasise Roma mai tarziu decat cei care l-au intalnit la Forul lui Apiu. Acest mic orasel e mentionat de Cicero (Scrisori catre Aticus, ii. 10).

Auzisera despre noi. Pauza de o saptamana la Puzole daduse timp ca vestea despre sosirea lui Pavel sa ajunga la credinciosii din Roma, cu care Puzole, ca port maritim, era in continua comunicare. Sosirea corabiilor era transmisa mai departe, desigur cu explicatii atat despre incarcatura, cat si despre lista de pasageri.

A multumit lui Dumnezeu. Recunostinta lui Pavel pentru o calatorie terminata cu bine poate fi usor apreciata de toti crestinii care au trecut prin experiente grele.

S-a imbarbatat. [,,a prins curaj”, KJV]. De ani de zile, Pavel dorise sa viziteze Roma si sa predice Evanghelia acolo (Romani 1,11-13). El trebuie sa fie reflectat asupra contrastului dintre acea nerabdatoare asteptare si realitatile legate de sosirea sa. Dar, in ciuda tuturor aparentelor, Pavel a gasit motiv de imbarbatare si asigurare innoita cu privire la conducerea lui Dumnezeu. El era priceput sa gaseasca motive de speranta in imprejurari din cele mai descurajatoare (vezi 2 Corinteni 4,7-10; AA 449). El era un crestin optimist incurabil.



28:16 Cand am ajuns la Roma, sutasul a dat pe cei intemnitati capitanului strajerilor palatului, iar lui Pavel i s-a ingaduit sa ramana intr-un loc deosebit cu un ostas care-l pazea.

Ajuns la Roma. Probabil ca cititorul capitolului de incheiere a cartii Faptele apostolilor doreste din toata inima sa fi avut un raport mai detaliat al experientelor lui Pavel la Roma. Poate ca Luca a intentionat sa adauge si alte amanunte sau sa inceapa o alta carte, o data cu sosirea lui Pavel acolo.

Sutasul a dat. Importante dovezi textuale pot fi citate (cf. p. 10) pentru omiterea intregii propozitii care incepe cu aceste cuvinte. Insa, faptul afirmat este cu certitudine adevarat.

Capitanul strajerilor. [,,capitanul garzii”, KJV]. Probabil praefectus praetorii, mai marele Garzii pretoriene sau imperiale. Era datoria lui sa ia in primire pe cei adusi din diferite provincii pentru a-i infatisa inaintea imparatului (vezi Pliniu, Scrisori, x. 57). La data aceasta, prefectul pretorian era Burrus, un om cu o reputatie buna. In anul 62 d.Hr., pe cand Pavel era desigur inca inchis, locul lui Burrus a fost luat de Tigellinus, un protejat infam al lui Nero.

Sa ramana intr-un loc deosebit. [,,sa locuiasca deosebit”, KJV]. Consideratia aratata prin gazduirea lui Pavel era fara indoiala datorata in parte sutasului Iuliu, care probabil mai purta raspunderea pentru Pavel la data sosirii la Roma. Pavel era in mare parte responsabil de debarcarea cu succes in Malta. Amanuntul acesta, impreuna cu alte dovezi ale caracterului sau deosebit, remarcabila lui intelepciune si putere spirituale, castigase favoarea si recunostinta sutasului. Toate acestea au fost fara indoiala incluse in raportul cu privire la Pavel, impreuna cu expunerea cazului lui de catre Festus.

Il pazea. [,,il tinea”, KJV]. Probabil ca ostasul era legat cu un lant de Pavel (vezi v. 20), lantul mergand de la incheietura mainii santinelei pana la incheietura mainii lui Pavel. La acest lant face Pavel aluzie adesea in epistolele scrise in timpul detentiei sale la Roma, Efeseni 6,20; Filipeni 1,7.13.14.16; Coloseni 4,3.18; cf. Fapte 28,20. Ce efect trebuie sa fi avut asupra unui ostas pagan faptul ca a fost legat ceas dupa ceas de Pavel? Care ar fi efectul asupra unui pagan inlantuit astfel de unul dintre noi? Intrucat santinelele erau des schimbate, efectul pe care viata lui Pavel l-a avut in timpul celor doi ani de detentie trebuie sa fi influentat mult membrii corpului de garda (vezi Filip 1,13).



