English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian_non-diacritics / Comentarii Biblice / Web / Faptele Apostolilor

Adventist

Romanian_non-diacritics

Printable ModePrintable Mode

Faptele Apostolilor, 24


24:1 Dupa cinci zile, a venit marele preot Anania cu unii din batrani si cu un vorbitor, numit Tertul. Au adus inaintea dregatorului plangere impotriva lui Pavel.

Dupa cinci zile. Adica dupa sosirea lui Pavel la Cezarea (vezi v. 11). Cinci zile n-ar fi fost un timp prea lung pentru a pregati acuzatii formale si a intruni un purtator de cuvant profesionist, competent, pentru a prezenta cazul (cf. cap. 21,17, 18, 27; 24,11).

A venit. [A coborat, KJV.] Adica de la Ierusalim, la capitala romana, Cezarea, pe tarmul marii.

Anania. Vezi cap. 23,2. Marele preot nu urma sa fie amabil fata de Pavel, care il numise ,,perete varuit” (cap. 23.3).

Batrani. Vezi cap. 23,14. Dovezi textuale atesta (cf. p. 10) exprimarea ,,unii batrani”. Nu e probabil ca Anania, saducheu, sa fi adus multi farisei din consiliul de la Ierusalim, deoarece fariseii luasera apararea lui Pavel (vezi cap. 23.9).

Vorbitor. [Orator, KJV; Retor, Nitz.] Gr. rthetor, ,,un vorbitor”, ,,un orator”. Un rethor era un avocat, un aparator profesionist. Titlul acesta nu e folosit niciodata in NT pentru ,,predicatorul” sau ,,crainicul” (gr. kerux 1 Timotei 1,7) soliei Evangheliei, si nici pentru Hristos, ,,avocatul nostru” (gr. parakletos 1 Ioan 2.1; vezi Matei 5,4).

Tertul. Numele este latin, un diminutiv de la Tertius, insemnand ,,al treilea”. Comparati Secundus, ,,al doilea” (cap. 20,4). La fiecare tribunal provincial erau la dispozitie oameni versati in felul de vietuire roman, pentru a vorbi pentru provincialii ne-romani. Tertul se poate sa fi fost un iudeu versat in procedura legala romana sau un roman familiarizat cu doctrina iudaica. Daca era roman, folosirea lui ,,noi”, ,,noua” si ,,nostru” poate lasa a se intelege ca el era un prozelit la iudaism sau se poate ca el sa fi folosit aceste pronume numai pentru a scoate in evidenta ca vorbea in favoarea clientilor sai.

Au adus... plangere. [Care a informat, KJV.] Versiunea greaca e la plural, incluzand pe Anania, batranii si pe Tertul. Intreaga delegatie s-a unit pentru a aduce acuzatii impotriva lui Pavel. Ca in cap. 25,2.25, Gr. emphanizo, ,,informat”, e folosit pentru aducerea unei acuzatii formale.



24:2 Pavel a fost chemat, si Tertul a inceput sa-l parasca astfel: Prea alesule Felix, tu ne faci sa ne bucuram de o pace mare; si neamul acesta a capatat imbunatatiri sanatoase prin ingrijirile tale.

A fost chemat. Probabil o referire la faptul ca Pavel a fost chemat din detentia lui la audiere.

A inceput sa-l parasca. Cuvantarea lui Tertul, desi a inceput cu o lingusire excesiva, a fost o cuvantare de acuzare. Era un lucru obisnuit de a incepe cuvantari de felul acesteia cu lingusiri (vezi Cicero, De Oratore ii. 80). Relatarea lui Luca a cuvantarii (v. 2-8) e fara indoiala un scurt sumar in care sunt pastrate numai punctele principale ale cuvantarii.

O mare pace. [O mare liniste, KJV; Multa pace, Nitz.] Literal ,,multa pace”. In aceasta perioada de amurg a istoriei iudaice, Palestina numai de pace nu s-a bucurat. Revolta mocnea pe dedesubt si peste sapte sau opt ani, aceasta urma sa izbucneasca in rebeliune (vezi Vol. V, p. 7073). Pacea de care se bucura tara era o pace romana, impusa cu forta armelor. Felix de repetate ori suprimase diferiti mesia politici si zdrobise coloana vertebrala a revoltelor incipiente impotriva autoritatii romane (vezi Josephus, Antiquities xx. 8. 6. 7; War ii. 13. 2 [253]).

Neamul acesta. Gr. ethnos, termenul obisnuit prin care iudeii se refereau la neamuri. Scriitorii NT de obicei numesc pe iudei ,,popor”, gr. laos (vezi cap. 10,2; 26,17.23). Cand ethnos e folosit de iudei cu privire la propria lor natiune de obicei e in prezenta neamurilor sau cu privire la ele (vezi Luc. 7,5; 23,2).

Ingrijirile. [Providenta, KJV.] Gr. pronoia, ,,previziune”, ,,grija providentiala”.



24:3 Lucrul acesta il marturisim cu toata multumirea, in toata vremea si in tot locul.

Prea alesule. [Prea nobilule, KJV.] Gr. kratistos, ,,prea nobil”, ,,prea ilustru”, un cuvant folosit si de Lisias, cu privire la Felix, in scrisoarea sa (cap. 23,26) si redat ,,prea alesule”. Cuvantul nu denota caracterul, ci pozitia sociala. E la fel este aplicat de Pavel lui Festus (cap. 26,25).



24:4 Dar, ca sa nu te tin prea mult, te rog sa asculti, in bunatatea ta, cateva cuvinte.

Sa nu te tin prea mult. [Sa nu fiu... plictisitor, KJV.] Gr. egkopto, ,,a impiedica”, ,,a retine”. Tertul spune despre Felix ca ar fi ocupat cu mentinerea pacii si promovarea reformelor (vezi v. 2) si ca el are putin timp pentru lucruri neinsemnate, ca de pilda problema de fata. El in felul acesta lasa sa se inteleaga ca se doreste o decizie prompta in favoarea clientilor sai.

Bunatate. [Clementa, KJV.] Gr. epieikeia, ,,blandetea”, ,,bunatatea”, ,,delicatetea” (vezi 2 Corinteni 10,1). Aici, ,,amabilitatea” ar fi o buna traducere. Tertul urmareste sa-i orbeasca ochii lui Felix fata de fapte in acest caz, prin saturarea aerului salii de judecata cu linguseli.



24:5 Am gasit pe omul acesta, care este o ciuma: pune la cale razvratiri printre toti Iudeii de pe tot pamantul, este mai marele partidei Nazarinenilor,

Am gasit. Afirmatia implica o cercetare ingrijita, avand ca rezultat dovezi ca Pavel e un om stricat, asa cum pretind ei.

Omul acesta, care este o ciuma. [Omul acesta ciumat, KJV; Aducator de pieire, Nitz.] Gr. loimos, ,,ciuma”, ,,flagel”, literal, ,,o ciuma”. In 1Macabei 10,61, loimos e folosit cu privire la criminali.

Pune la cale razvratiri. ]Un instigator la razvratire, KJV; Indemnand la rascoala, Nitz.] Sau ,,un agitator”, o acuzatie grava care, asa cum sperau acuzatorii lui, urma sa puna pe Pavel in conflict direct cu legea romana. Pavel era ,,aducator de pieire”, in ochii iudeilor, dar nu ai romanilor. Totusi, Felix era cunoscut ca proceda scurt cu razvratitorii (vezi v. 2) si daca Tertul putea sa-l convinga de aceasta acuzatie soarta lui Pavel era hotarata. Comparati acuzatiile aduse impotriva Domnului, inaintea lui Pilat (vezi Luca 23,2).

Printre toti iudeii. Mii de iudei din strainatate, fiind adunati la Ierusalim pentru sarbatorile anuale, vestile despre zarva care insotise lucrarea lui Pavel in locuri ca Filipi (cap. 16,16–24), Tesalonic (cap. 17,5–9), Corint (cap. 18,12–17) si Efes (cap. 19,8-10.13 la 20,2), cu siguranta ajunsesera la urechile conducatorilor. Tulburarile acestea puteau fi interpretate ca rezultand din purtarea razvratita a lui Pavel si, astfel, sa para ca dau sprijin acuzatiei aduse impotriva lui. Tertul se poate sa fi citat anumite incidente si le-a folosit cat a putut mai mult, dandu-le cea mai rea interpretare cu putinta (cf. cap. 24,28).

Tot pamantul. [Lumea, KJV; Tot pamantul locuit, Nitz.] Gr. oikoumene, aici insemnand Imperiul Roman (vezi Luca 2,1).

Mai marele. [Capetenie de banda, KJV.] Gr. protostates, ,,cineva care sta in primul rand”, ,,un om de randul intai” si astfel, ,,conducator”. In Istoria lui Tucidide, v.71, protostates, de la aripa dreapta e responsabil pentru directia urmata la inaintare sau atac. Aici, cuvantul e folosit metaforic.

Partidei. [Sectei, KJV.] Vezi cap. 5,17.

Nazarinenilor. Aplicat la crestini numai aici, ca urmasi ai lui Isus din Nazaret. In decursul sec. al II-lea si al III-lea a fost o secta de crestini iudei numiti Nazareni, dar aici se face referire la crestini simplu ca atare, indiferent ca erau iudei sau neamuri (vezi Vol. V, p. 55). Vezi Matei 2,23, unde termenul ,,nazarinean” este aplicat lui Isus, ca rezident din Nazaret. Cuvantul nu are nici o legatura cu termenul ,,nazireu” (vezi Numeri 6,2; Matei 2,23), nici nu poate fi aratat ca fiind inrudit cu cuvantul ebraic nasar ,,a tine”, ,,a pazi”, ,,a veghea”, ,,a observa”.



24:6 si a incercat sa spurce chiar si Templul. Si am pus mana pe el. Am vrut sa-l judecam dupa Legea noastra:

A cercat. [Se apucase, KJV.] Literal, ,, a incercat”. Vrajmasii introduc acum presupusa crima care dusese la arestarea lui (vezi cap. 21,21,28).

Sa spurce. [Sa profaneze, KJV.] Gr. babeloo, ,,a profana”, ,,a pangari”. E inrudit cu un cuvant care inseamna ,,prag”. In felul acesta, verbul inseamna ,,a trece peste prag”. Pavel era acuzat ca ar fi dus persoane dintre neamuri dincolo de hotarul din curtea Templului, dincolo de care numai iudeilor le era permis sa treaca (vezi Vol. V, p. 67) si in felul acesta profanandu-l. Acuzatia ridicata aici impotriva lui Pavel era foarte serioasa, atat sub legea romana, cat si sub cea iudaica. Vezi ilustratie din fata p. 449.

Am pus mana pe el. [L-am luat, KJV.] Gr. krateo, ,,a lua”, ,,a pune mana pe”, implicand folosirea fortei. Ei zugravesc pe Pavel drept un criminal primejdios, prins cu forta.

Am vrut sa-l judecam. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) omiterea acestor cuvinte si a tuturor celor care urmeaza, pana la cuvintele ,,sa vina inaintea ta”, inclusiv, din v. 8. Totusi, pasajul acesta recapituleaza evenimente, desi din punctul lui Tertul de vedere, pe care Luca deja le relatase ca fiind intamplate (cap. 21,32 la 23,30). Versetele 6-8 portretizeaza pe Tertul ca explicand pentru ce devenise necesar sa-l deranjeze pe Felix cu cazul acesta. Clientii lui intentionau sa se ocupe ei insisi de Pavel, Lisias se amestecase.

Dupa legea noastra. Legea iudaica nu prevedea executarea unui om pentru ca era ,,o ciuma”, adica un pericol public. Legile VT sunt cinstite, nobile, explicite. Dar cea mai buna lege, ca si cea mai buna doctrina, poate deveni in mana oamenilor indaratnici si intoleranti un instrument de prigonire. Totusi, in caz de profanare a Templului, legea romana permitea iudeilor sa execute pe vinovat, chiar daca ar fi fost roman (vezi Vol. V, p. 67).



24:7 dar a venit capitanul Lisias, l-a smuls din mainile noastre cu mare sila,

Capitanul. Vezi cap. 22,24.

Cu mare sila. Realitatea era ca iudeii fusesera vinovati de violenta. Totusi ei ar fi interpretat in chip natural orice amestec in planurile lor, ca ,,violenta”.



24:8 si a poruncit parasilor lui sa vina inaintea ta. Daca-l vei cerceta, tu insuti vei putea afla de la el toate lucrurile de care il param noi.

A poruncit parasilor lui. Lisias nu poruncise asa pana nu a devenit evident ca iudeii unelteau sa-l asasineze pe Pavel (vezi cap. 23,30).

Daca-l vei cerceta. [La cercetarea caruia, KJV.] Adica a lui Pavel, asa cum clarifica forma singulara a cuvantului grec pentru ,,caruia”. Antecedentul evident nu poate fi Lisias din v. 7, care deja se declarase in favoarea eliberarii lui Pavel (cap. 23,29) si care mai inainte, dovedise intentia sa de a proteja pe Pavel de orice rau (vezi cap. 21,31-40; 22,24; 23,23-31). In schimb, antecedentul este cuvantul ,,om” (Pavel) din v. 5, cum este si al lui ,,care” si ,,pe care” din v. 6. O examinare atenta a pronumelor din v. 6-8 tinde sa sustina concluzia ca o parte din versetele acestea nu erau in textul originar al Faptelor (vezi v. 6).



24:9 Iudeii s-au unit la invinuirea aceasta, si au spus ca asa stau lucrurile.

S-au unit la invinuirea aceasta. [Au consimtit la, KJV; Se invoisera, Nitz.] Sau s-au unit la acuzare. Tertul era purtatorul de cuvant al iudeilor si ei au confirmat presupusul adevar al celor afirmate mai inainte.



24:10 Dupa ce i-a facut dregatorul semn sa vorbeasca, Pavel a raspuns: Fiindca stiu ca de multi ani esti judecatorul neamului acestuia, voi raspunde cu incredere pentru apararea mea.

Dupa ce... Pavel a raspuns. [Apoi Pavel, KJV.] Apararea lui Pavel este o categorica tagaduire a acuzatiei aduse impotriva lui (vezi v. 17,13). El prezinta patru puncte: (1) el venise la Ierusalim ca sa se inchine si sa aduca ,,milostenii” si ,,daruri” (v. 11,17); (2) nu facuse nici o tulburare (v. 12,18);

(3) el someaza pe acuzatorii sai sa-si dovedeasca acuzatiile, aducand martori (v. 13,19); (4) el insista ca singura lui vina e de a asculta de Dumnezeu si de Legea Lui si de a crede in inviere (v. 14,15.21). Prima jumatate a apararii sale este evident o afirmatie generala (v. 11-16), iar ultima jumatate, o repetare detaliata a punctelor prezentate in acea declaratie (v. 16-21). Dezbaterea probabil a avut loc in limba greaca. Daca Pavel ar fi vorbit limba latina, Luca fara indoiala ar fi notat aceasta, cum a facut-o cand Pavel a folosit ebraica (cap. 21,40).

De multi ani esti judecatorul. Felix se poate sa fi fost procurator de vreo sase sau opt ani la data aceasta, mai indelungat decat cei mai multi procuratori ai Iudeii (vezi Vol. V, p. 76). Pe langa faptul ca a servit pe propriul sau tinut ca guvernator, Felix probabil fusese catva timp co-procurator cu Cumanus (Tacit, Annals xii. 54).

Raspunde. Gr. apologeomai, ,,a-si face apararea”. Pavel afirma ,,cu incredere” [,,voios”] ca Felix e vrednic de increderea sa. El mai stia si faptul ca Felix intelegea felul de viata iudaic. Dar curajul lui se baza pe garantia dainuitoare a protectiei divine (cap. 23,11).



24:11 Nu sunt mai mult de douasprezece zile, te poti incredinta de lucrul acesta de cand m-am suit sa ma inchin la Ierusalim.

Douasprezece zile. Printr-un calcul estimativ, intreaga perioada de cand Pavel sosise la Ierusalim pare sa fie fost de 14 zile, care pot fi enumerate dupa cum urmeaza, ziua 1, sosirea la Ierusalim si primirea de catre frati (cap. 21,17); ziua 2, adunare cu apostolii in Ierusalim (v. 18-25); zilele 3-7 (aproximativ; cf. AA 406), cinci din cele sapte zile de curatire (v. 26.27); ziua 7 (aproximativ), atac din partea iudeilor, salvare din partea lui Lisias (v. 27-33); ziua 8, apararea lui Pavel inaintea Sinedriului (cap. 22,30 la 23,11); ziua 9, complotul pentru uciderea lui Pavel pus la cale si descoperit (v. 12-22) si plecarea lui Pavel la Cezarea prin Antipatrida (v. 31); ziua 10, sosirea la Cezarea si prezentarea inaintea lui Felix (v. 32.33); zilele 10-14, cele cinci zile din cap. 24,1. E cu putinta ca Pavel sa nu fi socotit ziua sosirii sale in Ierusalim sau ziua judecarii sale inaintea lui Felix, ci sa se refere la cele 12 zile intermediare.

Te poti incredinta. [,,poti intelege”, KJV]. Felix ar fi putut verifica usor aceasta afirmatie. De fapt, nu fusese timp pentru a porni o rascoala. Intr-adevar, scopul venirii la Ierusalim a lui Pavel fusese cu totul diferit (vezi v. 11.17) si Felix stia ca iudeii din toata lumea veneau la Ierusalim sa se inchine si sa aduca daruri.

Sa ma inchin. Acesta era motivul principal al lui Pavel pentru care a mers la Ierusalim. Era absurd sa se creada ca un om intra in Templu ca sa se inchine lui Dumnezeu, ca imediat dupa aceea sa se schimbe si sa-l spurce.



24:12 Nu m-au gasit nici in Templu, nici in sinagogi, nici in cetate, stand de vorba cu cineva, sau facand rascoala de norod.

Nu m-au gasit nici. Aici Pavel incepe sa nege categoric si complet toate acuzatiile facute in mod in general si apoi mai amanuntit (vezi v. 10). Nimeni nu putea sa spuna ca-l vazuse pe Pavel facand vreunul dintre lucrurile de care il acuzau dusmanii lui. Afirmatiile lui Pavel puteau fi si dovedite. Nu erau martori care sa dovedeasca faptul ca Pavel vorbise sau se purtase in vreun fel care sa fie jignitor (sa constituie o ofensa).

Facand rascoala in popor. [,,rasculand poporul”, KJV]. Literal, ,,starnind o gloata”. Iudeii erau cei care stransesera gloata pentru a-l ataca pe Pavel (cap. 21,27.28).



24:13 Asa ca n-ar putea dovedi lucrurile de care ma parasc acum.

Dovedi. Gr. paristemi, aici insemnand expunerea formala de dovezi punct cu punct. Iosif foloseste paristemi cu privire la sirul de dovezi ca iudei fusesera atatati sa se revolte din cauza administratiei rele a romanilor (Life, 6).



24:14 Iti marturisesc ca slujesc Dumnezeului parintilor mei dupa Calea, pe care ei o numesc partida; eu cred tot ce este scris in Lege si in Proroci,

Marturisesc. Gr homologeo, ,,a declara”, ,,a marturisi”. Pavel nu a marturisit in sensul de a admite vreun detaliu al acuzatiei aduse impotriva lui.

Slujesc. [,,ma inchin”, KJV]. Pavel recunoaste ca se inchina lui Dumnezeu potrivit ,,caii ,,nazarinenilor” (v. 5). Dar nu exista la data aceea nici o lege, iudaica sau romana, care sa incrimineze pe cineva care ar fi devenit nazarinean sau crestin. Iudeii nu cerusera un verdict pe temeiul faptului ca Pavel era crestin.

Dumnezeul parintilor mei. Pavel arata insistent ca nu se departase de credinta lui Israel, devenind nazarinean. El continua sa se inchine aceluiasi Dumnezeu. El neaga faptul ca ar fi eterodox.

Calea. Virtual un termen tehnic pentru crestinism (vezi cap. 9,2).

Partida. [,,erezie”, KJV]. Gr. hairesis, aici insemnand ,,secta” (vezi cap. 5,17; cf. cap. 24,5).

Cred tot. [,,crezand toate lucrurile”, KJV]. Pavel nu numai ca se inchina aceluiasi Dumnezeu, dar are credinta si incredere in Vechiul Testament, Scripturile iudaice. Pavel da aici o dezmintire cu privire la sustinerea ca Vechiul Testament este inferior ca valoare pentru crestini. Toti cei care, ca si Pavel, se intorc la Hristos pentru mantuire fac bine daca imita exemplul lui de a ,,crede tot ce este scris in Lege si in Prooroci” (vezi Luca 24,27).

In Lege. Literal, ,,potrivit cu Legea” (vezi Luca 24,44). Asa cum e folosit aici, in combinatie cu ,,proorocii”, ,,Legea” este un termen tehnic pentru Pentateuc, cele cinci carti ale lui Moise. Legea si proorocii constituie doua dintre cele trei subimpartiri ale Vechiului Testament ebraic si cand e folosita, ca aici, la modul general, expresia este echivalenta cu ,,Vechiul Testament”. Legea arata adevaratul drum si proorocii ilustrau si amplificau Legea. Pavel credea in toate acestea. El nu era eretic. El spunea ca Vechiul Testament, autoritatea suprema a iudaismului, confirma deplin credinta si practica lui de crestin.

24:15 si am in Dumnezeu nadejdea aceasta, pe care o au si ei insisi, ca va fi o inviere a celor drepti si a celor nedrepti.

o inviere a celor drepti si a celor nedrepti.

Nadejdea. Vezi Romani 5,4.5. Fara nadejdea invierii si a vietii viitoare atat crestinismul, cat si iudaismul isi pierd sensul (vezi 1 Corinteni 15,14.32; Tit 2,13; 1 Ioan 3,3). Nadejdea este una dintre virtutile crestine (Psalmi 146,5; Zaharia 9,12; 1 Corinteni 13,13; Galateni 5,5; Evrei 6,19; 1 Petru 1,3). Pentru cei care nu au nadejde si sunt ,,fara Dumnezeu in lume” (Efeseni 2,12), in cel mai bun caz viata nu poate fi decat o experienta zadarnica.

O au si ei. [,,ingaduie”, KJV]. Gr. prosdechomai, ,,a admite”, ,,a astepta”. Se pare ca Pavel vorbeste despre acuzatorii sai, cel putin fariseii dintre ei, prezenti in sala de judecata (vezi cap. 23,6). Iudeii, in general, credeau in inviere (vezi Isaia 26,20; Dan 12,2.13; cf. 2 Macabei 7,9; Enoh 91,19; Psalmi 3,16 [,,vezi vol. V, p. 86, 87, 90]).

[,,A mortilor”, KJV]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) omiterea acestor cuvinte. Iudeii erau aproape singurii printre oamenii din vremea aceea in ce priveste certitudinea cu care invatau despre invierea trupului. Ideea vietii viitoare era mai putin distincta in anumite privinte pentru egipteni, babilonieni, persi si greci (vezi cap. 17,32). Platonistii si chiar stoicii romani n-aveau o invatatura clar definita cu privire la viata de dupa moarte, iar cinicii si epicurienii respingeau ideea.

Nedrepti. Doctrina lui Pavel era ca nu numai cei drepti (1 Corinteni 15,51-54; 1 Tesaloniceni 4,16), dar si cei nedrepti (cf. Daniel 12,2) vor fi inviati. Invierea va avea loc separat pentru fiecare categorie, dupa cum si rasplatirile erau distincte (Romani 2,5-10). Ioan arata ca cele doua invieri sunt separate de un interval de timp de o mie de ani (Apocalipsa 20,3-10). Mentiunea lui Pavel despre invierea celor nedrepti trebuie sa fi zguduit constiinta lui Felix (vezi Fapte 23,24; 24,2).



24:16 De aceea ma silesc sa am totdeauna un cuget curat inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor.

De aceea. [,,in aceasta”, KJV]. Adica avand in vedere credinta, nadejdea si evlavia despre care vorbise el mai inainte (v. 14.15).

Ma silesc. [,,ma straduiesc”, KJV]. Gr. askeo, ,,a exercita”, ,,a se stradui”. Pavel ia in serios doctrinele si practicile sale religioase. Pentru el, religia este mai mult decat un sistem filozofic; ea este un mod de viata. El depune eforturi sustinute ca sa ajunga sa biruie in lucrurile spirituale, pe care le considera vitale pentru fericirea sa (vezi Matei 7,24-27; Filipeni 2,12.13; 3,7-15).

Cuget. [,,constiinta”, KJV]. Pentru Pavel, constiinta, capacitatea de a face deosebire intre bine si rau era de o importanta suprema (1Timotei 1,5; 3,9; Evrei 9,14). Din nou el sustine ca avea o constiinta [,,cuget”] curata inaintea lui Dumnezeu pana in clipa de fata (Fapte 23,1; cf. Romani 9,1; 2 Timotei 1,3; Evrei 13,18).

Curat. [,,lipsit de vina”, KJV]. Gr. aproskopos, literal ,,neavand contra cui sa se ridice”. In tot cursul vietii, tot ceea ce facuse Pavel era menit sa fie o slujire a lui Dumnezeu. Chiar ca prigonitor, Pavel considerase ca slujea lui Dumnezeu (Fapte 26,9.10; cf. Ioan 16,2). In felul acesta, viata lui ilustreaza faptul ca nu e mai putin important de a avea o constiinta luminata decat de a fi constiincios. Constiinta [,,cugetul”], indiferent cat de ,,buna” ar fi ea, trebuie sa fie atenta la glasul lui Dumnezeu (Isaia 30,21) si la Cuvantul Lui (Isaia 8,19.20; 2 Timotei 3,15-17; cf. Matei 24,21-27).



24:17 Dupa o lipsa de mai multi ani, am venit sa aduc milostenii neamului meu, si sa aduc daruri la Templu.

Dupa... mai multi ani. Ultima vizita a lui Pavel la Ierusalim fusese cam prin anul 52 d.Hr., la sfarsitul celei de-a doua calatorii misionare (cap. 18,21.22). Trecusera vreo sase ani de atunci (vezi

p. 102).

Sa aduc milostenii. Acum Pavel explica cu exactitate scopul reintoarcerii sale la Ierusalim. Venirea lui fusese in armonie cu scopul sau precis de a sluji lui Dumnezeu si semenilor sai (vezi v. 16). El nu venise pentru a face rau poporului, ci pentru a-i face bine (cf. Fapte 11,29.30; 20,35; Romani 15,25-27; 1 Corinteni 16,1-4; 2 Corinteni 8,1-4).

Neamului meu. Desi prin cetatenie era roman, Pavel mai era inca iudeu in inima si aici, fara sa ezite, se identifica cu poporul sau (cf. cap. 22,3). Scopul sau, fara sa se mai spuna nimic despre ,,milostenii” si ,,daruri” in sine, dovedeste ca el nu avusese nici o intentie de profanare a templului sau de amestec in serviciile ei.



24:18 Tocmai atunci niste Iudei din Asia m-au gasit curatit in Templu, nu cu gloata, nici cu zarva.

Tocmai atunci. Literal ,,in care lucruri”, adica in timp ce era preocupat cu aducerea de ,,milostenii” si ,,daruri”. Poate ca el nu era ocupat cu transferarea darurilor in momentul cand iudeii din Asia l-au observat, dar era ocupat cu lucruri legate de aceasta.

Iudei din Asia. Probabil din Efes, cetatea principala a provinciei romane Asia (vezi harta din fata p. 33), unde Pavel trecuse prin multe necazuri, in parte, din cauza iudeilor (cf. Fapte 19,13-16, 21,27; 1 Corinteni 15,32).

M-au gasit curatit. Cand a fost arestat, Pavel indeplinea cele de trebuinta pentru curatirea sa ceremoniala si nu era implicat in vreo activitate de tulburare a linistii (cf. AA 406).

Nu cu gloata. Singurii tovarasi ai lui Pavel erau cei patru barbati cu care se asociase pentru a completa juruintele sale (cap. 18,18; 21,23.24). Nu existau dovezi pentru acuzarea ca acesta era un fapt de razvratire (cap. 24,5).



24:19 Ei insisi ar trebui sa se infatiseze inaintea ta, si sa ma parasca, daca au ceva impotriva mea.

Ei insisi ar trebui. Adica iudeii din Asia (v. 18).

Daca au ceva impotriva mea. Literal ,,de a prezenta acuzatii”. Pe cat se pare, acuzatia lor consta dintr-un apel galagios, care agita gloata, catre multimea din curtea templului (vezi cap. 21,27-30). Zarva pricinuita in felul acesta (v. 30-32) si acuzatiile furtunoase aduse apoi impotriva lui Pavel depindeau exclusiv de marturia acestor oameni. Dar ei nu erau acum de fata si fara martori directi la unica acuzatie specifica pe temeiul careia Pavel fusese adus la judecata (vezi cap. 24,5.6) procesul impotriva lui trebuia sa inceteze.



24:20 Sau sa spuna acestia singuri de ce nelegiuire m-au gasit vinovat, cand am stat inaintea Soborului,

Acestia singuri. Faptul ca acuzatorii din Asia nu se infatisau (v. 19), Pavel someaza pe iudeii de fata sa prezinte acuzatiile clare de care ei personal aveau cunostinta sau pentru care puteau sa prezinte dovezi acceptabile.

[,,In mine”, KJV]. Dovezi textuale favorizeaza (cf. p. 10) omiterea acestei expresii. Afirmatia ar suna atunci astfel, ,,ce fapta rea au gasit”.

Inaintea Soborului. [,,in fata consiliului”, KJV]. Consiliul suprem nu fusese in stare sa se puna de acord asupra acuzatiilor impotriva lui. De fapt, multi din membrii consiliului ii luasera apararea si prin aceasta starnisera aproape o cearta (cap. 23,1-10). Daca multi dintre conducatorii iudei il socoteau pe Pavel nevinovat si erau gata sa foloseasca forta pentru a-l apara, ce acuzatie puteau prezenta acum parasii actuali ai lui Pavel inaintea lui Felix?



24:21 afara numai doar de strigatul acesta, pe care l-am scos in mijlocul lor: Pentru invierea mortilor sunt dat eu in judecata astazi inaintea voastra.

Afara numai. Unii au dedus din afirmatia v. 21 ideea ca ceea ce spune Pavel aici constituie o recunoastere a unei purtari necorespunzatoare. Dar lucrurile nu stau asa. Daca ar fi fost ceva de mustrat in declaratia sa facuta inaintea consiliului (cap. 23,6), acuzatorii sai ar fi facut cu siguranta un cap de acuzare. In schimb, au evitat inadins sa mentioneze incidentul care, de fapt, ii punea in incurcatura. Nu numai atat, dar o relatare a intamplarii ar fi dovedit ca ei insisi erau impartiti in ce priveste vinovatia sau nevinovatia lui Pavel si ca subiectul adevarat era un punct de teologie iudaica. Daca Pavel a relatat intreaga intamplare, cum e probabil, el a dovedit prin aceasta ca ei nu aveau impotriva lui o acuzatie pe care un tribunal roman sa o ia in consideratie. In ce priveste reactia lui Felix, vezi v. 22.



24:22 Felix, care stia destul de bine despre Calea aceasta, i-a amanat zicand: Am sa cercetez pricina voastra cand ca veni capitanul Lisias.

[,,Cand Felix a auzit lucrurile acestea”, KJV]. Dovezi textuale atesta (cf. p.10) omiterea cuvintelor ,,cand” si ,,a auzit lucrurile acestea”. Totusi contextul evidentiaza ca acesta este sensul pasajului. Marturia lui Pavel (v. 10-21) a facut evident ca acuzatorii lui nu aveau nici o acuzatie impotriva lui si de aceea Felix a ridicat sedinta. El dorea totusi sa auda ce ar mai fi avut Lisias de spus cu privire la Pavel.

Stia destul de bine. [,,avea cunostinta mai deplina”, KJV; ,,mai cu de-amanuntul” ....]. Felix servise in Palestina timp de cativa ani (vezi v. 10) si trebuie sa fi ajuns in timpul acesta sa cunoasca atat iudaismul, cat si crestinismul. De asemenea, sotia lui, Drusila, o sora a lui Irod Agripa II (vezi v. 24), era iudeica (vezi cap. 23, 24).

,,Calea” aceasta. [,,calea aceea”, KJV]. Si anume credinta crestina (vezi cap. 9,2; 24,14). I-a amanat. Fara informatii suplimentare, Felix nu putea sa ia o hotarare inteleapta si de aceea a amanat procesul. Am sa cercetez. [,,voi cunoaste”, KJV]. Adica voi descoperi sau voi preciza.



24:23 Si a poruncit sutasului sa pazeasca pe Pavel, dar sa-l lase putin mai slobod, si sa nu opreasca pe nimeni din ai lui sa-i slujeasca sau sa vina la el.

Sutasului. [,,unui centurion”, KJV]. Literal, ,,sutasului”, probabil unul dintre cei doi care il escortasera pe Pavel de la Ierusalim.

Sa pazeasca. Gr. tereo, ,,sa aiba grija de”, ,,sa pazeasca”, ,,sa tina”. Verbul nu lasa neaparat de inteles o detentie stricta, ci doar paza. Felix pare sa fie partial binevoitor cu Pavel, datorita faptului ca i-a trezit constiinta (vezi v. 14-16. 24.25) si pentru ca nadajduia sa primeasca mita (v. 26).

Slobod. [,,sa aiba libertate”, KJV]. Si anume privilegii pe care detinutii de rand nu le-ar fi avut (cf. celor spuse la cap. 23,16.17). El era sub arest, dar fara sa sufere privatiunile unei inchisori comune.

Ai lui. [,,cunostinte”, KJV]. Gr. idioi, ,,[rude sau prieteni intimi] ai lui” (vezi Ioan 1,12). Intre acestia s-ar fi putut numara Filip (Fapte 21,8) si alti crestini care locuiau in vecinatatea Cezareei, poate Luca, care-l insotise pe Pavel la Ierusalim (v. 17).

Sa-i slujeasca. Gr. hupereteo, ,,a subservi”, literal, ,,a vasli dedesupt” (vezi cap. 13,5). Aceasta ar include amabilitati ale conduitei sociale, articole de imbracaminte, hrana si transmiterea de mesaje. De asemenea poate ca Felix intentiona sa-l ajute pe Pavel sa faca aranjamente cu prietenii sai pentru strangerea unei sume de bani pentru el (vezi cap. 24,26).

Sa vina. Dovezi textuale atesta (cf. p. 10) omiterea acestor cuvinte.



24:24 Dupa cateva zile, a venit Felix cu nevasta sa Drusila, care era Iudeica; a chemat pe Pavel, si l-a ascultat despre credinta in Hristos Isus.

Cateva zile. Vezi cap. 9,19.

A venit Felix. Poate ca Felix a lipsit cateva zile din Cezarea si la inapoiere a facut pregatiri pentru a audia din nou pe Pavel.

Drusila. A doua sotie a lui Felix. Ea era fiica lui Irod Agripa I, nepot al lui Irod cel Mare si al Mariamnei, din fosta casa regala iudaica, hasmoneana (vezi vol. V, p. 40). Irod Agripa II era deci fratele ei si Berenice, sora ei. Ea parasise pe primul ei sot, regele Azizus din Emesa, un prozelit la iudaism, pentru a se casatori cu Felix (Iosif, Antiquities, XX.7.1,2). Ea avea acum 22 de ani. Avusese opt ani cand tatal ei daduse la moarte pe Iacov (cap. 12,1.2) si se poate sa fi avut cunostinta de acest tragic eveniment. Poate ca avea cunostinta si de scaparea lui Petru din inchisoare (v. 3-19) si cu siguranta cunostea moartea nefericita a tatalui ei (v. 21-23). Situatia ei complicata in ce priveste casatoria arata ca ea nu lua in serios amanuntele legii iudaice. Poate era curioasa sa vada si sa auda pe omul acesta pe care conducatorii iudei cautau sa-l omoare.

A chemat pe Pavel. [,,a trimis dupa Pavel”, KJV]. Poate ca Felix intentiona sa obtina informatii in plus pentru a satisface curiozitatea Drusilei si sa-l faca pe Pavel sa inteleaga ca era dispus sa-l elibereze in schimbul unei sume de bani (vezi v. 26).

Hristos. Pavel trebuie sa fi subliniat credinta in Mesia si in Isus Hristos din Nazaret ca Mesia (vezi Mat 1,1), in moartea Lui pentru pacatosi si in harul Lui mantuitor, in invierea Lui, in certitudinea revenirii Lui si in judecarea tuturor oamenilor. ,,Credinta in Hristos Isus” denota aici ,,lucruri cat se poate de sigur crezute” [,,lucrurile care s-au petrecut printre noi”] (Luca 1,1 KJV] cu privire la el.



24:25 Dar, pe cand vorbea Pavel despre neprihanire, despre infranare si despre judecata viitoare, Felix, ingrozit, a zis: De asta data, du-te; cand voi mai avea prilej, te voi chema.

Vorbea. [,,argumenta”, KJV]. Educatia primita de Pavel, mai ales langa Gamaliel la Ierusalim, fara indoiala ca dezvoltase puterile naturale ale mintii si abilitatea de a tine cuvantari publice. Contactul lui personal cu Domnul in viziune, pe drumul spre Damasc, si in templul din Ierusalim (cap. 9,4-6; 22,17.19) si puterea intaritoare a Duhului Sfant ii dadusera o conceptie clara cu privire la adevar, facand posibila o prezentare logica a adevarurilor evanghelice vitale care era atat de scumpe inimii sale. Anii de experienta in lucrarea de predicare facusera ca felul in care prezenta el Evanghelia sa reprezinte o forta de castigare a oamenilor la Dumnezeu.

Neprihanire. Gr. dikaiosune (vezi Rom 1,17). Aici, este evident ca Pavel vorbeste despre o atitudine dreapta si o purtare corecta fata de Dumnezeu si fata de semenii sai. In acest cuvant, Luca insumeaza expunerea de catre Pavel a marilor adevaruri ale Legii si Evangheliei (vezi Mica 6,8; Matei 22,36-40). Constiinta lui Felix trebuie sa fi fost zguduita cand a reflectat asupra propriei sale purtari (vezi Fapte 24,2). Nu e de mirare ca s-a cutremurat cand vorbea Pavel si si-a inchipuit cum propria sa persoana sta la bara judecatii, inaintea lui Dumnezeu.

Infranare. [,,temperanta”, KJV]. Gr. egkrateia, ,,stapanire de sine” sau stapanirea apetitului si a pasiunilor (vezi Gal 5,23). Aceasta trasatura de caracter este deosebit de importanta pentru un conducator, si este sigur ca Pavel i-a explicat lui Felix cum poate ajunge la ea.

Judecata. Gr. krima, sentinta venita in urma judecatii (vezi Ioan 9,39), aici, judecata finala. Felix sta acum in pozitia de judecator. Atunci va sta ca acuzat la bara judecatii lui Dumnezeu. Lacomia, cruzimea si desfranarea lui Felix (Tacit, Annals XII.54; History, V.9) faceau solia lui Pavel cat se poate de potrivita. Pavel fie cunostea caracterul omului caruia ii vorbea, fie era indemnat de Duhul Sfant sa sublinieze chiar lucrurile de care avea nevoie Felix. Pavel nu era numai un invatator de etica, el nu se marginea sa aduca argumente abstracte despre frumusetea si utilitatea dreptatii [,,neprihanirii”] si cumpatarii. Cuvintele lui erau cat se poate de practice si constituiau invitatia Cerului adresata lui Felix si sotiei lui de a se intoarce la adevaratul Dumnezeu.

Ingrozit. [,,a tremurat”, KJV]. Gr. phobosem, ,,ingrozit”, ,,inspaimantat”. Cuvantul denota agitatie nu de natura fizica, ci mintala. Duhul Sfant lucra asupra constiintei framantate a procuratorului, mustrandu-l ,,de pacat, de dreptate si de judecata” (Ioan 16,8). Ca si demonii, Felix credea si se cutremura (Iacov 2,19), in spirit. Guvernatorul, care nu recunostea ca Pavel avea dreptate in speranta de a castiga o suma de bani pentru eliberarea lui, tremura la gandul ca avea sa dea socoteala inaintea Judecatorului universului.

Cand voi mai avea vreme. [,,la un timp potrivit”, KJV]. Felix a inabusit glasul constiintei prin amanarea unei decizii personale. El n-a respins direct chemarea Duhului Sfant, ci osciland in fata unei decizii pentru ceea ce este bine, s-a hotarat sa amane lucrarea chinuitoare a punerii in ordine a treburilor lui personale. ,,Timpul cel mai potrivit” pentru aceasta sarcina adesea neplacuta e totdeauna cel prezent, dar pentru omul cu constiinta vinovata, prezentul e mereu un timp foarte nepotrivit si tulburator.

Te voi chema. Felix l-a chemat pe Pavel iarasi si iarasi (v. 26), dar niciodata nu a ajuns la punctul hotararii. El n-a gasit niciodata ,,timpul potrivit” despre care vorbea.



24:26 Totodata el tragea nadejde ca Pavel are sa-i dea bani; de aceea trimitea si mai des sa-l cheme, ca sa stea de vorba cu el.

Are sa-i dea. [,,ar fi fost sa i se dea”, KJV]. Mai degraba ,,i se va da”. Daca Pavel era destul de important ca sa starneasca atat de multa opozitie din partea conducatorilor iudei, eliberarea lui, gandea Felix, merita o mita substantiala. Intrucat Pavel fusese un purtator de daruri catre iudeii din Ierusalim (v. 17), se prea putea ca Felix sa fi tras concluzia ca avea prieteni bogati care sa cumpere eliberarea lui. Poate ca Felix gandea ca printre prietenii carora li se ingaduise sa-l viziteze pe Pavel

(v. 23) s-ar fi putut sa fie si dintre aceia care sa faca asa ceva. [,,Ca sa-l poata slobozi”, KJV]. Dovezi textuale atesta (cf. p. 10) omiterea acestor cuvinte. Totusi, contextul arata ca aceasta era intentia lui.

Si mai des. Felix a continuat sa stea de vorba cu Pavel atat pentru ca simtea inca o neliniste sufleteasca cu privire la ,,neprihanire, cumpatare si judecata” (v. 25), cat si pentru ca nadajduia o mita. Intr-adevar, o combinatie ciudata! El n-a primit nici mita, nici odihna sufleteasca.

Sa stea de vorba. [,,statea de vorba”, KJV]. Versiunea greaca lasa sa se inteleaga ca ar fi vorba despre o convorbire prieteneasca. Contrastul dintre Pavel si Felix este dramatic. Pe cand era Saul din Tars, Pavel cautase sa se faca placut celor care-l propulsau intr-o pozitie inalta in propriul sau popor. Dar el a intors spatele la tot ceea ce ar fi putut sa doreasca tinerii evrei (cf. Filipeni 3,8.10) si, in schimb, s-a aliat cu o secta urata si a gustat ocara si suferinta pe care crestinii aveau sa o sufere in tot locul. Nadajduind sa avanseze prin metode rele in mijlocul poporului, Felix s-a descoperit ca trateaza in mod cinstit pe dispretuitul Pavel si ca invidiaza cinstea acestuia si indrazneala cu care-si apara convingerile. El trebuie sa fi planuit in inima sa sa ia in serios invataturile lui Pavel, deoarece se pare ca s-a bucurat, intr-un anumit sens, sa vorbeasca unui om atat de capabil, atat de sincer si constiincios ca Pavel.



24:27 Doi ani au trecut astfel; si in locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut sa faca pe placul Iudeilor, si a lasat pe Pavel in temnita.

Doi ani au trecut. [,,dupa doi ani”, KJV]. Literal, ,,dupa ce se implinisera doi ani” sau ,,trecusera”. Aceasta pare sa desemneze doi ani intregi, nu parti din doi ani, prin calcul estimativ (vezi vol. I, p. 182; vol. VI, p. 99. 101, 102).

In locul lui Felix a venit. Literal, ,,Felix a primit un succesor”, adica Felix a fost succedat de Festus. Anul era cu aproximatie 60 d.Hr. (vezi p. 102).

Porcius Festus. Vezi vol. V, p. 71. Iosif zugraveste caracterul acestui procurator in culori mai blande decat o face cand il descrie pe Felix (War, XI.141), dar il prezinta ca fiind tot atat de incapabil de a face fata in a tine sub control revolta si asasinatele ca si predecesorul sau (Antiquities, XX.8.9.10).

Sa faca pe placul iudeilor. [,,sa faca iudeilor o placere”, KJV]. Literal, ,,ca sa castige favoarea iudeilor”. Lasand pe Pavel in inchisoare la dispozitia intamplarii si norocului, Felix nadajduia sa indulceasca plangerile pe care iudeii le trimiteau la Roma. Chiar si cand cade in dizgratie, el se foloseste de Pavel pentru folos personal.

In temnita. [,,legat”, KJV; ,,inchis”, Nitz.]. Adica in lanturi, o expresie puternica, sugerand ca tratamentul bland primit de Pavel la inceput (vezi v. 23) se pare ca s-a terminat la ordinele guvernatorului, inainte de plecarea sa. Nu e data nici o informatie cu privire la felul in care si-a petrecut Pavel timpul cat a fost inchis la ordinul lui Felix.

Comentarii Ellen G. White

1-3 AA 419

1-27 AA 419-427

5-10 AA 420

12-21 AA 421

14 1T 43

15 GC 544

16 CT 337; ML 216; TM 129; 2T 120; 2T 327, 585

22-24 AA 422

25 AA 425; COL 224; CT 358, 393; FE 434; GC 164; 4T 108

1. 25.26 AA 426

2. 25.27 AA 427


Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: