26:10 si asa am si facut in Ierusalim. Am aruncat in temnita pe multi sfinti, caci am primit puterea aceasta de la preotii cei mai de seama; si, cand erau osanditi la moarte, imi dadeam si eu votul impotriva lor.
Si asa am si facut. Pare ciudat sa gandesti ca Pavel, marele erou al bisericii primare, apostol al neamurilor si autor aproape a unei treimi din Noul Testament, fusese candva o stea stralucitoare pe firmamentul iudaismului, mult stimat printre iudei (vezi cap. 7,58; 8,1; 9,1.2; 22,4.5). El fusese candva promovat intr-o pozitie de cinste (cf. AA 102) si insarcinat cu raspunderi importante (cap. 9,1.2) chiar de catre oamenii care acum il parau cu atata inversunare sau de succesorii lor imediati. Lucrarea lui ca persecutor nu fusese rezultatul unei izbucniri de manie, ci se constituia intr-o campanie planificata a unui om evlavios, ambitios sa-si serveasca poporul si biserica si cu totul hotarat in atingerea scopurilor. In plus, activitatile acestea avusesera ca centru Ierusalimul, unde vrajmasii sai, cu atat mai inversunati cu cat fusesera prieteni candva, unelteau acum sa-l condamne la moarte (cap. 25,1-6).
Osanditi la moarte. Numai moartea lui Stefan este amintita in mod specific de Luca. Evident ca erau si altii de a caror moarte fusese raspunzator Pavel.
Imi dadeam si eu votul. [,,consimteam”, KJV]. Adica aprobam.