28:17 Dupa trei zile, Pavel a chemat pe mai marii Iudeilor; si, cand s-au adunat, le-a zis: Fratilor, fara sa fi facut ceva impotriva norodului sau obiceiurilor parintilor nostri, am fost bagat la inchisoare in Ierusalim, si de acolo am fost dat in mainile Romanilor.

Dupa trei zile. Fara indoiala ca Pavel a reinnoit intai vechile cunostinte cu crestinii pe care ii intalnise in alte locuri si a facut noi prieteni in comunitatea credinciosilor din Roma. Apoi a dorit sa se intalneasca cu iudeii romani necrestini.

Mai marii iudeilor. Regula lui Pavel fusese totdeauna, ,,intai iudeilor” (Romani 1,16; 2,9, cf. Fapte 13,5.14.46; 14,1; 17,1.2.10; 18,4 etc.). El invita acum pe batranii iudeilor sa asculte o relatare directa a motivului pentru care se afla la Roma. Pe cat se pare decretul lui Claudiu, care exilase pe toti iudeii din Roma (cap. 18,2), fusese suspendat sau devenise fara efect.

Fratilor. [,,barbati si femei”, KJV]. Vezi cap. 1,16.

Fara sa fi facut ceva. [,,nefacand nimic”, KJV]. Pavel repeta sustinerea de nevinovatie pe care

o facuse in Ierusalim si la Cezarea (vezi cap. 23,1; 24,12.13; 25,8.11; 26,4-7).

Impotriva norodului. Dificultatile pe care Pavel le intalnise erau de obicei produse de iudeii insisi, ca la Antiohia in Pisidia (cap. 13,50), la Listra (cap. 14,19), la Tesalonic (cap. 17,5-8), la Berea (cap. 17,13.14) si la Corint (cap. 18,12-17).

Obiceiurilor parintilor nostri. Pavel credea cu sinceritate ceea ce invata, si anume ca Evanghelia lui Isus Hristos era o interpretare corecta a adevarurilor iudaismului (vezi cap. 23,1.6; 24,14-16; 26,5-7). Comparati cu acuzatia adusa lui Stefan (cap. 6,13.14).

Bagat la inchisoare. Fara sa dea amanunte despre ceea ce se petrecuse de la zarva din Ierusalim (cap. 21,27-36), Pavel atragea atentia asupra rezultatelor umilitoare si pagubitoare. In cursul ultimilor doi fusese un detinut al romanilor, in lanturi. Iudeii obtinusera arestarea lui si continua lor acuzare il tinuse in temnita.

28:18 Dupa ce m-au supus la cercetare, ei aveau de gand sa-mi dea drumul, pentru ca nu era in mine nici o vina vrednica de moarte.

Sa-mi dea drumul. Sau ,,sa ma puna in libertate”. Comparati cu cap. 25,25.26.32. Daca ar fi intervenit mituirea, asa cum sperase Felix, guvernatorul acela corupt l-ar fi eliberat pe Pavel (cap. 24,26). Toate persoanele oficiale inaintea carora se prezentase Pavel si comandantii garzii erau convinsi de nevinovatia lui.



28:19 Dar Iudeii s-au impotrivit, si am fost silit sa cer sa fiu judecat de Cezar, fara sa am dealtfel nici un gand sa parasc neamul meu.

Sa parasc. Pavel iubea pe iudei (vezi Romani 9,1-3; 10,1) si afectiunea lui fata de ei nu se diminuase din cauza suferintei provocate de ei. In ciuda nedreptatii la care fusese supus, el nu-i ocarase si nici nu adusese niciodata vreo acuzatie impotriva lor. Apelase la Cezar nu pentru a produce necazuri iudeilor din Roma sau din alta parte, ci numai pentru ca nu avea alta solutie.



28:20 De aceea, v-am chemat sa va vad, si sa vorbesc cu voi; caci din pricina nadejdii lui Israel port eu acest lant.

V-am chemat. El nu se putea duce la iudei, in sinagogile lor sau in casele lor, dar asa cum era obiceiul sau, a cautat intai sa stabileasca o baza de intelegere cu ei. De aceea ii invitase sa vina la el (vezi v. 17).

Nadejdii lui Israel. Adica asteptarea lui Mesia. Pavel credea ca Isus este implinirea deplina a acestei asteptari. Credinta lui era credinta cultivata de iudei. Unica problema, dar si cea mai mare, era aplicarea acelei credinte la Isus din Nazaret.

Port eu acest lant. [,,Legat cu acest lant”, KJV]. De fapt, credinta lui neclintita in iudaism era ceea ce pricinuise arestarea lui. El era dispus sa sufere lanturi si moarte decat sa renunte la nadejdea lui Israel.



28:21 Ei i-au raspuns: Noi n-am primit din Iudea nici o scrisoare cu privire la tine, si n-a venit aici nici un frate, care sa fi spus sau sa fi vorbit ceva rau despre tine.

N-am primit... nici o scrisoare. Lucrul acesta nu era curios. Nici o corabie care sa fi plecat din Cezarea, dupa ce Pavel apelase la Cezar, nu putea sa ajunga la Roma inaintea lui. In felul acesta, mintea lor nu era stapanita de prejudecati in ceea ce-l priveste. Luca nu da nici o indicatie cu privire la sosirea de scrisori din Ierusalim impotriva lui Pavel in decursul celor doi ani (v. 30) pe care el i-a petrecut la Roma sau cu privire la alte masuri posibile pe care conducatorii iudei le-ar fi luat impotriva lui (cf. AA 453).



28:22 Dar am vrea sa auzim parerea ta, pentru ca stim ca partida aceasta pretutindeni starneste impotrivire.

Am vrea sa auzim. Poate ca aceasta marturisire a lipsei de prejudecati era cu totul sincera. Iudeii din Roma auzisera desigur putin cu privire la Pavel si la solia lui si erau dornici sa afle mai multe.

Partida aceasta. [,,secta aceasta”, KJV]. Vezi cap. 5,17; 24,5.14.

Stim. Erau deja cativa crestini in Roma (vezi v. 15), prin care conducatorii iudei de acolo facusera cunostinta cat de cat cu crestinismul. Existau de asemenea relatari sau cel putin zvonuri din Iudeea, aduse de calatorii care se intorceau acasa.

Starneste impotrivire. [,,se vorbeste impotriva ei”, KJV]. Printre iudei trebuie sa fi fost multe relatari denigratoare cu privire la crestini. Tacit a scris cat se poate de batjocoritor cu privire la noua secta (Annals, xv. 44) si Suetoniu (Nero, xvi. 2) scrie la fel de condamnator. Iustin Martirul (mort c. anul 165 d.Hr.) vorbeste despre calomnii impotriva crestinilor, evident din surse iudaice (Dialog cu Trifon, 17). Poate ca acesti iudei romani auzisera nu numai despre diferite situatii in care crestinii fusesera implicati si vesti despre caracterul lor, dar si despre uimitoarea lor crestere ca numar. Dar pana acum nimic din ceea ce auzisera nu-i coplesise total cu prejudecati impotriva crestinilor. Ca atare, erau dispusi sa auda mai mult.



28:23 I-au hotarat o zi, si au venit mai multi la locuinta lui. Pavel le-a vestit Imparatia lui Dumnezeu, le-a adus dovezi, si a cautat sa-i incredinteze, prin Legea lui Moise si prin Proroci, despre lucrurile privitoare la Isus. Vorbirea tinea de dimineata pana seara.

Multi. Literal, ,,mai multi”. La urmatoarea adunare, iudeii erau prezenti in numar mai mare

decat la prima ocazie.

Locuinta lui. Vezi v. 16; cf. v. 30.

Le-a vestit. Desi in lanturi, Pavel putea sa predice Evanghelia ascultatorilor sai iudei. Aceasta

trebuie sa fi fost o prezentare teologica bine pusa la punct, comparabila cu cea facuta de Stefan (cap. 7,2-53) si cu predica tinuta chiar de Pavel la Antiohia din Pisidia (cap. 13,14-41).

Le-a adus dovezi. El a marturisit despre nadejdea mesianica, acum intrupata in Isus, si

despre certitudinea revenirii lui Hristos.

Imparatia lui Dumnezeu. Vezi Matei 3,2; 4,17; 5,2; Luca 4,19; Fapte 8,12.

Moise. Vezi Luca 24,27.44.

De dimineata pana seara. Evident, unii dintre iudei se opuneau vehement Evangheliei, iar altii

flamanzeau dupa mai mult cuvant al adevarului. In felul acesta, din diferite motive iudeii ramaneau toata ziua.



28:24 Unii au crezut ce le spunea el, iar altii n-au crezut.

Unii au crezut. Raspunsul obisnuit la predica lui Pavel (vezi cap. 14,4; 17,4; 19,9). Aceasta este, intr-adevar, experienta fiecarui evanghelist crestin. Recunoscand faptul ca fiecare e liber sa aleaga, el trebuie sa multumeasca lui Dumnezeu pentru cei care au crezut si niciodata sa nu se descurajeze din cauza ca unii ,,n-au crezut”.



28:25 Fiindca ei au plecat acasa in neintelegere unii cu altii, Pavel n-a adaugat decat aceste vorbe: Bine a spus Duhul Sfant prin prorocul Isaia catre parintii vostri,

In neintelegere. Poate ca unii tineau partea saducheilor si altii a fariseilor (cf. cap. 23,6-10).

Isaia. Adica profetul Isaia.

Parintii nostri. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) formula ,,parintii vostri”. Iudeii necredinciosi si-au afirmat fara indoiala apartenenta la ,,parinti”. Pavel ii someaza aici sa recunoasca faptul ca aceiasi ,,parinti” mustrau necredinta de care dadeau ei dovada acum (vezi Luca 16,31; Ioan 8,39.56).



28:26 cand a zis: Du-te la poporul acesta, si zi-i: Veti auzi cu urechile voastre, si nu veti intelege; cu ochii vostri veti privi, si nu veti vedea.

Cand a zis. [,,zicand”, KJV]. Pavel citeaza Isaia 6,9, text pe care Isus Insusi il folosise impotriva iudeilor (Matei 13,14; Marcu 4,12; Luca 8,1; Ioan 12,40). Veti auzi. In ce priveste comentariul la acest pasaj din Vechiul Testament, vezi Isaia 6,9.10; cf. Matei 7,21-27.



28:27 Caci inima acestui norod s-a impietrit; ei aud greu cu urechile, si-au inchis ochii, ca nu cumva sa vada cu ochii, sa auda cu urechile, sa inteleaga cu inima, sa se intoarca la Dumnezeu, si sa-i vindec.

Sa se intoarca. [,,sa fie convertiti”, KJV]. Literal, ,,sa se intoarca” (vezi Matei 3,2; Fapte 2,38; 3,19.20).



28:28 Sa stiti dar ca mantuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisa Neamurilor, si o vor asculta.

Mantuirea... lui Dumnezeu. Asa cum a fost descoperita prin Isus Hristos (vezi Matei1,2).

O vor asculta. Pavel se adresa in special acelor iudei care refuzau ,,sa asculte” (vezi v. 24-26). Cand iudeii l-au respins, Pavel s-a intors catre neamuri.



28:29 Cand a zis aceste vorbe, Iudeii au plecat, vorbind cu aprindere intre ei.

Cand. [,,si cand”, KJV]. Importante dovezi textuale pot fi citate (cf. p. 10) pentru omiterea v.

29. Lucrul afirmat insa este neindoielnic.



28:30 Pavel a ramas doi ani intregi intr-o casa, pe care o luase cu chirie. Primea pe toti care veneau sa-l vada,

Doi ani intregi. Se pare ca Luca n-a fost manat de Duhul sau de propria sa inclinatie sa scrie evenimentele celor doi ani. Poate planuise sa scrie un al treilea volum pentru a completa cartile Luca si Fapte. Unica noastra sursa de informatii despre acesti doi ani se afla in asa-numitele epistole din inchisoare, considerate in general a fi scrise din Roma in aceasta perioada, Efeseni, Filipeni, Coloseni si Filimon. Stim ca Pavel a simtit asprimea intemnitarii atat psihologic, cat si fizic (Efeseni 3,1; 4,1; Filipeni 1,16; Coloseni 4,18; Filimon 1.9.10). Era preocupat de rezultatele procesului sau (Filipeni 2,23.24). Stim ca Luca si Aristarh (Fapte 27,2) au fost cu el, ca si Tihic (Efeseni 6,21), care a dus epistola la Efes, si Timotei, al carui nume a fost legat de al sau in scrisorile catre Filipi (Filipeni 1,1), Colose (Coloseni 1,1) si catre proprietarul convertit de sclav, Filimon (Filipeni 1). Epafrodit a dus lui Pavel ajutor material de la Filipi (Filipeni 4,18). Onisim, care fugise de la stapanul sau Filimon, a facut cunostinta cu Pavel pe cand era la Roma (Coloseni 4,9; Filimon 10). Marcu, ruda lui Barnaba, Isus, zis Iust, un convertit, si Epafra din Colose au fost si ei cu Pavel (Coloseni 4,10-12). Dima a fost de asemenea acolo (Coloseni 4,14; cf. 2 Timotei 4,10). Desi intemnitat, marturia lui Pavel in favoarea Evangheliei a fost atat de eficienta in cursul acestor ani, incat probabil catre finele intemnitarii sale putea sa declare ca ,,imprejurarile in care ma gasesc mai degraba au lucrat la inaintarea Evangheliei” (Filipeni 1,12).

Intr-o casa pe care o luase cu chirie. Ajutor financiar trebuie sa fi venit de la prieteni din Roma si din alte locuri, poate mai ales de la Filipi (Filipeni 4,18), deoarece Pavel nu mai putea sa lucreze cu mainile sale pentru a-si acoperi cheltuielile personale.

Toti care veneau. Pavel s-a bucurat de libertatea de a avea relatii publice.



28:31 propovaduia Imparatia lui Dumnezeu, si invata pe oameni, cu toata indrazneala si fara nici o piedica, cele privitoare la Domnul Isus Hristos.

Imparatia lui Dumnezeu. De la inceput, solia crestina fusese o solie cu privire la ,,imparatie” (Matei 3,2; Marcu 1,14).

Cu toata indrazneala. [,,incredere”, KJV]. Literal, ,,libertatea”, ,,incredere fara teama”, ,,curaj voios”.

Fara nici o piedica. Nici imparat, nici tribun, nici garda, nici iudeu nu l-au impiedicat pe Pavel sa proclame Evanghelia. Evanghelistul insusi era legat, dar solia nu era legata.

Aici se incheie istoria biblica a bisericii primare. Daca Luca a scris o carte in continuare, ea nu exista. Cu privire la anii care au urmat dupa eliberarea lui Pavel si cu privire la a doua lui intemnitare si la moartea lui avem numai indicii in asa-numitele epistole pastorale 1 Timotei, 2 Timotei si Tit si in traditia crestina timpurie. Vezi si p. 101, 102, 107.

Privitoare la Domnul Isus Hristos. Acesta este miezul si continutul predicarii lui Pavel.

Comentarii Ellen G. White

1–31 AA 445–453

2.3 AA 445

2–5 ML 334

4–10 AA 446

11–14 AA 447

15 AA 448, 449

16 AA 485

16–20 AA 450

22.23 AA 451

30.31 AA 453; GC 208


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: