24:6 si a incercat sa spurce chiar si Templul. Si am pus mana pe el. Am vrut sa-l judecam dupa Legea noastra:
A cercat. [Se apucase, KJV.] Literal, ,, a incercat”. Vrajmasii introduc acum presupusa crima care dusese la arestarea lui (vezi cap. 21,21,28).
Sa spurce. [Sa profaneze, KJV.] Gr. babeloo, ,,a profana”, ,,a pangari”. E inrudit cu un cuvant care inseamna ,,prag”. In felul acesta, verbul inseamna ,,a trece peste prag”. Pavel era acuzat ca ar fi dus persoane dintre neamuri dincolo de hotarul din curtea Templului, dincolo de care numai iudeilor le era permis sa treaca (vezi Vol. V, p. 67) si in felul acesta profanandu-l. Acuzatia ridicata aici impotriva lui Pavel era foarte serioasa, atat sub legea romana, cat si sub cea iudaica. Vezi ilustratie din fata p. 449.
Am pus mana pe el. [L-am luat, KJV.] Gr. krateo, ,,a lua”, ,,a pune mana pe”, implicand folosirea fortei. Ei zugravesc pe Pavel drept un criminal primejdios, prins cu forta.
Am vrut sa-l judecam. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) omiterea acestor cuvinte si a tuturor celor care urmeaza, pana la cuvintele ,,sa vina inaintea ta”, inclusiv, din v. 8. Totusi, pasajul acesta recapituleaza evenimente, desi din punctul lui Tertul de vedere, pe care Luca deja le relatase ca fiind intamplate (cap. 21,32 la 23,30). Versetele 6-8 portretizeaza pe Tertul ca explicand pentru ce devenise necesar sa-l deranjeze pe Felix cu cazul acesta. Clientii lui intentionau sa se ocupe ei insisi de Pavel, Lisias se amestecase.
Dupa legea noastra. Legea iudaica nu prevedea executarea unui om pentru ca era ,,o ciuma”, adica un pericol public. Legile VT sunt cinstite, nobile, explicite. Dar cea mai buna lege, ca si cea mai buna doctrina, poate deveni in mana oamenilor indaratnici si intoleranti un instrument de prigonire. Totusi, in caz de profanare a Templului, legea romana permitea iudeilor sa execute pe vinovat, chiar daca ar fi fost roman (vezi Vol. V, p. 67).